Cetățenii din Uniunea Europeană, inclusiv românii, își vor putea înregistra întreprinderi europene, online, în 48 de ore, în oricare dintre cele 27 de țări UE, potrivit anunțului făcut de președinta Comisiei Europene la Forumul Economic de la Davos. Recent întors de la forumul din Elveția, ministrul român al Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a explicat, la podcastul StartupCafe.ro, cum ar putea funcționa viitorul regim de firmă europeană, cu capital social de la 1 euro, care a suscitat interesul și optimismul antreprenorilor din România și Europa.
„Ar fi o oportunitate extraordinară (EU Inc.- n.r.). Ar însemna practic un al 28-lea regim. Pe lângă regimurile naționale (din cele 27 state membre UE -n.r.), ai avea un regim european, acest EU incorporated, și asta înseamnă o companie înregistrată pur la nivel european cu un set unic, simplu de reguli. Astfel încât ai putea să înregistrezi în orice stat membru al Uniunii Europene, 100% online, deci fără să duci formularul online la etajul 2, ca să zic așa. Deci pur online și în maxim 48 de ori. Și e foarte important un pic să înțelegem că discutăm de o societate care este mai ales pentru IMM-uri, startup-uri” - a explicat ministrul Dragoș Pîslaru, la podcastul StartupCafe.ro EuSEE.
El a recunoscut că există și riscul migrării antreprenorilor din România în state UE mai prietenoase, dar a respins ca ridicole astfel de obiecții la instituirea viitorului regim EU Inc.
„Dacă noi mergem pe ideea că toți ne bate, da, sigur, hai să nu ne vindem țara și SRL-ul românesc! Putem să dăm niște lucruri care până la urmă frizează ridicolul: Ce facem? Moare SRL-ul românesc! Între noi fie vorba, scopul care e: să avem SRL-ul românesc, sau să avem modalitatea pentru antreprenori să poată servi până la urmă cetățenii prin produse și servicii de calitate și să fructificăm mai mult din piața asta europeană?”, a mai spus ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene.
Dragoș Pîslaru a avertizat, însă, că procesul de aprobare a legislației EU Inc. este, totuși, unul de durată.
„Trebuie să vedem și ce iese, pentru că experiența mea din Parlamentul European îți arată că foarte multe lucruri se pot strica în negociere. Mai întâi trebuie să vedem cu ce vine Comisia Europeană și trebuie să vină până în trimestru II din anul acesta, deci până în vară trebuie să vină cu o propunere. După ce vine Comisia cu propunerea, se duce frumos la co-decidenți, la Parlamentul European și la Consiliul UE. Și acolo, bineînțeles, o să înceapă jocul. Să vedem exact cum va ajunge să arate în final acest proiect. Dar, da, cred că este o propunere foarte bună” - a explicat acum ministrul Pîslaru, care a participat, săptămâna trecută, la Forumul Economic de la Davos.
La podcastul StartupCafe.ro EuSEE, Dragoș Pîslaru a venit cu informații esențiale despre.
- rata de absorbție a fondurilor europene, pe Politica de Coeziune și Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR),
- „liniile roșii” pe care le-a stabilit România în negocierile pentru fondurile de coeziune și alți bani europeni din Cadrul Financiar Multianual 2028-2034,
- câte sute de milioane de euro riscă să piardă acum România din PNRR, din cauza pensiilor magistraților și a altor jaloane îndeplinite doar parțial din cererea de plată 3,
- plata granturilor de câte 20.000-100.000 EUR pentru antreprenori, prin programul de digitalizare IMM din cadrul PNRR,
- disensiunile politice din coaliția de Guvernare.
Interviul pe larg:
EU Inc.: „Firmă europeană care are deja de la început o structură pe care toată lumea o știe și știe care sunt implicațiile”
StartupCafe.ro: V-ați întors recent de la summit-ul de la Forumul economic de la Davos. Cu ce ați venit de acolo, cu cine v-ați întâlnit, cu cine ați discutat și ce concluzii aveți?
Dragoș Pîslaru: Recunosc că participarea la Davos a fost un festin profesional, în sensul că toți anii de diplomație economică, prezența în Parlamentul European și tot ce făcusem în anterior, cumva s-au regăsit aici la apogeu. Poate mai mult în spațiul public a fost discuția legată despre Groenlanda, dar acolo au fost discutate tendințele de viitor.
A fost Musk (Elon Musk- Tesla, SpaceX, X.com, X.AI, n.r. ), a fost Huang (Jensen Huang, CEO-ul NVidia, n.r). Am discutat de inteligență artificială, am discutat despre politici sociale de viitor, despre locuire, în panelul în care am fost chiar speaker. Cumva sentimentul meu a fost că există un contrast între ambiția pe care o vedem la nivel global și modul în care privim oarecum operațional lucrurile în România. Și bineînțeles că asta înseamnă că avem și noi nevoie de un plan de viitor.
Și dorința mea este aceea că, dacă acum vom face programarea pentru Fondurile Europene, 2028-2034, nu ar trebui să facem programarea separată pe fondurile europene, ci o programare mare care să cuprinde fondurile europene, fondurile naționale și sectorul privat. E o idee pe care am mai vehiculat-o în spațiu public. Cred că putem avea o ambiție de circa 200 de miliarde de euro pe care să ne concentrăm pe exercițiul 2028-2034.
Și cred că momentul pentru dezbaterea ce vrem să facem în viitor și care e ambiția României este chiar acum. Chiar acum când vedem că măsurile pe care le-am adoptat pe zona de fiscalitate și reducerea de cheltuieli, ce urmează imediat sunt ultima turnantă și încep să aibă rezultatele care să ne permită să vedem de fapt care e tendința de viitor. Pentru antreprenori, asta înseamnă oportunități, asta înseamnă faptul că România crește dintr-o creștere economică bazată pe consum, cum a fost după aderarea la Uniunea Europeană, într-o creștere economică bazată pe investiții și în care ne uităm din ce în ce mai mult, și asta știu că pare science fiction în România, dar ne uităm din ce în ce mai mult la eficiența investițiilor.
Punctul central pe care l-am desprins este cum transform 1 euro în 3 euro, în 4 euro, nu cum cheltui 1 euro primit, pui 1 euro mai departe. Deci asta, ideea asta de leverage, de multiplicare, cred că e foarte importantă și cred că pentru antreprenorii care ne urmăresc este ceva foarte important. Deci aici transferul de la Davos la agenda națională este de fapt dorința mea acum mai mult decât oricând să vedem ambiția crescută pentru o Românie care joacă un rol de actor regional important și atrage investiții.
StartupCafe.ro: Tot la Davos, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat acel regim EU Inc., deci EU incorporated. Cetățenii tuturor statelor UE își vor putea înregistra online firme în orice stat membru al Uniunii Europene cu 1 euro capital social. În condițiile în care la noi în România tocmai a crescut capitalul social obligatoriu pentru firme. Cum ar putea să arate un astfel de regim juridic pentru întreprinderi și cum i-ar ajuta pe antreprenorii noștri din România?
Dragoș Pîslaru: Ar fi o oportunitate extraordinară. Ar însemna practic un al 28-lea regim. Pe lângă regimurile naționale (din cele 27 state membre UE n.r.), ai avea un regim european, acest EU Incorporated, și asta înseamnă o companie înregistrată pur la nivel european cu un set unic, simplu de reguli. Astfel încât ai putea să înregistrezi în orice stat membru al Uniunii Europene, 100% online, deci fără să duci formularul online la etajul 2, ca să zic așa. Deci pur online și în maxim 48 de ori. Și e foarte important un pic să înțelegem că discutăm de o societate care este mai ales pentru IMM-uri, startup-uri, deci exact pentru zona asta de antreprenori pe care o adresăm și noi cu podcastul.
Și- atenție! -în același timp, este un lucru opțional. Adică dacă vrei să-ți faci SRL-ul pe legislație națională în continuare, poți să-l faci. Dar dacă vrei să optezi pentru această formulă europeană, ar fi un avantaj enorm pentru că practic ai avea acces direct la toată piața europeană în același fel. Ai avea capitalul acesta simbolic sugerat la 1 euro.
Dar ceea ce este mult mai important este acest set de reguli societare, și anume toate lucrurile care țin de guvernanță, drepturile acționarilor, reguli de funcționare, operațiuni transfrontaliere armonizate, procedurile simplificate pentru sedii secundare pe care ți le-ai deschide și toate astea ar fi parte din viitorul regulament. Aceasta înseamnă aplicabilitate directă, adică nu mai transpui în legislațiile naționale, efect direct și se creează un cadru. Și - atenție, foarte important- și pe zona de fiscalitate, o idee de simplificare și atunci practic să mergi pe un regim super simplificat de tratament fiscal cross-border, deci transfrontalier, evitarea dublei impuneri, reguli clare pentru profit și modul în care îl împarți. Statele își păstrează suveranitatea pe cotele de impozit, deci nu e că le ia altcineva impozitul, dar ai aceste reguli comune, clare de cum se declară, unde și în ce fel.
Și mai e încă un lucru important, inclusiv pentru resursele umane, sunt niște practici care la noi în România nu sunt foarte răspândite - de tipul employee stock options, adică cum faci angajații să participe și asta dacă creezi un singur cadru unitar, ajută.
StartupCafe.ro: Să primească angajații acțiuni.
Dragoș Pîslaru: Absolut. Asta ar fi ideea, mai ales la startup-uri. În condițiile în care nu ai foarte mult capital inițial, e o cale de a motiva până la urmă pe cei care fac parte din echipa inițială.
StartupCafe.ro: Ați văzut ce l-au înjurat pe domnul Drulă, luase și el niște acțiuni de la un startup din Canada, de pe vremuri, din tinerețe, de când lucrase acolo și acum l-au înjurat tot felul de oameni din mediul politic…
Dragoș Pîslaru: Înțelegerea uneori în mediul politic cu privirea la aceste bune practice de antreprenoriat e redusă. Și la noi critica este... Mie mi s-a părut amuzant că după ani de zile în care România n-a participat la Davos de nicio culoare și nimeni n-avea vreo problemă cu asta, acum că am avut cea mai puternică delegație- cu trei miniștri și un consilier prezidențial - toată lumea bruscă a devenit specialistă în politică externă. Deci toată lumea era cu Davos în sus, Davos în jos. Mă bucur foarte tare. Dar în general românii chiar dacă nu se pricep, mai ales politicienii, țin să-și dea cu părerea pe toate lucrurile.
Doar niște lucruri care sunt foarte importante legate de acest vehicul pentru că mai sunt niște oportunități importante. Deci unul, bineînțeles, e de la sine înțeles că dacă îți incorporezi o astfel de structură EU incorporated poți să te duci pe toate piețele. Deci nu mai ai restricții de tipul ăsta.
Al doilea lucru este că goana după investitor se simplifică foarte mult pentru că una din problemele fondurilor de investiții- mai mari sau mai mici- este că dacă nu au fond care e prezent în țara X, să știe, să aibă legal advice, să aibă oamenii care să priceapă la forma respectivă, știu eu, SRL din România, e complicat. Și atunci, dacă ai o singură formă juridică în toată Uniunea Europeană, de oriunde ar fi fondul de investiții, poate să investească în acest lucru. Și dacă stăm să ne gândim, există la nivel internațional în anumite piețe, forme, cum ar fi Delaware C-Corp sau în UK LTD. sau SAS-ul francez. Adică niște chestiile astea de standardizare pe care le ai acum pe piețe sau pe regiuni și s-ar aplica pe întreaga Uniunea Europeană.
Și încă un lucru important, este o problemă de percepție. O firmă incorporată în România - în condiții poate de instabilitate, de cadru legislativ, că nu știi dacă mai crește vreun impozit sau nu știu ce - pare mai mult afectată de lucrurile astea decât dacă incorporezi o firmă europeană care are deja de la început o structură pe care toată lumea o știe și știe care sunt implicațiile și având regulamentul respectiv.
