Începând cu anul 2026, platformele crypto vor trebui să trimită către ANAF informații corecte și complete despre tranzacțiile cu criptoactive ale utilizatorilor, prevede o Ordonanță de urgență (OUG) publicată recent în Monitorul Oficial.
Este vorba despre OUG nr. 71/2025 pentru modificarea și completarea Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală. Prin aceasta, România pune în aplicare Directiva europeană cunoscută drept DAC8 (nr. 2226/2023), care reglementează tranzacțiile cu criptoactive.
Furnizorii de servicii de criptoactive vor trebui să facă raportările către ANAF anual. Astfel, primele raportări vor fi cele pentru anul 2026 și vor fi transmise în 2027.
„Aceste informații vizează perioade impozabile care încep la 1 ianuarie 2026 sau ulterior datei respective”, iar „raportarea informațiilor se face până la data de 15 martie inclusiv a anului calendaristic curent pentru informațiile aferente anului calendaristic precedent”, se arată în OUG nr. 71/2025.
Ce informații trebuie raportate
Potrivit documentului, furnizorii de servicii de criptoactive trebuie să raporteze informații despre utilizatorii lor astfel:
- în cazul unei persoane fizice care este un utilizator care face obiectul raportării: numele, adresa, statul membru (statele membre)/jurisdicția (jurisdicțiile) de rezidență, numărul (numerele) de identificare fiscală (NIF), data și locul nașterii; În cazul unei entități care este un utilizator care face obiectul raportării și care, după aplicarea procedurilor de diligență fiscală este identificată ca având una sau mai multe persoane care exercită controlul și care sunt persoane care fac obiectul raportării: numele, adresa, statul membru (statele membre)/jurisdicția (jurisdicțiile) de rezidență și numărul (numerele) de identificare fiscală (NIF) ale entității, precum și numele, adresa, statul membru (statele membre)/jurisdicția (jurisdicțiile) de rezidență, numărul (numerele) de identificare fiscală (NIF), data și locul nașterii fiecărei persoane care exercită controlul asupra entității care este persoană care face obiectul raportării, precum și rolul (rolurile) în temeiul căruia (cărora) fiecare astfel de persoană care face obiectul raportării este o persoană care exercită controlul asupra entității.
- pentru fiecare tip de criptoactiv care face obiectul raportării și cu care Furnizorul de Servicii de Criptoactive Raportor a efectuat tranzacții care fac obiectul raportării în cursul anului calendaristic relevant sau al altei perioade de raportare adecvate, dacă este cazul: denumirea completă a tipului de criptoactiv, suma brută agregată plătită, numărul agregat de unități și numărul de tranzacții care fac obiectul raportării în contextul achizițiilor în schimbul monedei fiduciare; suma brută agregată încasată, numărul agregat de unități și numărul de tranzacții care fac obiectul raportării în contextul vânzărilor în schimbul monedei fiduciare; valoarea justă de piață agregată, numărul agregat de unități și numărul de tranzacții; valoarea justă de piață agregată, numărul agregat de unități și numărul de tranzacții; valoarea justă de piață agregată, numărul agregat de unități și numărul de tranzacții de plată cu amănuntul care fac obiectul raportării; valoarea justă de piață agregată, numărul agregat de unități și numărul de tranzacții care fac obiectul raportării, defalcate pe tipuri de transfer, în cazul în care acestea sunt cunoscute de Furnizorul de Servicii de Criptoactive Raportor etc.
Printre altele, OUG prevede și amenzi pentru nerespectarea obligațiilor, între 20.000 și 150.000 lei, în funcție de situație.
Întrucât OUG a fost adoptată, ANAF va trebuie acum să ia măsuri pentru consolidarea capacității administrative: modernizarea infrastructurii IT, dezvoltarea formularelor de colectare a datelor si implementarea procedurilor de control pentru respectarea obligațiilor de raportare.
De ce este introdusă această măsură
„Furnizorii de servicii de criptoactive din România vor avea obligația să transmită informații către ANAF, autoritățile fiscală putând astfel să identifice corect veniturile obținute prin aceste tranzacții. Adoptarea acestei măsuri asigură respectarea termenelor europene, reduce riscul de evaziune fiscale și previne posibile obligații asumate de România”, spunea recent Guvernul, într-un comunicat transmis comunității antreprenoriale StartupCafe.ro.
Prin această ordonanță, România transpune în legislația națională Directiva UE (DAC8, nr. 2226/2023) care reglementează tranzacțiile cu criptoactive.
La nivel internațional, standardele OCDE pentru schimbul automat de informații fiscale, incluzând Cadrul de Raportare privind Criptoactivele (CARF) si modificările aduse Standardului Comun de Raportare (SCR), stabilesc proceduri unitare de raportare şi schimb de informații între jurisdicții, asigurând o cooperare fiscală eficientă și standardizată.
Neimplementarea DAC 8 în termenul stabilit ar fi putut expune România la sancțiuni semnificative din partea Comisiei Europene, cu penalități zilnice cuprinse între 1.754.4 şi 105.264 euro și o sumă forfetară minimă de 1,63 milioane euro.
Prin aceste măsuri, Guvernul spunea că se aliniază calendarului european de digitalizare și standardizare fiscal, evitând riscul excluderii României din mecanismul comun de raportare și consolidând rolul țării în cooperarea fiscal internațională.
Amintim că în prezent impozitul pe veniturile din tranzacțiile crypto este de 10%. Începând cu 2026, acesta urmează să crească la 16%. Câştigul sub nivelul 200 lei/tranzacție nu se va impozita, cu condiţia ca totalul câştigurilor într-un an fiscal să nu depăşească nivelul de 600 lei. Măsura este cuprinsă în Pachetul 2 de măsuri fiscal-bugetare.
Accesează și descarcă OUG nr. 71/2025 pentru modificarea și completarea Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală.