Inteligența artificială a reprezentat, în continuare, un „cuvânt cheie” al zonei de tehnologie în anul care aproape s-a terminat. Startup-urile și marile companii mizează pe construirea de centre de date, investiții de mii, milioane și miliarde de euro și dolari, iar pentru alte firme și oamenii de rând, AI-ul a devenit un motor de inovație, care s-a îmbunătățit de-a lungul 2025.
Anul acesta, compania Nvidia, cunoscută pentru procesoarele sale grafice și cipurile care stau la baza antrenării majorității modelelor AI disponibile, a atins capitalizarea bursieră de 5.000 miliarde dolari, impulsionată de diferite investiții și colaborări cu giganți ca Intel, OpenAI (la care ne vom întoarce mai târziu) și fostul producător de telefoane Nokia.
Că tot vorbim de cipuri, în 2025, mai multe companii la nivel internațional, cum ar fi Microsoft, Xiaomi și Qualcomm, au spus că investesc în dezvoltarea de cipuri AI proprii, fie pentru centre de date, fie pentru produsele lor, pe când companiile lui Elon Musk, Tesla și xAI, și Amazon au spus că vor folosi putere de procesare de la furnizori ca Samsung, Nvidia și AMD.
Gigantul Google a avut un an plin de realizări, în care a extins disponibilitatea Gemini pe mai toate produsele sale, de la Workspace, Google TV și dispozitivele smart home Nest la Chrome și Android, a lansat variante de inteligență artificială pentru crearea de videoclipuri, codare și editarea de imagini, a dezvoltat un cip cuantic și a introdus varianta Gemini 3, „cel mai inteligent model” lansat de companie. Până și producătorul Apple ar urma să plătească 1 miliard de dolari ca Google să dezvolte un Gemini personalizat pentru Apple Intelligence și, implicit, noul Siri care a tot fost amânat.
Producătorul iPhone, iPad și al calculatoarelor Mac a rămas în urmă cu dezvoltarea AI-ului propriu și ar fi explorat, de-a lungul 2025, „învierea” noului Siri cu alți furnizori de inteligență artificială pe lângă Google, în timp ce a anunțat noi investiții în domeniu în luna august. Recent, Apple a numit un nou șef al diviziei AI după ce fostul executiv, John Giannandrea, ar fi fost marginalizat, arăta o investigație Bloomberg.
După un 2024 în care soluțiile AI ale companiei se dovedeau a fi sub așteptările pieței, Meta (Facebook) a vrut să schimbe acest lucru, mai întâi, cu un anunț de o investiție de până la 65 miliarde dolari în domeniu. Mai apoi, gigantul a lansat Meta AI în Uniunea Europeană, inclusiv în România, în martie, și a cumpărat un startup cu aproape 15 miliarde dolari, înainte de a înființa oficial Superintelligence Labs. Pentru noul laborator, Meta a angajat cercetători de top de la multe alte companii de tehnologie, cu oferte salariale greu de refuzat și prime de peste 100 milioane dolari, spunea la acea vreme Sam Altman într-un podcast. Între timp, laboratorul AI a făcut și concedieri.
Startup-ul de inteligență artificială al miliardarului Elon Musk, xAI, a lansat două versiuni diferite ale modelului său AI anul acesta, Grok 3 și Grok 4, la o distanță de câteva luni între ele, o „copie” a enciclopediei online Wikipedia, Grokipedia, și integrarea cu platforma Telegram. Compania a fost și în centrul unor controverse, cum ar fi faptul că a blocat sursele care îi critică pe Elon Musk și Donald Trump, construcția unui centru de date în Memphis care afectează sănătatea locuitorilor din apropiere și perioada de timp din iulie când AI-ul Grok s-a autointitulat „MechaHitler” în timp ce răspundea folosind remarci antisemite, printre altele.
Gigantul american Microsoft a continuat, în 2025, să investească în alte firme de inteligență artificială, în timp ce și-a intensificat eforturile proprii în promovarea soluției Copilot, în principal, în sistemul de operare Windows, în produsele Microsoft 365 și în browserul Edge. Tot anul acesta, Microsoft a lansat un model AI propriu pentru generarea de imagini și un instrument business de gestionare a agenților AI. Numai anul acesta, Microsoft a concediat peste 15.000 angajați la nivel mondial în total, în mai multe runde, a renunțat aplicația Skype după 22 de ani de activitate, dar a și prezentat un cip pentru calcul cuantic.