Evident, vor mai exista intersecții cu regimul fiscal național, dar e mai protejat decât, să spunem, incorporarea în 27 de regimuri diferite.
StartupCafe: Există și riscul pentru România, dacă nu o să fim o jurisdicție prietenoasă cu firmele, cu mediul privat, să migreze mai ușor antreprenorii, nu? Așa cum migrează forța de muncă, migrează și capitalul?
Dragoș Pîslaru: Între noi acum, știm că avem o fugă de capital incredibilă în sensul că odată ce avem companii care cât de cât scot capul la nivel internațional, ele preferă să se ducă în Statele Unite. Deci deja există. Faptul că într-adevăr crește riscul să-ți plece mai multe trebuie contracarat cu avantajul să incorporezi mai ușor firme din alte părți.
De asta spuneam mai devreme de nivelul ambiției. Dacă noi mergem pe ideea că toți ne bate, da, sigur, hai să nu ne vindem țara și SRL-ul românesc!
Putem să dăm niște lucruri care până la urmă frizează ridicolul: Ce facem? Moare SRL-ul românesc! Între noi fie vorba, scopul care e: să avem SRL-ul românesc, sau să avem modalitatea pentru antreprenori să poată servi până la urmă cetățenii prin produse și servicii de calitate și să fructificăm mai mult din piața asta europeană?
StartupCafe.ro După ce am văzut mult entuziasm, mai ales în rândul antreprenorilor, dar și la nivel european sunt asociații de business foarte entuziasmate - gata, asta e soluția. Asta e ofensiva europeană pe piețe. Dar până la urmă ce se întâmplă? O să putem, de exemplu, să optăm să nu mai deschidem SRL-ul românesc și deschidem compania europeană sau cum?
Dragoș Pîslaru: Acum, ca să fac un pic mișto, care știu că doare un pic antreprenorii, dacă noi păstrăm o regulă că la licitația de la comuna X participă doar SRL-urile românești, atunci se creează probleme. Presupunând că nu ne ducem într-o zonă de ridicol de tipul ăsta.
În mod evident, pentru orice companie care și-ar dori o abordare internațională, va fi mai interesant să-ți înregistrezi compania pe EU Inc. Pe de altă parte, dacă ești într-o zonă mai rurală sau într-o zonă în care faci mai degrabă ceva unde ai operațiuni locale, nu are niciun sens să trebuiască să te familiarizezi cu regulamentul european. Adică cumva cei care merg deja pe un făgaș nu trebuie să se sperie că vine ceva care să le strice cumva facerea.
Dacă ei vor decide să migreze sau să-și facă altă firmă, este opțiunea lor. Dar ce este important de ținut minte pentru toți antreprenorii este că nimeni nu-i va forța să-și schimbe regimul, să-și lase compania, să-și facă alta.
Dar înainte de a ne bucura prea tare, atenție! Ideea de a avea un astfel de regim e o idee veche. Nu este nouă. N-a putut fi implementată din rațiuni de competențe naționale și alte lucruri.
Al doilea lucru, trebuie să vedem și ce iese, pentru că experiența mea din Parlamentul European îți arată că foarte multe lucruri se pot strica în negociere. Mai întâi trebuie să vedem cu ce vine Comisia Europeană și trebuie să vină până în trimestru II din anul acesta, deci până în vară trebuie să vină cu o propunere. După ce vine Comisia cu propunerea, se duce frumos la co-decidenți, la Parlamentul European și la Consiliul UE. Și acolo, bineînțeles, o să înceapă jocul. Să vedem exact cum va ajunge să arate în final acest proiect. Dar, da, cred că este o propunere foarte bună.
Am o doză de entuziasm cu privire la faptul că am putea, într-adevăr, beneficia de piața comună în loc să avem piațe fragmentate cum avem astăzi. Este o veste puțin proastă pentru firmele de avocatură sau cele care se ocupă de hârțogăraie, de înființare firme. Dar sunt convins că își vor găsi business pentru că vom avea mai multe firme. Cred că unul din efecte va fi că vom avea mai multe firme înființate. Și, da, cred că modelul acesta va pune în direct și mizez pe presiune, pentru ca și pe modelul nostru național, dacă pe aia europeană o facem 48 de ore, poate o facem și noi pe asta a noastră în 48 de ore. Dacă se face digital, poate o facem și noi să fie numai digital.
23%, rată de absorbție a fondurilor europene din Politica de Coeziune
StartupCafe.ro: Absorbția fondurilor europene, acum. Haideți să luăm așa, pe general, că avem Politica de coeziune, avem PNRR, avem fondurile de agricultură pe partea de plăți directe și ce fonduri mai avem. Putem să luăm ca o cifră generală, ca o rată de absorție generală?
Dragoș Pîslaru: În primul rând, deja vedem în spațiul public niște sume legate de ambiția pe viitor. Și anume, eu am circulat 15 miliarde de euro, care sunt 5 miliarde pe Coeziune, 10 miliarde pe PNRR, pentru anul 2026. Pe lângă asta sunt aproape 5 miliarde de euro din agricultură și poate facilitatea SAFE, un început. Deci, practic, ținta anului 2026 pleacă de la un potențial de 20 miliarde de euro, care este ceva nemaiauzit, nemaiîntâlnit. România n-a mai avut niciodată așa ceva. Eu am avut două zile de lucruri cu colegii mei acum la început de an pe planificare și este fezabilă suma de 15 miliarde pe lucrurile de care mă ocup eu, că eu nu mă ocup de agricultură și de SAFE.
Și este fezabil să ajungem la o absorbție de 15 miliarde de euro. Acum, cum stăm, care e stadiul absorbției? Păi, hai să luăm unul în linie. Pe PNRR suntem jumi-juma, adică am tras jumate, mai avem jumate.
Astea sunt cele 10 miliarde - 21 de miliarde și ceva, împărțite la 2 - cam 10 deja consumate, 10 mai avem de consumat până în august 2026. Evident, este un hei-rup enorm, pentru că stai 4-5 ani aproape să implementezi jumate și acum ai 8 luni, 7 luni și ceva să implementezi restul. Este fezabil? Da, este fezabil, pentru că toate proiectele sunt avansate cu șantiere, cu lucrări.
