LISTĂ: Taxe în vigoare în 2026. Noua impozitare pe micro, actualizarea termenului la e-Factura, impozit de 16% pe crypto și dividende, taxa „Temu” de 25 lei, noile situații în care firmele pot fi declarate inactive și alte măsuri

Anul 2026 a venit cu o serie de modificări fiscale cu impact direct asupra firmelor și altor contribuabili din România, introduse prin pachetele fiscale 1 și 2, precum și prin OUG trenuleț, oficializată în decembrie 2025. Printre cele mai importante schimbări se numără majorarea impozitului pe dividende și a celui aplicat câștigurilor din tranzacții crypto de la 10% la 16%, eliminarea cotei de impozitare de 3% pentru veniturile microîntreprinderilor, menținerea sumei de 300 de lei la salariul minim, introducerea taxei „Temu”, precum și modificări privind anumite termene legate de sistemul e-Factura, alături de alte măsuri fiscale.

O parte dintre aceste noutăți fiscale au fost introduse prin Ordonanța de urgență nr. 89/2025, cunoscută drept OUG trenuleț, precum și prin Legea nr. 239/2025 (Pachetul 2 fiscal), OUG 78/2025 care modifică Legea nr. 239/2025, și Legea nr. 141/2025 (Pachetul 1). 

Mai întâi, iată care sunt modificările aduse de OUG trenuleț. 

Impozit pe veniturile microîntreprinderilor: S-a eliminat cota de 3%

S-a eliminat cota de impozitare de 3% pe venitul microîntreprinderii. Astfel, de la 1 ianuarie 2026, avem o singură cotă de impozit pe venitul microîntreprinderilor, de 1%, aplicabilă firmelor cu cifra de afaceri până în 100.000 EUR. 

În 2025, impozitul pe venitul microîntreprinderii a fost de 1% pentru firmele cu cifra de afaceri până în 60.000 EUR și 3% pentru firmele cu cifra de afaceri peste 60.000 EUR, dar până în 250.000 EUR. 

Deja în Codul fiscal, pentru anul 2026, este prevăzută scăderea pragului maxim de la 250.000 la 100.000 EUR, cifră de afaceri pentru impozitul pe microintreprindere, dar prin modificarea adusă de OUG trenuleț, scade și cota de impozitare de la 3% la 1% pentru acele microîntreprinderi care au cifra de afaceri peste 60.000 EUR (până în plafonul de 100.000 EUR). 

Reducerea IMCA în 2026, urmată de eliminarea sa în 2027

Impozitul minim pe cifra de afaceri (IMCA), aplicat firmelor cu cifra de afaceri peste 50 milioane EUR, se reduce de la 1% la 0,5% de la 1 ianuarie 2026 și se elimină începând din 2027.

De asemenea, impozitul suplimentar pe cifra de afaceri (ICAS), de 0,5% pentru companiile de petrol și gaze naturale, se va elimina din anul 2027. 

Totodată, din 2027 se va elimina și așa-numita „taxă pe stâlp”. E vorba de actualul impozit pe construcții, de 0,5% sau 0,25%, aplicat companiilor care dețin construcții speciale.

În anul 2026, clădirile care sunt utilizate ca sere, solare, răsadnițe, ciupercării, silozuri pentru furaje, silozuri și/sau pătule încăperilor care sunt folosite pentru alte activități economice, sunt scutite de la plata impozitului pe clădiri, iar începând cu anul 2027 pentru acestea impozitul pe clădiri se reduce cu 50%.

Noutăți privind suma fără taxe la salariul minim

Măsura de scutire de impozit și contribuții pentru suma de 300 de lei din salariul minim brut pe economie se menține până la 30 iunie 2026, perioadă în care salariul minim brut rămâne la nivelul actual de 4.050 de lei. Începând cu 1 iulie 2026, odată cu majorarea salariului minim brut la 4.325 de lei, suma neimpozabilă va fi redusă la 200 de lei. De precizat că Hotărârea de Guvern privind majorarea salariului minim brut, care urmează să intre în vigoare de la 1 iulie 2026, a fost aprobată de Guvern, însă nu a fost încă publicată în Monitorul Oficial.

Regimul fiscal se aplică, începând cu veniturile lunii ianuarie 2026, în cazul persoanelor fizice care au salariul de încadrare, fără a include sporuri şi alte adaosuri, la nivelul salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată. 

Măsura se aplică pentru salariații care desfășoară activitate în baza contractelor individuale de muncă, încadrați cu normă întreagă, la locul unde se află funcția de bază pentru care: - venitul brut realizat din salarii şi asimilate salariilor astfel cum este definit la art. 76 alin. (1)-(3) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, în baza aceluiași contract de muncă, pentru aceeași lună, nu depășește nivelul de 4.300 lei inclusiv în perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2026 – 30 iunie 2026, respectiv nivelul de 4.600 lei inclusiv în perioada cuprinsă între 1 iulie 2026 – 31 decembrie 2026. 

Totodată, între condițiile care trebuie îndeplinite cumulativ, ca nivelul salariului de bază brut lunar stabilit potrivit contractului individual de muncă, fără a include sporuri şi alte adaosuri, să nu fie diminuat în perioada cuprinsă între data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență a Guvernului și data de 31 decembrie 2026, pentru a atinge nivelul salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată în vederea aplicării acestui regim fiscal. 

De asemenea, de această măsură beneficiază și persoanele nou angajate în perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2026, inclusiv, pentru care nivelul salariului de bază lunar brut stabilit potrivit contractului individual de muncă, fără a include sporuri şi alte adaosuri, este la nivelul salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată. 

Termen e-Factura mai mare

Termenul pentru transmiterea facturilor în sistemul național privind factura electronică RO e-Factura crește de la 5 zile calendaristice la 5 zile lucrătoare de la data emiterii facturii, dar nu mai târziu de 5 zile lucrătoare de la data-limită prevăzută pentru emiterea facturii.

Termenul se calculează conform Regulamentului (CEE, Euratom) nr. 1182/71 al Consiliului din 3 iunie 1971 privind stabilirea regulilor care se aplică termenelor, datelor și expirării termenelor, astfel că acesta începe să curgă de la începutul primei ore a primei zile a termenului și se încheie la expirarea ultimei ore a ultimei zile a termenului.

S-a introdus același termen, de 5 zile lucrătoare de la data emiterii facturii, pentru transmiterea în sistemul național RO e-Factura în relația B2C. 

În vederea asigurării respectării prevederilor legale privind transmiterea facturilor în sistemul național RO e-Factura de către persoanele fizice identificate fiscal prin codul numeric personal, care au calitatea de persoane impozabile, se creează un mecanism necesar accesului acestora la sistem prin intermediul Registrului RO e-Factura obligatoriu. În situația în care persoanele fizice se înregistrează în Registrul RO e-Factura obligatoriu, furnizorii/prestatorii vor cunoaște statutul acestora de persoane impozabile și că se află într-o relație B2B, fiind aplicabile regulile prevăzute pentru acest tip de relație. 

Dacă beneficiarul, persoană fizică, nu se identifică prin niciun cod de identificare fiscală, facturile se emit utilizând un cod format din 13 cifre de zero în locul codului de identificare fiscală al beneficiarului.

RO e-TVA: S-au eliminat anumite obligații

S-au abrogat prevederile din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 70/2024 referitoare la obligația firmelor de a răspunde la „Notificarea de conformare RO e-TVA”.

Astfel, s-a suspendat  aplicarea dispozițiilor care reglementează transmiterea „Notificării de conformare RO e-TVA” în cazul contribuabililor care aplică sistemul TVA la încasare, până la data de 30 septembrie 2026, dată până la care vor fi disponibile instrumentele informatice necesare pentru includerea informațiilor relevante în decontul precompletat RO e-TVA.

Impozit pe venit

S-a majorat cota de impozit de la 10% la 16 % aplicată asupra venitului brut reprezentând bunuri și/sau servicii primite de un participant la persoana juridică, acordate/furnizate de către persoana juridică în folosul personal al acestuia, precum și sume plătite unui participant la o persoană juridică, în folosul personal al acestuia, pentru bunurile sau serviciile achiziționate de la acesta, peste prețul pieței pentru astfel de bunuri ori servicii. 

Totodată, se menține sistemul reținerii la sursă a impozitului la momentul acordării acestor venituri de către plătitorii de venit. Măsura are în vedere impozitarea acestor venituri și a veniturilor sub formă de dividende prin aplicarea unei cote cu același nivel și a intrat în vigoare începând cu data de 1 ianuarie 2026.

Accesează și descarcă OUG „trenuleț” nr. 89/2025 pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative.

Pachetul 2 fiscal: Ce modificări a adus pentru firme

Legea nr. 239 (Pachetul 2 fiscal) privind stabilirea unor măsuri de redresare și eficientizare a resurselor publice și pentru modificarea și completarea unor acte normative s-a publicat în Monitorul Oficial pe 15 decembrie 2025 și prevede:

Noutăți privind dividendele

Legea a introdus restricții privind distribuirea dividendelor și acordarea de împrumuturi către acționari sau persoane afiliate, stabilind inclusiv sancțiuni și răspundere solidară în cazul nerespectării acestora.

Societățile care distribuie trimestrial dividende, potrivit legii, nu pot acorda acționarilor sau asociaților, după caz, sau altor persoane afiliate, așa cum sunt definite conform reglementărilor contabile aplicabile, împrumuturi, până la regularizarea diferențelor rezultate din distribuirea dividendelor în cursul anului.

Societățile care, pe baza situațiilor financiare anuale, aprobate potrivit legii, au o valoare a activului net diminuată la mai puțin de jumătate din valoarea capitalului social subscris nu pot restitui acționarilor sau asociaților, după caz, sau altor persoane afiliate, așa cum sunt definite conform reglementărilor contabile aplicabile, împrumuturile luate de la aceștia.