Compania de inteligență artificială OpenAI a devenit pentru profit în urma unui acord cu Microsoft, așa cum am mai scris pe site, și a lansat mai multe versiuni ale modelului său GPT anul acesta. În paralel, firma ar experimenta un browser cu inteligență artificială, un asistent medical bazat pe AI, o platformă de recrutări și altele. De-a lungul anului 2025, compania a încheiat mai multe parteneriate și a atras finanțări, astfel încât a devenit, în octombrie, cea mai valoroasă companie nelistată la bursă, depășind compania spațială SpaceX.
Cum a arătat 2025 pentru startup-urile AI românești și cele fondate de români
Startup-urile românești care dezvoltă soluții cu inteligență artificială, și cele care au au avut parte de finanțări, noi evaluări și s-au alăturat în programme europene de-a lungul acestui an. Firma clujeană .lumen a strâns finanțare de 5 milioane de EUR la începutul anului, a lansat o posibilitate pentru români de a primi și folosi gratuit dispozitivele cu AI pentru ghidaj, a câștigat 10.000 dolari la competiția GITEX și acum face parte dintr-un program european care promovează soluțiile de sănătate care folosesc realitate virtuală. În plus, „ochelarii” cu AI pentru nevăzători au câștigat un premiu CES Innovation Awards și au atras o nouă investiție din partea EIT Urban Mobility. Cu fondatorul Cornel Amariei am mai discutat pe StartupCafe.ro, într-un interviu acordat la Bruxelles.
2025 marchează încă un „unicorn” fondat de un român în SUA, startup-ul Harmonic fiind evaluat la 1,45 miliarde dolari, într-o rundă de finanțare de 120 milioane dolari. Firma, fondată de românul Tudor Achim și miliardarul de origine bulgară Vlad Tenev, dezvoltă „superinteligența matematică”, un model AI cu raționament pentru rezolvarea problemelor de matematică, fără halucinații.
Alături de acestea, câteva startup-uri AI românești care au strâns bani anul acesta au fost, printre altele, OptiComm.AI, Profluo, Ascendia (LIVRESQ), Ogre AI, Assista AI și RepsMate. În plus, câțiva români care au fondat startup-uri în afară și au strâns , au fost Chris Țurlică (MaintainX), care a strâns 150 milioane dolari, Raluca Crișan (Etiq AI), care a atras 900.000 EUR de la GapMinder, și Paul Pop, Remus Pop și Patric Fulop (Neurolabs), care au luat o finanțare de 7,8 milioane dolari.
Trenduri și subiecte de urmărit în 2026, în materie de inteligență artificială
Se așteaptă ca 2026 să vină, în continuare, cu inovații, dar și cu mai multe restricții. Multe țări au cerut anul acesta ca soluțiile AI să fie mai atente cu tinerii sub 18 ani, iar de aceea OpenAI și Anthropic vor introduce metode de verificare a vârstei în ChatGPT și Claude, respectiv, iar Claude va reacționa cu mai multă „compasiune” în ceea ce privește discuțiile mai sensibile, cum ar fi despre sănătate mentală sau suicid.
De asemenea, Uniunea Europeană a demarat mai multe inițiative legate de inteligența artificială, atât instituții fizice și virtuale, printre care și o viitoare fabrică AI românească, cât și implementarea AI Act și diferite investiții în sector. UE a lansat recent și primul proiect de Cod de bune practici privind marcarea conținutului generat de AI, așa cum am mai scris pe site.
Google a spus, acum câteva săptămâni, că va lansa o pereche de ochelari cu inteligență artificială anul viitor. Un startup de generare de muzică, Udio, a încheiat un litigiu privind drepturile de autor cu grupul Universal Music, pentru lansarea în 2026 a unei platforme de creaţie muzicală bazate pe modele antrenate cu muzică licenţiată.
De asemenea, motorul de căutare cu inteligență artificială Perplexity va fi integrat în aplicația Snapchat, după ce va plăti 400 milioane dolari companiei Snap, iar acum puțin timp, producătorul de memorie RAM și stocare SSD Micron a anunțat că va ieși de pe piața de consumatori pentru a se redirecționa către nevoile centrelor de date de antrenare AI.