Și doi, pentru că relația cu Ministerul de Finanțe, pe care o are Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, este una fără precedent de bună, astfel încât acum poți spune cu mâna pe inimă că oricine are proiect cu fonduri europene, nu există riscul să nu fie bani la buget sau ceva în care nu se plătesc. Adică partea asta de planificare bugetară, curățenie de supracontractare inutilă sau care stagnează, toate lucrurile astea au ajutat foarte mult în ceea ce înseamnă disciplina de plată pe care noi avem.
Avem încă niște obstacole pe procesarea cererilor de transfer sau de rambursare și aici e un aspect dureros, dar acum suntem cu niște pachete majore de simplificare. Am luat toată legislația dintr-un cap în celălalt să facem verificări pe eșantion, să ai o declarație o singură dată pe proiect, nu la fiecare achiziție. Revoluționăm, să dăm avansuri mari, până la 100%. Deci practic dăm peste cap tot ce se știa în materie de fonduri europene, încercăm să simplificăm la limita regulamentului, la limita unde ne lasă autoritatea de audit până la urmă, astfel încât să putem avea trasabilitatea cheltuielilor, responsabilitatea și folosirea judicioasă a banilor. Deci la PNRR am zis jumătate-jumătate.
Pe coeziune avem 31 de miliarde de euro grant, iar cu cofinanțarea națională ajungem la 43 de miliarde de euro (finanțarea alocată în total pentru proiecte României- n.r.). Dar ne concentrăm pe banii europeni, 31 de miliarde de euro (alocați de UE pentru România -n.r.) și din aceștia 31 practic noi am absorbit, dacă luăm și prefinanțarea (avansuri acordate de UE- n.r.) și ce am plătit, am absorbit 7,2 miliarde de euro. Asta ce face este că ne plasează pe locul doi, suma cea mai mare din Europa, din Uniunea Europeană, în materie de absorbție absolută, după Polonia, care are 11 miliarde de euro trase. Noi avem 7,2 miliarde de euro. Și, depinde cum o luăm, suntem pe locul 4-5 în ceea ce înseamnă procentul de absorbție.
StartupCafe.ro: Rata de absorbție cât vine?
Dragoș Pîslaru: Deci procentual este, dacă ne uităm, 7 miliarde de euro din 31 de miliarde, înseamnă 20 ceva la sută (23%).
StartupCafe.ro: Și media UE cam care e?
Dragoș Pîslaru: Media UE e 12%. Deci suntem, în sfârșit, cum să zic, mult peste media UE. De reținut, creșterea vitezei de absorbție efective, de când am preluat eu mandatul și până acum, este absolut extravagantă. Adică e o performanță ușor magică, am crescut viteza de absorbție de vreo 5 ori și cea de rambursări de vreo 7 ori.
StartupCafe.ro: Pentru au venit din urmă totuși proiectele începute, și apeluri lansate din urmă…
Dragoș Pîslaru: Nu neg faptul că există un ramp up, există un grafic în care, evident, folosim… Dar vreau doar să fie foarte clar că nici nu am stat cu mâinile încrucișate și am beneficiat. De exemplu, am avut programe blocate complet, cum ar fi Programul de tranziție justă (PTJ).
StartupCafe.ro: Chiar așa, vreau să vă întreb ce faceți cu el, l-ați deblocat?
Dragoș Pîslaru: L-am deblocat, am avut comitet de monitorizare, am negociat cu Comisia Europeană și cu toate județele (cele 6 județe eligibile- n.r.) și suntem acum în pline lansări. Deci suntem cu cărbuni pe foc. Și au fost acum din nou apeluri care au fost lansate pe IMM-uri, adică sunt lucruri pe care le așteptam de mult, comunitățile de energie.
SartupCafe.ro: Am văzut că era un proiect la ministerul dvs., o propunere acolo, să se desființeze Programul de tranziție justă și să se ducă banii pe Programul de Dezvoltare Durabilă?
Dragoș Pîslaru: Nu. Programul Tranziție Justă are două bucăți. Are o bucată finanțată prin Politica de coeziune și o bucată finanțată prin Next Generation EU. Cum Next Generation EU expiră în august - bine, la tranziția justă expiră la sfârșitul anului - ca să evit dezangajarea fondurilor. practic, dacă eu aș fi acum să încerc să evit complet, ar trebui să am toată partea de Next Generation EU, pentru că se termină, plus o parte din Coeziune. Și atunci am păstrat programul așa cum e, dar l-am mutat ca o axă în Programul de Dezvoltare Durabilă, astfel încât pe partea de bani de Coeziune, prin faptul că pe dezvoltare durabilă am fără număr proiecte de apă canal cu absorbție foarte bună, care asigură, până la urmă, conectarea românilor la apă și canalizare, să nu mai am o problemă de dezangajare și pe componentele de coeziune.
Deci, practic, eu dacă acum, odată ce am mutat, mă concentrez și îmi absorb cei aproape 500 de milioane care sunt pe Next Generation EU, nu pierd niciun ban din Fondul de tranziție justă, pe Programul de tranziție justă.
Deci, pe Coeziune, pe scurt, suntem peste media UE, într-o accelerare, programe deblocate și acum săptămâna aceasta până la sfârșitul lunii, îmi respect promisiunea pe care am făcut-o solemn în anul trecut și am vrut neapărat să mă țin de ea, așa nume calendarul tuturor apelurilor de acum și până la sfârșitul anului. Și e foarte important, pentru că sunt sume mari, aproape un miliard de euro pe care îi mai scoatem la bătaie, din care 800 milioane de euro care ating mediul de afaceri, atât direct, cât și parteneriat între public-privat.