În cazul nerespectării acestor reguli, se dispune atragerea răspunderii solidare a societății și a acționarului/asociatului care a beneficiat de plata de dividende interimare, fără a fi regularizate, sau căruia i s-au restituit împrumuturi, deși societatea avea activul net sub limita prevăzută de lege. Societatea, împreună cu acționarii/asociații, răspund solidar pentru obligațiile bugetare restante datorate de societate și administrate de organul fiscal central, în limita sumelor care au făcut obiectul împrumutului acordat, respectiv restituit.

Societățile care, la sfârșitul exercițiului financiar curent, înregistrează profit pentru exercițiul financiar de raportare, dar înregistrează pierdere contabilă reportată, pot efectua distribuiri de dividende din profitul exercițiului financiar curent numai după constituirea rezervelor legale, acoperirea pierderii contabile reportate și constituirea de rezerve în conformitate cu cerințele statutare.

Societățile care, pe baza situațiilor financiare anuale, aprobate potrivit legii, au o valoare a activului net diminuată la mai puțin de jumătate din valoarea capitalului social subscris pot efectua distribuiri de dividende din profitul exercițiului financiar curent numai după reîntregirea activului net la valoarea minimă prevăzută de lege.

Societățile care, pe baza situațiilor financiare interimare, aprobate potrivit legii, au o valoare a activului net diminuată la mai puțin de jumătate din valoarea capitalului social subscris nu pot efectua distribuiri de dividende interimare din profitul exercițiului financiar curent dacă nu au reîntregit activul net la valoarea minimă prevăzută de lege.

Creșterea impozitului pe tranzacții crypto de la 10% la 16%

În cazul veniturilor din transferul de monedă virtuală, impozitul pe venit datorat se calculează de către contribuabil, pe baza Declarației unice privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice prin aplicarea cotei de 16% asupra câștigului din transferul de monedă virtuală, determinat ca diferență pozitivă între prețul de vânzare și prețul de achiziție, inclusiv costurile directe aferente tranzacției. 

Câștigul sub nivelul a 200 lei/tranzacție nu se impozitează cu condiția ca totalul câștigurilor într-un an fiscal să nu depășească nivelul de 600 lei.

Amintim, de asemenea, că începând cu anul 2026, platformele crypto vor trebui să trimită către ANAF informații corecte și complete despre tranzacțiile cu criptoactive ale utilizatorilor, potrivit unei OUG.

Este vorba despre OUG nr. 71/2025 pentru modificarea și completarea Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală. Prin aceasta, România pune în aplicare Directiva europeană cunoscută drept DAC8 (nr. 2226/2023), care reglementează tranzacțiile cu criptoactive.

Furnizorii de servicii de criptoactive vor trebui să facă raportările către ANAF anual. Astfel, primele raportări vor fi cele pentru anul 2026 și vor fi transmise în 2027.

„Aceste informații vizează perioade impozabile care încep la 1 ianuarie 2026 sau ulterior datei respective”, iar „raportarea informațiilor se face până la data de 15 martie inclusiv a anului calendaristic curent pentru informațiile aferente anului calendaristic precedent”, se arată în OUG nr. 71/2025. 

Potrivit documentului, furnizorii de servicii de criptoactive trebuie să raporteze informații despre utilizatorii lor astfel: 

1. în cazul unei persoane fizice care este un utilizator care face obiectul raportării: numele, adresa, statul membru (statele membre)/jurisdicția (jurisdicțiile) de rezidență, numărul (numerele) de identificare fiscală (NIF), data și locul nașterii; În cazul unei entități care este un utilizator care face obiectul raportării și care, după aplicarea procedurilor de diligență fiscală este identificată ca având una sau mai multe persoane care exercită controlul și care sunt persoane care fac obiectul raportării: numele, adresa, statul membru (statele membre)/jurisdicția (jurisdicțiile) de rezidență și numărul (numerele) de identificare fiscală (NIF) ale entității, precum și numele, adresa, statul membru (statele membre)/jurisdicția (jurisdicțiile) de rezidență, numărul (numerele) de identificare fiscală (NIF), data și locul nașterii fiecărei persoane care exercită controlul asupra entității care este persoană care face obiectul raportării, precum și rolul (rolurile) în temeiul căruia (cărora) fiecare astfel de persoană care face obiectul raportării este o persoană care exercită controlul asupra entității.
2. pentru fiecare tip de criptoactiv care face obiectul raportării și cu care Furnizorul de Servicii de Criptoactive Raportor a efectuat tranzacții care fac obiectul raportării în cursul anului calendaristic relevant sau al altei perioade de raportare adecvate, dacă este cazul: denumirea completă a tipului de criptoactiv, suma brută agregată plătită, numărul agregat de unități și numărul de tranzacții care fac obiectul raportării în contextul achizițiilor în schimbul monedei fiduciare; suma brută agregată încasată, numărul agregat de unități și numărul de tranzacții care fac obiectul raportării în contextul vânzărilor în schimbul monedei fiduciare; valoarea justă de piață agregată, numărul agregat de unități și numărul de tranzacții; valoarea justă de piață agregată, numărul agregat de unități și numărul de tranzacții; valoarea justă de piață agregată, numărul agregat de unități și numărul de tranzacții de plată cu amănuntul care fac obiectul raportării; valoarea justă de piață agregată, numărul agregat de unități și numărul de tranzacții care fac obiectul raportării, defalcate pe tipuri de transfer, în cazul în care acestea sunt cunoscute de Furnizorul de Servicii de Criptoactive Raportor etc. 

