Microsoft a dezvăluit cipul Majorana 1 care, susține compania, va putea fi la baza calculatoarelor cuantice în „câţiva ani, nu în decenii”, potrivit News.ro, care citează Reuters.
Calculatoarele cuantice promit să efectueze calcule care ar dura milioane de ani pe sistemele actuale, având potenţialul de a revoluţiona domenii precum medicina, chimia şi alte ştiinţe care implică un număr aproape infinit de combinaţii moleculare.
Cu toate acestea, aceste sisteme prezintă şi riscuri pentru securitatea cibernetică actuală, deoarece majoritatea metodelor de criptare se bazează pe presupunerea că decriptarea prin forţă brută ar dura mult prea mult.
Principala provocare a computerelor cuantice este reprezentată de qubiţi, unităţile fundamentale de procesare, care sunt extrem de rapide, dar dificil de controlat şi predispuse la erori.
Microsoft susţine că cipul său, Majorana 1, este mai puţin predispus la aceste erori decât soluţiile rivalilor săi, iar rezultatele vor fi prezentate într-un articol ştiinţific ce urmează să fie publicat în revista Nature.
Momentul în care computerele cuantice utile vor deveni realitate este un subiect de dezbatere în industria tehnologică. CEO-ul Nvidia, Jensen Huang, a declarat luna trecută că această tehnologie este încă la două decenii distanţă de a depăşi cipurile tradiţionale utilizate pentru inteligenţa artificială, o opinie care reflectă scepticismul general.
Foto: Microsoft
Anul trecut, Google şi-a prezentat propriul cip cuantic și a susţinut că aplicaţiile comerciale ale computerelor cuantice vor apărea în doar cinci ani. De asemenea, IBM estimează că primele computere cuantice la scară largă vor fi funcţionale până în 2033.
Cipul Majorana 1 a fost dezvoltat de Microsoft timp de aproape două decenii şi se bazează pe un tip de particulă subatomică numită fermion Majorana, a cărei existenţă a fost teoretizată încă din anii 1930. Proprietăţile acestei particule o fac mai puţin predispusă la erorile care afectează computerele cuantice convenţionale, însă până acum a fost extrem de dificil pentru fizicieni să o identifice şi să o controleze.
Acesta a fost fabricat în laboratoarele Microsoft din statul Washington şi din Danemarca.
„Cea mai dificilă parte a fost rezolvarea problemelor fizice. Nu există un manual pentru asta, a trebuit să inventăm noi soluţii. Practic, am inventat capacitatea de a construi acest cip atom cu atom, strat cu strat”, a spus Jason Zander, vicepreşedintele executiv al Microsoft responsabil de strategiile pe termen lung, într-un interviu acordat Reuters.
Microsoft a realizat Majorana 1 folosind indiu arseniat şi aluminiu, iar dispozitivul utilizează un nanofir supraconductor pentru a observa aceste particule. Cipul poate fi controlat cu echipamente standard de calcul.
Deşi Majorana 1 conţine un număr mult mai mic de qubiţi comparativ cu cipurile cuantice dezvoltate de Google şi IBM, Microsoft crede că va avea nevoie de un număr mai mic de qubiţi pentru a construi computere funcţionale, datorită ratei mai scăzute de erori.
Compania nu a oferit un calendar exact pentru momentul în care cipul va putea fi scalat pentru a crea computere cuantice care să depăşească performanţele celor tradiţionale, dar a precizat într-un comunicat de presă că acest moment este „la ani distanţă, nu decenii”.