Odată ce vom termina aceste apeluri, la sfârșitul 2026 putem să spunem că am ajuns la contractare peste 99%, adică 95%, 96%, 99%, depinde de program. Dar, oricum, partea aceasta de apeluri o închidem și asta a fost parte din ședințele pe care le-am avut la începutul anului - să ne asigurăm că avem un calendar de apeluri realist. Să fie în oglindă și cu țintele de absorbție pe care le-am menționat, adică să tragem 5 miliarde de euro pe Coeziune. Și deci asta e coeziunea, cei 31 de miliarde de euro pe coeziune, unde, repet, 7,2 miliarde de euro plătiți și mergem mai departe. Și după aceea, evident, separat de asta sunt fondurile de agricultură și SAFE-ul, care sunt gestionate de Ministerul Agriculturii și, respectiv, Cancelaria Primului-Ministru împreună cu Ministerul Apărării, Transportului și așa mai departe.
StartupCafe.ro: Apropo de Politica de coeziune, aveți acolo programele regionale pe care le-ați dat spre management Agențiilor de Dezvoltare Regională (ADR). Avem și noi unele semnale de la antreprenorii care ne citesc din comunitatea StartupCafe, că sunt unele întârzieri la plățile pe unele apeluri la programe regionale. Chiar recent m-a sunat cineva și mi-a spus că, tot așa, un apel pentru IMM, la Sud-Muntenia, avea anumite întârzieri la plăți. Ce se întâmplă? Nu au bani ADR-urile?
Dragoș Pîslaru: Nu este o problemă de bani. Deci problema de bani este depășită.
În acest moment, cred că merită subliniat că partea aceasta legată de a trece programele regionale la ADR-uri, cu programare de jos în sus, adică subsidiaritate, este poate unul dintre cele mai bune lucruri care s-au întâmplat. E foarte important acum că există această autonomie de la programare la implementare. Rolul MIPE este unul de coordonare mai degrabă sistemică. Deci noi nu interferăm direct peste ceea ce fac ADR-urile. Mai mult, ne folosim de ele pentru a ne pune niște oameni care să urmărească anumite programe de ale noastre, gen Programul de Sănătate sau lucruri de genul ăsta. Dar ceea ce este vital este că modelul e bun, funcționează.
Într-adevăr o parte din neajunsuri sunt legate de faptul că există diferențe de capacitate între ADR-uri, sunt unele care sunt mai performante, unele care sunt mai puțin performante. Ține și de experiență și de dificultatea ecosistemului de business din zonele respective.
De aceea ce este important e ca bunele practici să le ducem de la unii la ceilalți. Și asta este ceva pe care insist cu ADR-urile, să fie în permanentă legătură unii cu ceilalți, astfel încât să avem o armonizare cât mai bună de practici.
Din perspectiva întârzierilor, ADR-urile în medie sunt mai rapide decât suntem noi la minister pe programele centrale.În medie înseamnă însă că unii sunt mult mai rapizi și că alții sunt mai înceți. Punctual știu că există încă probleme legate de tot ciclul, deci de la lansare, de punere, evaluare și după aceea mai ales dacă înțeleg că la asta vă referiți la cererile efective de procesare a cererilor de rambursare. Aici sunt lucrurile acestea de care vă spuneam.
Autoritatea de audit este foarte atentă la tot ce înseamnă procedură și necesitatea pe care am constatat-o noi în sfârșitul anului trecut este de o simplificare majoră pe tot ce înseamnă procedură. Adică, de exemplu, pe cererile intermediare de plată, de rambursare. Pe cererile intermediare, dacă eu tot am posibilitatea că am o sumă la sfârșit care e considerabilă, haide să-i dau drumul la intermediare să meargă lucrurile mai repede. Adică să am, poate, mai puține verificări.
Acum depinde și de dimensiunea proiecturilor. IMM-urile au și proiecte mai mari. Dar hai să zicem proiecte care sunt sub valoare de vreo 300.000 de euro. Nu stai să le diseci de parcă ar fi de 3 milioane. Adică e o diferență pe care noi acum încercăm să o facem ca o modificare a Legii 500 a Finanțelor Publice și a HG-ului care se referă la avansuri și la politica de avansuri. Astfel încât toată partea asta de plăți intermediare să meargă mult mai bine și după aceea, la final, într-adevăr, să fac ce verificări îmi cere regulamentul să le fac.
Cazul antreprenorilor cărora statul le-a cerut ajutoarele COVID înapoi: „Asta e situația, din păcate”
StartupCafe.ro: Haideți să vă zic și de programele astea mai vechi, pe vechea perioadă de programare 2014-2020. Au fost acele granturi, POC 4.1.1 și POC 4.1.1 Bis, din cadrul Programului Operațional Competitivitate, ajutoare de retehnologizare pentru IMM, să se redreseze din criza COVID. După toți anii ăștia, acum le cereți banii înapoi, pe motiv că au depășit acel termen, nu au apucat să facă plățile către furnizori înainte de termenul de 31 decembrie 2023. Ce se întâmplă cu oamenii aceștia? Există o soluție și pentru ei? Pentru că, până la urmă, tot statul a prelungit foarte mult lansarea acelor apeluri, s-au tărăgănat foarte mult și nu din cauza antreprenorilor.
Dragoș Pîslaru: Toată politica mea la MIPE acum este „beneficiarul în centrul atenției” și nu procedura sau administrația. Și asta știu că sună foarte frumos, au zis-o și alții. Universul despre care discutăm sunt 151 de proiecte care au venit ca raport al Autorității de Audit. Au făcut acest raport pe 25 septembrie 2025 și au zis că la 151 de proiecte este nevoie de reverificarea lor. Adică neconcordanțe, plăți făcute mai târziu și așa mai departe. Din 151 de proiecte, au fost 45 de proiecte fără nereguli și le-am făcut plăți, le-am terminat. Deci pe astea le-am elucidat.
66 de proiecte sunt din întârziere care nu pot fi imputate beneficiarului. Întârzierea statului, le-am plătit târziu. Și pe chestia asta noi am propus să modificăm ordonanța de urgență 82/2022 astfel încât statul să preia la bugetul de stat aceste sume, deci să nu le mai cer nimic, să închei, pentru că este exact cum spuneți, un lucru care e imputabil direct statului pentru că a întârziat și nu e imputabil beneficiarului.