Printre altele, OUG prevede și amenzi pentru nerespectarea obligațiilor, între 20.000 și 150.000 lei, în funcție de situație.

Obligația firmelor de a deține cont bancar 

Firmele au obligația să deţină un cont de plăţi în România sau la o unitate a Trezoreriei Statului. Pentru persoanele juridice nou-înfiinţate, deschiderea contului se realizează într-un termen de maximum şaizeci de zile lucrătoare de la data înființării. 

Firmele au obligația de a deține cel puțin un cont de plăți pe toată perioada desfășurării activității. Nerespectarea acestora constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 3.000 lei la 10.000 lei.

Obligația de a accepta plata cu cardurile de debit

Obligația de a accepta plata cu cardurile de debit, credit sau preplătite, prin terminale POS și/sau alte soluții moderne de plată, inclusiv aplicații pentru plăți electronice, indiferent de valoarea încasărilor în numerar realizate într-un an. În prezent, această obligație revine doar la depășirea plafonului de 50.000 de lei.

Taxă de 25 lei pentru coletele sub 150 EUR comandate de pe Temu, Shein și altele

Tot de la 1 ianuarie 2026 a intrat în vigoare taxa de 25 de lei pentru coletele sub 150 de euro comandate de pe platforme non-UE, precum Temu sau Shein.

Potrivit legii, taxa se aplică coletelor care conțin bunurile livrate în cazul vânzărilor la distanță de bunuri importate din teritorii terțe sau țări terțe.

Obligația de plată a taxei revine furnizorului bunurilor, persoanei care expediază coletul sau entității care facilitează prin intermediul unei platforme digitale vânzarea la distanță de bunuri, după caz.

Coletele a căror livrare nu a fost efectuată către destinatarul final din România nu fac obiectul taxei.

În cazul coletelor care sunt returnate de persoana destinatară din România, taxa nu se rambursează.

Obligația de colectare, declarare și virare a taxei revine furnizorilor de servicii poștale, care predau coletul destinatarului.

Furnizorii de servicii poștale au obligația să declare, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care s-a făcut predarea către destinatarul coletului, către Agenția Națională de Administrare Fiscală, numărul coletelor, după cum urmează:

• a) numărul de colete livrate cu loc de începere al livrării în afara teritoriului Uniunii Europene;
• b) numărul de colete livrate însoțite de informații din declarația de origine, cu loc de începere al livrării în afara teritoriului Uniunii Europene;
• c) numărul de colete livrate însoțite de informații din declarația de origine pentru care s-a perceput taxa.

Furnizorii de servicii poștale colectează taxa direct de la furnizorul bunurilor, persoana care expediază coletul sau entitatea care facilitează prin intermediul unei platforme digitale vânzarea la distanță de bunuri sau de la intermediarul logistic beneficiar direct al serviciilor poștale prestate de către aceștia.

Taxele colectate vor fi virate la bugetul de stat până la data de 25 a lunii următoare celei în care a fost predat coletul destinatarului.

Furnizorii de servicii poștale au obligația să se asigure de încasarea taxei, aceasta reprezentând o condiție pentru prestarea serviciilor.

Cesiunea părților sociale

Cesiunea părților sociale ale asociatului unei societăți cu răspundere limitată care deține controlul societății este opozabilă organului fiscal central în anumite condiții:

a) în termen de 15 zile de la data cesiunii, cedentul, cesionarul sau societatea notifică organului fiscal central actul de transmitere a părților sociale și actul constitutiv actualizat cu datele de identificare a noilor asociați;

b) dacă societatea înregistrează obligații fiscale restante, precum și alte creanțe bugetare individualizate în titluri executorii emise potrivit legii și existente în evidența organului fiscal central în vederea recuperării, aceasta sau cesionarul constituie garanții care să acopere valoarea obligațiilor restante cuprinse în certificatul de atestare fiscală emis;

c) la înregistrarea cesiunii în registrul comerțului, dacă societatea înregistrează obligații fiscale restante, precum și alte creanțe bugetare individualizate în titluri executorii emise potrivit legii și existente în evidența organului fiscal central în vederea recuperării, se prezintă dovada acordului organului fiscal cu privire la constituirea de garanții.

Garanțiile se eliberează de organul fiscal central la data stingerii obligațiilor de plată înscrise în certificatul de atestare fiscală eliberat. În cazul în care obligațiile de plată înscrise în certificatul de atestare fiscală eliberat nu se sting în termen de 60 de zile de la data înregistrării cesiunii în registrul comerțului, garanțiile constituite se execută de către organul fiscal central.

Instituirea e-Proprietatea

Instituirea sistemului național integrat de gestionare în scop fiscal a datelor și informațiilor despre bunurile imobile din România, denumit Sistemul RO e-Proprietate.