49 de proiecte care au mai rămas - 40 din raportul ăla de audit și încă 9 dinainte - sunt lucruri care sunt imputabile beneficiarului pentru că sunt plăți către furnizori după 31 decembrie 2023, în afara perioadei de eligibilitate. Deci aici ești conform regulamentului, nu prea ai ce să faci.
Și acum problema pe care o avem este că din astea 49 și din astea am încercat să vedem cât putem prelua la bugetul de stat și cât nu putem. Deci am rămas de la 151 la 49. Din 49, un număr de 14 le-am băgat pe supracontractare, și le-a asumat bugetul de stat și pe astea.
24 de proiecte le-am dat să ne dea bani înapoi.
Adică e cinstit, avem 24 de proiecte în care am cerut bani înapoi și cu 25 de proiecte nu le cerem bani înapoi, dar cerem niște corecții. Adică acolo unde am putut să facem proporțional, evident nu i-am cerut toată suma, ci e o limită de corecție pe care am putut să o facem.
Deci, în esență, când e vorba de recuperare sunt 26 din 151 din raportul ăla de audit, dintr-un orizont de câteva sute de proiecte. Deci nu spun că e nesemnificativ, sunt 26 de firme legitime din România, dar mă interesa foarte mult să înțelegem proporționalitatea. Cred că pentru astea 26, ca urmarea faptului că am stat câteva luni de zile să analizăm și să separăm ce putem prelua și ați auzit că e totuși un efort în care am tot filtrat din ele, pentru astea 26 cred că situația este cel puțin discutabilă dacă nu cumva chiar n-au depus toate diligențele și firmele.
Fără să acuz beneficiarul nostru, clientul nostru, dar ce a rămas în astea 26 pare să fie o chestiune în care întârzierile n-au venit din acțiunile statului. Asta e situația, din păcate. Este ceva ce am insistat alături de colegii mei să găsească soluții. Pentru aceste 26, odată ce n-am o justificare și plățile au fost făcute după data de expirare, chiar nu avem ce să facem. Deci asta e ideea.
România se pregătește să pierdă 400 milioane EUR din banii PNRR suspendați. „Acum eu nu am cu ce să mă duc la Comisie până nu știu că se adoptă” în privința pensiilor megistraților
StartupCafe.ro: Pe PNRR cum mai stați acum? Am văzut că ați depus și cererea de plată 4 în decembrie 2025, la Comisia Europeană.
Dragoș Pîsșlaru: Cererea 4 a fost depusă. Cronologia a fost așa: Mai întâi s-a renegociat pe PNRR-ul. După ce s-a renegociat am putut să depun cererea 4. S-au depus în decembrie. Și mai avem două cereri - 5 și 6. Cerera 5 ar trebui să o depunem conform calendarului, la sfârșitul lui martie. Asta înseamnă că eu trebuie să o încasez pe 4 până la sfârșitul lui martie ca să depun 5 la sfârșitul lui martie. Și după aia ultima, 6-le, rămâne la sfârșitulul lunii august, când se închide, se face fundița și terminăm cu totul. Deci ar mai fi încă două cereri de plată.
Acum, pe astea două pe care le avem încă în lucru, că avem cererea de plată 3 care avea termen 28 ianuarie, acolo suntem încă în negocieri.
StartupCafe.ro: Așa, spuneți, bine că ați adus discuția, cum stăm acum? Haideți că cei 231 de milioane de euro, pentru jalonul privind reforma pensiilor magistraților, ne-am luat adio de la ei? Mai avem vreo șansă?
Dragoș Pîslaru: Cu cât trece timpu, cu atât șansele ca România să vadă acești bani… Dacă, de exemplu, până pe 28 decembrie 2025 Curtea Constituțională trecea proiectul și legea era promulgată chiar de anul trecut, sau în primele zile din 2026, eu trimiteam imediat scrisoare: Vedeți că l-am îndeplinit.
Dar problema mea e că eu acum nu prea mai am ce să comentez până nu știu că s-a făcut. Adică e ca și cum am venit cu dacă și cu parcă. Comisia Europeană nu ne mai crede pe subiectul ăsta până nu vede.
Și pe bună dreptate. Ei vor să vadă că proiectul trece de Curtea Constituțională. Comisia Europeană consideră că propunerea Guvernului, cea actuală, care e la Curtea Constituțională, este o propunere care bifează cerințele jalonului și că introducerea acestui prag de 70% pensie din ultimul venit net pe care îl avea magistratul înlocuiește ceea ce se declarase neconstituțional, și anume supraimpozitarea pensiilor, că de acolo a plecat prima tură de respingere. Și practic adoptarea așa cum este acestui act pe care l-a pregătit Guvernul însemna că luam banii. Acum s-a văzut că viața bate filmul și că CCR-ul nu a făcut în timp util lucrul ăsta.
Și acum evident eu nu am cu ce să mă duc la Comisie până nu știu că se adoptă. După ce se adoptă, mă asigur că mai facem un podcast și discutăm ce s-a întâmplat după. Evident că nu am cum să dau speranțe nimănui acum în condiții în care nici măcar nu s-a aprobat.
Deci dacă mă întrebați dacă o să se aprobe (plata celor 231 milioane EUR) - ce o să se întâmple, o să vedem când o să se aprobe.
StartupCafe.ro: Am înțeles că prin februarie e următoarea decizie CCR.
Dragoș Pîslaru: Și ce facem? Problema e că eu între timp am acum niște schimburi de scrisori cu Comisia Europeană în care îmi cere clarificări pe cererea de plată 3, că mai erau niște lucruri acolo. Pe partea legată de pensii nu mi-a cenut nicio clarificare, că n-au ce clarificare să-mi ceară. Deci problema mea e nici eu nu am ce să-i spun, nici ei nu-mi cer nimic. Deci, ca să spun așa, până nu se întâmplă ceva, n-am ce să cer de la Comisia Europeană.
StartupCafe: Dar mai avem o șansă, dacă CCE dă decizia în februarie, putem să mai luăm banii aia?
Dragoș Pîslaru: Eu nu vreau să creez o speranță, dar pentru lumea care mă cunoaște un pic, eu nu sunt genul de persoană care se renunță la lucruri până n-am făcut ultimul demers. Ultimul demers înseamnă în mod evident să arăt că l-am făcut, să mă duc înapoi, că de aia am negociat la nivel european și știu bine cum stau lucrurile, să mă duc înapoi să zic care era scopul. Scopul era să îndeplinim reforma. Am îndeplinit reforma? Am îndeplinit reforma. OK. N-am îndeplinit-o la termen. Bun. Dar am făcut lucruri până la termen? S-au făcut din demersurile respective până la termen? Am făcut niște lucruri? Deci trecuse de guvern ținea de alte organisme care nu țin de putere executivă. Deci, în continuare, există o modalitate în care să sugerez ceva, dar nu are sens să discutăm de șansele unei astfel de argumentații până când nu am efectivă probare. După ce o am, ne apucăm și construim poate o scrisoare bine așezată cu un punct de vedere legal care să încerce cumva să argumenteze niște lucruri.
StartupCafe.ro: Dar în calitate de cetățean trăitor în România, cum vedeți sistemul ăsta pe care îl avem acum de justiție? Când e vorba să se taie de la magistrați, nu se poate. Niciodată, când e vorba de magistrați, nu se pot face. Pe de altă parte am văzut acel reportaj documentar de la colegii de la Recorder în care am văzut cum sunt tergiversate deciziile din justiție până se prescriu. Cum vedeți funcționarea justiției? Pentru că sunteți ministru alături de domnul Marinescu.
Dragoș Pîslaru: Aici, fără echivoc, și ca simplu cetățean și ca ministru, cred că asistăm la niște inechități atât de profunde în societate, încât până la urmă românul, când se uită la guvernare, așteptarea este ca atunci când i se sugerează că noi facem reforme și că ducem țara pe calea cea bună, este să vadă și reducerea inechității.
Cred că e o problemă majoră de credibilitate. Cum poți să ai încredere în stat, dacă în cadrul statului tu ai diverse categorii de privilegii? Până la urmă, sunt privilegii. Și este un lucru foarte clar că acest caz cu pensiile magistraților nu este nici pe departe singurul caz de situație de inechitate. Sunt multe altele. Dar dacă noi nici la ăsta unde sunt lucrurile evidente, și în comparație cu Uniunea Europeană, și în comparație cu nivelul de ieșire la pensie, orice comparație facem, deci lucrurile sunt evidente, și dacă aici nu reușim să așezăm lucrurile într-un mod echitabil, atunci, practic, lumea... Am văzut acum recent sondajul în care erau aproape 3 pătrimi din populație care spuneau că România nu merge în direcția cea bună. Evident, o țară în care percepția de inechitate este ridicată, nu ai cum să zici că merge în direcția bună.
De asta cumva eu totdeauna am spus și în spațiu public noi nu facem sau nu ar trebui să facem această reformă pentru că e în PNRR. Nici măcar pentru că primim banii ăia care sunt o găleată de bani, 231 milioane de euro. Dar ar trebui să o facem pentru că vrem cumva ca cetățeanul să simtă că reformele duc societatea într-o zonă de echitabilitate mai mare.
Celălalt lucru, că discutăm de legile justiției într-un context mai larg, cred că demersul legat de pensiile speciale, pensiile magistraților, e foarte important să fie înțeles că nu este un demers împotrivă a unei profesii. Deci, din contră, mi se pare că acum avem nevoie mai mult ca oricând ca magistrații în zona lor profesională să facă distincția între câțiva care pare că își doresc controlul întregii bresle și modul în care este percepția generală a justiției în România. Deci, nu ajută cu nimic întreaga clasă profesională din justiție ca, pe de o parte, lumea să perceapă că sunt inichiteți și au privilegii și, pe de altă parte, să vadă că există un grup de oameni care, practic, controlează mai mult sau mai puțin politic funcționarea justiției.
Deci, cred că cele două niveluri suprapuse ar trebui să creeze și creează motivarea pentru o reformă importantă în sistem.
StartupCafe.ro: Apropo de jaloane, din cei 800 de milioane câți sunt suspendați din cererea de plată 3, câți am pierdut până acum, pentru că nu se fac jaloanele respective?
Dragoș Pîslaru: Nu există, în acest moment, o cifră cu cât am pierdut. Există, în mod evident, o înțelegere că n-am făcut până la capăt niște lucruri. Adică, pensiile speciale, tocmai am menționat, și acolo sunt 231 de milioane și, pe sectorul de transporturi, cel puțin, acolo unde trebuia numiți oameni în Consiliul Administrației și au implementat OUG 109 -Guvernanță Corporativă, acolo nu le-am făcut la timp. Am făcut niște mici chestii cu indicatorii de performanță, dar nu am terminat selecțiile. Deci, cumva, ideea e că o bună parte din banii pentru transporturi există posibilitatea să nu putem să-i luăm, așa cum arată lucrurile.
Să ne uităm și la energie, că nici acolo nu au fost toate, toate, au mai lipsit câteva.
Deci, una peste alta, așa cum am spus, noi sperăm să luăm cea mai mare parte din sumă, cea mai mare parte acum, ca să ne jucăm un pic cu termenul, înseamnă că măcar să luăm jumătate din suma pe care am avut-o inițial. Deci, nu vreau să creez iarăși o așteptare, dar cert este că încă nu e clar că am pierdut aia, aia și cu aia, dar nici nu pot să spun în acest moment că, în afară de pensii speciale am făcut, dar nici acolo nu au fost făcute.
StartupCafe.ro: Deci, mai luăm vreo 400 milioane din banii suspendați.
Dragoș Pîslaru: N-am spus eu asta, dar da, cea mai mare parte din sumă, care înseamnă măcar un leu peste jumate.
Alte creșteri de taxe? NU
StartupCafe.ro: Alte taxe ne mai creșteți?
Dragoș Pîslaru: Nu. Întrebarea este extrem de legitimă. Anul trecut a fost un an de busculadă, după încă vreo 2-3 ani în care tot timpul se mai schimba ceva, pentru că problema a fost că măsurile au fost luate cu țârâita, a fost măsuri pentru care alegerea nu a fost neapărat cea mai fericită în trecut. Deficitul a tot crescut.