Pe măsura dezvoltării sistemelor informatice, Sistemul RO e-Proprietate se poate interconecta, în condițiile stabilite prin lege, cu alte sisteme informatice, în scopul furnizării către acesta a datelor și informațiilor privind proprietățile din România.

Procedura de utilizare și funcționare a Sistemului RO e-Proprietate, precum și standardele funcționale și structurale, periodicitatea și modalitatea de transmitere/punere la dispoziție a datelor și informațiilor se stabilesc prin ordin al ministrului finanțelor, care se elaborează în termen de 3 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi.

Amenzi mai mari pentru munca la negru

Primirea la muncă a uneia sau a mai multor persoane fără încheierea unui contract individual de muncă se sancționează cu amendă de 40.000 lei pentru fiecare persoană astfel identificată, fără a depăşi valoarea cumulată de 1 milion lei.

Legea nr. 239/2025 modifică articolul 260 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, care prevedea amenzi de 20.000 de lei pentru fiecare persoană identificată muncind ilegal, fără ca valoarea totală a sancțiunilor să depășească 200.000 de lei.

Impozit pe profit 

Limitarea cheltuielilor deductibile cu drepturile de proprietate intelectuală, management și consultanță pentru multinaționalele care nu se încadrează la IMCA, în timp ce firmele care datorează IMCA, cu cifră de afaceri anuală de peste 50 de milioane de euro, nu sunt vizate de aceste noutăți.

Noutăți la veniturile sub forma câștigurilor din transferul titlurilor de valoare și din operațiuni cu instrumente financiare derivate

Pentru veniturile sub forma câştigurilor din transferul titlurilor de valoare şi din operaţiuni cu instrumente financiare derivate, se impun prin reţinere la sursă: 

a) în cazul titlurilor de valoare: 

• (i) prin aplicarea unei cote de 3% asupra fiecărui câştig din transferul titlurilor de valoare care au fost dobândite şi înstrăinate într-o perioadă mai mare de 365 de zile, inclusiv, de la data dobândirii; 
• (ii) prin aplicarea unei cote de 6% asupra fiecărui câştig din transferul titlurilor de valoare care au fost dobândite şi înstrăinate într-o perioadă mai mică de 365 de zile de la data dobândirii; 

b) în cazul operaţiunilor cu instrumente financiare derivate: 

• (i) prin aplicarea unei cote de 3% asupra fiecărui câştig din efectuarea de operaţiuni cu instrumente financiare derivate deţinute o perioadă mai mare de 365 de zile, inclusiv, de la data dobândirii; 
• (ii) prin aplicarea unei cote de 6% asupra fiecărui câştig din efectuarea de operaţiuni cu instrumente financiare derivate deținute o perioadă mai mică de 365 de zile de la data dobândirii. 

Pentru determinarea perioadei în care au fost deținute se consideră că titlurile de valoare și instrumentele financiare sunt înstrăinate/răscumpărate în aceeași ordine în care au fost dobândite, respectiv primul intrat - primul ieșit, pe fiecare simbol.

Noi criterii pe baza cărora firmele pot fi declarate inactive 

S-au introdus noi criterii pe baza cărora firmele pot fi declarate inactive, cum ar fi lipsa unui cont de plăți în România sau un cont deschis la o unitate a Trezoreriei Statului sau nedepunerea situațiilor financiare anuale în termen de 5 luni de la împlinirea termenului legal pentru depunerea acestora. 

Au apărut noi reguli în privința eșalonării la plată. De exemplu, eșalonările clasice la plată sunt condiționate de prezentarea unui contract de fideiusiune. În plus, pot beneficia de eșalonarea simplificată doar persoanele juridice care au fost înființate cu minimum 12 luni înainte de depunerea cererii. 

Eșalonarea la plată se acordă pentru: 

• a) obligațiile fiscale principale și accesorii ale persoanelor fizice în sumă totală cuprinse între 500 – 100.000 lei; 
• b) obligațiile fiscale principale și accesorii ale asocierilor fără personalitate juridică în sumă totală cuprinse între 2.000 – 100.000 lei; 
• c) obligațiile fiscale principale și accesorii ale persoanelor juridice în sumă totală cuprinse între 5.000 – 400.000 lei.

Capital social minim de 500 lei pentru înființarea SRL

Valoarea minimă a capitalului social al societăților cu răspundere limitată se stabilește în funcție de nivelul cifrei de afaceri nete raportate prin situațiile financiare anuale aferente exercițiului financiar precedent, respectiv în cazul societăților care au înregistrat o cifră de afaceri netă peste 400.000 lei, valoarea minimă a capitalului social este de 5.000 lei. În cazul societăților cu răspundere limitată nou înființate, valoarea minimă a capitalului social este de 500 lei.

Deși aplicabilitatea măsurii a început la 15 decembrie 2025, aceasta rămâne relevantă și trebuie avută în vedere.

Valoarea minimă a capitalului social se majorează până la finalul exercițiului financiar următor celui în care se constată creșterea cifrei de afaceri nete raportate prin situațiile financiare anuale ale exercițiului financiar precedent.

Valoarea capitalului social stabilită rămâne nemodificată, în cazul diminuării cifrei de afaceri nete raportate prin situațiile financiare anuale ale exercițiului financiar precedent.

Cu excepția cazului în care societatea este transformată într-o societate de altă formă, capitalul social al societăților cu răspundere limitată nu poate fi redus sub minimul legal decât dacă valoarea sa este menținută la un nivel cel puțin egal cu minimul legal prevăzut prin adoptarea unei hotărâri de majorare de capital în același timp cu hotărârea de reducere a capitalului.

În cazul încălcării acestor dispoziții, orice persoană interesată se poate adresa instanței pentru a cere dizolvarea societății.

Societățile cu răspundere limitată înregistrate în registrul comerțului își vor majora capitalul social stabilit prin modificarea actului constitutiv, dar nu mai târziu de 2 ani de la data intrării în vigoare a prezentei legi.

Impozit local pe apartamente 

Legea 239/2025 conținea și prevederi care majorau și de 7 ori cota impozitului local pe apartamentele cumpărate pe firmă. La două zile publicarea Legii în Monitorul Oficial, Guvernul Bolojan a mai dat o ordonanță de urgență și a suspendat aceste prevederi.

Astfel, Ordonanța de urgență 78/2025 dispune ca prevederile Legii 239/2025 (Pachetul 2 fiscal), privind creșterea impozitului local pe imobiliarele firmelor, să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2027. 

Astfel, persoanele juridice vor fi impozitate cu cote cuprinse între 0,08% și 0,2% asupra valorii impozabile a clădirii, în anul 2026. Se menține astfel cota de impozitare în regim rezidențial pentru firme.

Așa cum am scris pe StartupCafe.ro, nu scăpăm de noi majorări de impozit, pentru că din 2027 statul intenționează să introducă impozitarea la „valoarea de piață a imobilelor”.

„Regimul actual de impozitare a clădirilor rezidențiale se menține până în 2027, inclusiv pentru persoanele juridice, urmând ca din 2027 impozitarea să se facă pe baza valorii de piață, conform reformei asumate prin PNRR” - a anunțat Guvernul, într-un comunicat. 

Viitoarea modificare de impozit local va viza atât persoanele fizice, cât și persoanele juridice. 

Pentru persoanele fizice, în 2026, rămâne în vigoare creșterea de impozit local dispusă prin Pachetul fiscal 2, prin grila valorii impozabile modificate în Codul fiscal, de Guvernul Bolojan.  

Pe tabelul introdus de Legea 239/2025, avem o creștere a valorii impozabile pe metru pătrat de la 1.000 de lei la 2.677 de lei, pentru apartamentele pe persoană fizică. 

Asta înseamnă că autoritățile locale (consiliile locale din țară, respectiv Consiliul General al Municipiului București) cresc impozitele pe locuințele oamenilor, proprietate personală, precum și pentru firme, de la 1 ianuarie 2026. 

Valoarea de impozitare mai este influențată de o altă prevedere existentă deja în Codul fiscal (alin. (6)), care a introdus coeficienți de corecție pentru ajustarea valorii impozabile a clădirii, în funcție de rangul localității și de zona în care este amplasată.

Pe medie, vorbim de o creștere cu 70-80% a impozitului local pe apartamentele deținute de persoanele juridice, de la 1 ianuarie 2026, conform estimării făcute de agentul imobiliar Georgian Marcu. În bani, înseamnă că oamenii vor plăti cu câteva sute de lei mai mult decât acum. Aceasta până când guvernanții vor schimba iarăși impozitul, pentru a reflecta „valoarea de piață” a proprietăților, orice ar însemna asta.

Pentru clădirile rezidențiale și clădirile-anexă, aflate în proprietatea persoanelor fizice, impozitul pe clădiri se calculează prin aplicarea unei cote cuprinse între 0,08% - 0,2%, asupra valorii impozabile a clădirii. Cota impozitului pe clădiri se stabilește prin hotărâre a consiliului local. La nivelul municipiului București, această atribuție revine Consiliului General al Municipiului București, conform Codului Fiscal, ca și până acum.

De asemenea, atât pentru persoanele juridice, cât și pentru persoanele fizice, cota impozitului pe clădiri stabilită pentru anul 2026, de către autoritățile locale, nu poate fi mai mică decât cota stabilită pentru anul 2025. Această prevedere a fost menținută în Pachetul 2 fiscal.

StartupCafe.ro a scris recent despre impozitele pe care le vor plăti firmele pe clădiri în 2026, în București, Cluj, Timișoara, Iași, Constanța și alte mari orașe din România.

De exemplu:

București

• Clădiri rezidențiale - 0,2%
• Clădiri nerezidențiale - 1,5%

Cluj-Napoca

• Clădiri rezidențiale - 0,1%
• Clădiri nerezidențiale - 1%

Timișoara

• Clădiri rezidențiale - 0,1%
• Clădiri nerezidențiale - 1,3% + 16%

Iași

• Clădiri rezidențiale - 0,1% 
• Clădiri nerezidențiale - 1,1% 

Constanța

• Clădiri rezidențiale - 0,2%
• Clădiri nerezidențiale - 1,3% + 30,8%

Brașov

• Clădiri rezidențiale - 0,2% + 0,1% (majorare de 50%)
• Clădiri nerezidențiale - 1,3% + 0,5% (majorare de 38,5%)

Sibiu

• Clădiri rezidențiale - 0,2% + 25%
• Clădiri nerezidențiale - 1,3% + 16%

Oradea

• Clădiri rezidențiale - 0,3% (0,2%+0,1%) - prin aplicarea cotei adiționale de 50%
• Clădiri nerezidențiale - 1,15%

Craiova 

• Clădiri rezidențiale - 0,2%
• Clădiri nerezidențiale - 1,3% + 10%

Totodată, prevederile referitoare la majorarea impozitelor pentru mașini hibride au fost modificate prin OUG 78/2025. Mașinile hibride au parte de o creștere substanțială a impozitului. 

„Guvernul a modificat capul de tabel stabilit inițial prin Pachetul 2 de măsuri fiscale (Legea 239/2025). Astfel, dacă ne uităm la ultima coloană, vedem că dacă anterior la o mașină de 2.499 de cm cubi, de exemplu, era vorba despre un impozit de 76,3 lei pe an, noul act normativ a mărit suma la 953,36 lei, în timp ce reducerea de 95% adoptată de multe consilii locale, care ducea la un impozit datorat de doar 50 de lei pe an, a dispărut”, a declarat recent Anamaria Chiru, consultant fiscal, Tax Partner în cadrul Dobrinescu Dobrev SCA.

Potrivit acesteia, acest lucru se întâmplă pentru că în noul cap de tabel s-au introdus acele sume raportate la 200 centimetri cubi.

Anterior scria că este vorba despre „lei/auto Hibride cu emisii de CO2 peste 50 g/km”, iar noua OUG prevede “Lei/200 cm3 Hibride cu emisii de CO2 peste 50 g/km”.

Nici în cazul mijloacelor de transport hibride cu emisii de CO2 mai mici sau egale cu 50 g/km reducerea nu poate fi decât de maximum 30% din valoarea prevăzută în acea coloană referitoare la hibride, conform hotărârii consiliului local/Consiliului General al Municipiului Bucureşti, după caz. Așadar, impozitul în acele cazuri va fi de minim 70% din valoarea aflată în acel tabel, pe cifrele de mai sus rezultând un impozit de 667,35 lei. 

Spre comparație, un autoturism cu aceeași capacitate cilindrică de 2.499 cm cubi cu norma de poluare E4 va datora un impozit anual de 1.107,05 lei, iar unul cu norma de poluare E6 va ajunge la 972,11 lei.

Accesează și descarcă Legea nr. 239/2025 privind stabilirea unor măsuri de redresare și eficientizare a resurselor publice și pentru modificarea și completarea unor acte normative.

Accesează și descarcă OUG nr. 78/2025 pentru modificarea Legii nr. 239/2025 privind stabilirea unor măsuri de redresare și eficientizare a resurselor publice și pentru modificarea și completarea unor acte normative.

Pachetul 1 fiscal a adus majorarea impozitului pe dividende de la 1 ianuarie 2026

Legea nr. 141/2025 (Pachetul 1 fiscal) a fost adoptată la 25 iulie 2025 și a introdus o serie de modificări fiscale cu impact semnificativ asupra firmelor și contribuabililor din România. Unele dintre acestea au început să se aplice din 2025, altele au intrat în vigoare de la 1 ianuarie 2026.

Printre acestea se numără creșterea impozitului pe dividende de la 10% la 16%. 

Majorarea impozitului pe dividende de la 10% la 16%, de la 1 ianuarie 2026

„Impozitul pe dividende se stabilește prin aplicarea unei cote de impozit de 16% asupra dividendului brut plătit unei persoane juridice române. Impozitul pe dividende se declară și se plătește la bugetul de stat, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care se plătește dividendul”, prevede Legea nr. 141/2025.

Veniturile sub formă de dividende, inclusiv câștigul obținut ca urmare a deținerii de titluri de participare definite de legislația în materie la organisme de plasament colectiv, se impozitează cu o cotă de 16% din suma acestora, impozitul fiind final. 

Obligația calculării și reținerii impozitului pe veniturile sub formă de dividende revine persoanelor juridice, odată cu plata dividendelor/sumelor reprezentând câștigul obținut ca urmare a deținerii de titluri de participare de către acționari/ asociați/investitori. Termenul de virare a impozitului este până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care se face plata. 

În cazul dividendelor/câștigurilor obținute ca urmare a deținerii de titluri de participare, distribuite, dar care nu au fost plătite acționarilor/asociaților/investitorilor până la sfârșitul anului în care s-a aprobat distribuirea acestora, impozitul pe dividende/câștig se plătește până la data de 25 ianuarie inclusiv a anului următor distribuirii. Impozitul datorat se virează integral la bugetul de stat.

TVA la locuințe

Până la data de 1 august 2026 se aplică o cotă redusă de TVA de 9% pentru livrarea de locuințe care au o suprafață utilă de maximum 120 mp, exclusiv anexele gospodărești, a căror valoare, inclusiv a terenului pe care sunt construite, nu depășește suma de 600.000 lei, exclusiv taxa pe valoarea adăugată, achiziționate de persoane fizice în mod individual sau în comun cu altă persoană fizică/alte persoane fizice, dacă au încheiat până la data de 1 august 2025 acte juridice între vii care au ca obiect plata în avans pentru achiziționarea unei astfel de locuințe.

Persoanele fizice pot achiziționa o singură locuință cu cota redusă dacă nu au achiziționat începând cu 1 ianuarie 2023 o locuință cu cota redusă de TVA. În anul 2023 persoanele fizice puteau achiziționa mai multe locuințe cu cota redusă cu o valoare de până la 450.000 lei, exclusiv TVA, dacă încheiaseră anterior acte juridice între vii pentru plata în avans a acestora, fără ca aceste achiziții să afecteze posibilitatea persoanelor respective de a mai achiziționa o singură locuință cu cota redusă de TVA conform reglementărilor în vigoare, începând cu data de 1 ianuarie 2023. 

Nivelul accizelor aplicabil în anul 2026

În conformitate cu prevederile art.342 alin.(1), (18), (19), (2), (4) și art.442 alin.(1) din Legea nr.227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, precum și prevederile art.V alin.(1) din Legea nr.141/2025 privind unele măsuri fiscal – bugetare, nivelul accizelor prevăzut în coloana 5 din Anexa nr.1 de la Titlul VIII - Accize și alte taxe speciale din Codul fiscal, începând cu data de 1 ianuarie 2026 este următorul:

• la benzina fără plumb - 3.973,79 lei/1000 l
• motorină - 2.804,29 lei/1000 l
• gaz petrolier lichefiat (GPL) pentru motor - 984,6 lei/tonă
• gaz natural pentru motor - 19,96 lei/gj
• electricitatea utilizată comercial - 3,84 lei/Mwh
• bere - 5,83 hl/1 grad Plato
• bere craft (produsă de producătorii independenţi a căror producţie anuală nu depăşeşte 200.000 hl) - 3,21 lei/hl/1 grad Plato

Vezi AICI lista oficială a accizelor modificate, la Ministerul Finanțelor.

Alte modificări 2026:

• Înregistrare fiscală ca plătitor de salarii pentru punctele de lucru cu cel puțin un angajat – nouă obligație pentru firme: De la 1 ianuarie 2026 a intrat în vigoare o nouă prevedere legislativă, recent oficializată, care vizează firmele, ONG-urile și instituțiile publice: numărul minim de salariați pentru care se impune înregistrarea fiscală a punctelor de lucru, ca plătitoare de salarii și de venituri asimilate salariilor, se reduce de la cinci la unul.  Este vorba despre Legea nr. 245/2025 pentru modificarea art. 32 alin. (7) din Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale. În prezent, legea obligă entitățile cu cinci sau mai mulți angajați să se înregistreze fiscal ca plătitori de salarii.
• O modificare ce încă nu s-a publicat în Monitorul Oficial, dar a fost aprobată de Guvern, vizează stabilierea unui contingent de 90.000 de lucrători străini, din afara Uniunii Europene, nou – admişi pe piaţa forţei de muncă din România, pentru a acoperi deficitul de personal din mai multe domenii. Ministerul Muncii invocă faptul că „angajatorii au raportat în mod repetat locuri de muncă vacante pe care nu le-au putut ocupa, iar cererea pentru avize de angajare a cetățenilor din alte state este semnificativă”. În schimb, confederația patronală IMM România, care reprezintă patronii de microîntreprinderi și firme mici și mijlocii, solicitase Guvernului să permită angajatorilor să mai aducă în țară 150.000 de lucrători străini, din afara Uniunii Europene, în anul 2026. 
• Controale la concediile medicale, inclusiv la sesizarea angajatorului/ Firmele suportă zilele 2–6 ale plății indemnizației: Guvernul a aprobat un „mecanism de control al concediilor medicale”, inclusiv la „solicitarea angajatorului”, printr-o ordonanță de urgență privind „stabilirea unor măsuri în cadrul sistemului de sănătate”. Pentru a se putea aplica, OUG trebuie publicată în Monitorul Oficial. Printre altele, documentul stabilește, pentru o perioadă determinată între 1 februarie 2026 și 31 decembrie 2027, un mecanism de suportare a indemnizației de asigurări sociale de sănătate între angajator și bugetul Fondului Naţional Unic de Asigurări de Sociale de Sănătate (FNUASS), prin diminuarea indemnizației de asigurări sociale de sănătate cu prima zi. Angajatorul suportă zilele 2 – 6 ale plății indemnizației pentru concediile medicale, iar din FNUASS începând cu ziua a 7-a până la vindecare. În cazul celor care se suportă integral din bugetul Fondului Naţional Unic de Asigurări de Sociale de Sănătate (FNUASS), nu se plătește prima zi.