Acum a fost măsura asta mult mai curajoasă luată de premierul Bolojan și de guvernul nostru actual, fără îndoială afectând sectorul privat. Deci înțelegem lucrul ăsta. Deja am mai dat drumul un pic din măsuri, cu impozitul pe cifra de aface și speranța noastră este ca lumea să simte un pic de gură de oxigen.
Avem o mult mai bună folosire a fondurilor europene, unde sperăm ca sectorul privat să simtă că se mișcă lucrurile, dar în mod cert, în afară de acest pachet cu impozitarea pe proprietate și lucrurile care se întâmplă, nu avem în vedere alte măsuri de creștere de taxe.
StartupCafe.ro: La PNRR e acel program de digitalizare a IMM-urilor. Era aproape 350 de milioane de euro bugetul. L-ați căzut, l-ați tăiat atunci când ați renegociat PNRR-ul.
Dragoș Pîslaru: Din iulie 2025 mă lupt cu programul ăsta și am făcut multe demersuri incrementale prin care mai întâi să terminăm contractarea, că atunci când am venit nici nu erau contractate. După ce am făcut contractarea, am avut o problemă cu încadrarea firmelor ca IMM. După aia am avut o problemă cu achizițiile. Deci practic am trecut dintr-una într-alta.
Practic dădeam drumul la țeavă pe un pas și se bloca bușonul în următorul pas. Acum unde suntem? Adoptăm un pachet prin care, ce vă spuneam mai devreme, aici se aplică de exemplu în totalitate. De aici, de exemplu, am avut inspirația. Fiind proiecte mai degrabă mici, tot ce înseamnă plății intermediare, vrem să dăm drum. Adică practic faci achiziții, ai venit cu factura și cu procesul-verbal, te-am plătit. Nu-ți mai fac verificări de nimic.
Dai o singură declarație de respectare a regulilor generale. Deci practic, la plățile intermediare, vrem să terminăm totul. Și ne așteptăm să ne lovească noul bușon, deci ăla principal, pe finalizări, pe plată finală.
Și mă aștept acum, februarie-martie, să ajungem cu majoritatea proiectelor la plățile finale. Ceea ce ne lasă, de acum și până în august, să pot să fac verificări. Aici se joacă.
Eu vreau să obțin verificarea pe bază de eșantion, adică să nu mai verific absolut toate cele 4.000 și ceva de proiecte, unul câte unul, proiecte micuțe, pe tot ce înseamnă achiziție și plăți. Deci să fac verificarea pe eșantion. Ar însemna că dacă reușesc să trec asta ca ordonanță de urgență, atunci am această siguranță că închidem cu totul proiectele și că ne încadrăm în 31 august și toată lumea e fericită. Deci aici se joacă. Acum e un pachet care cumva inițial a fost inițiat de noi.
După aceea Ministerul de Finanțe a zis că încearcă să îl bage în pachetul ăla de care se mai vorbește de relansare economică. Să ai un zvâc serios de simplificare care se referă și la fondurile lor.
StartupCafe.ro: Hai să vă mai zic una. Am o informație de la colega mea de la HotNews, Claudia Pîrvoiu, care spune că există ministere care au convertit fondurile europene în lei și le-au plasat prin bănci să obțină dobânzi la ele. În loc să facă plățile către beneficiarii din proiecte, să ajungă banii la furnizori.
Dragoș Pîslaru: Este o informație de care nu am cunoștință. Sună foarte bizar, într-adevăr. E ceva ce o să mă interesez. Deocamdată, după știința mea, problema nu este de bani, deci de credite de angajament și credite bugetare, este strict legată de procesarea cererilor. De procedură, birocrație și procesarea cererilor.
StartupCafe.ro: Dar n-ați făcut și dumneavoastră așa, nu? Toate bușoanele astea, de nu primesc oamenii la digitalizarea IMM, că vă duceți cu banii prin bănci.
Dragoș Pîslaru: La MIPE nu există chestiunea asta. Deci noi mergem cu deconturi la Finanțe direct, deci nu strângem banii în conturi și să dăm drum mai departe. A fost la un moment dat, la prima rectificare, exista o sumă care fusese prevăzută pentru niște plăți compensatorii de la buget pe anumite proiecte din tura trecută, pe care le-am luat finanțele la prima rectificare, o sumă mare, aproape 2 miliarde de lei, și în acel moment conturile noastre nu au mai avut resurse suplimentare. Dacă lucrurile au fost diferite la alte ministere, asta nu știu.
StartupCafe: La Ministerul Energiei, înțeleg că e vorba de dobânzi, au strâns vreo 600 de milioane de lei din dobânzi pe baza banilor primiți din Fondul de Modernizare.
Dragoș Pîslaru: E foarte bine că l-ați menționat, pentru că eu am menționat mai multe fonduri, ăsta de modernizare nu l-am pus la socoteală, ăsta e un fond unde Energia cu Transporturile sunt clienți principali și într-adevăr recunosc că nu știu detalii de gestiune de la Fond de Modernizare.
StartupCafe.ro: Dar acolo e posibil să fie o șmecherie de genul ăsta?
Dragoș Pîslaru: Nu vreau să speculez.
Contraatac la PSD: „Pe fonduri europene s-a făcut rahatul praf”
StartupCafe.ro: Colaborarea din guvern cum merge? Mai rezistă domnul Bolojan pe funcție? Guvernul Bolojan?
Dragoș Pîslaru: Hai să o luăm așa, pe publicul nostru țintă, pe antreprenori. Odată ce lumea vede că a strâns cureaua cu niște rezultate, toți oamenii de afaceri, oamenii care cât de cât s-au lovit de management, sunt oameni care au făcut bugete… Și ideea este că noi suntem într-o situație în care România din 2019 încoace, nu reușește să-și facă un buget de care să se și țină. Deci nu reușește. Prognozează 4, face 5. Prognozează 5, face 6. Prognozează 6, face 8. Deci dacă tu remarci un astfel de comportament din partea unei entități care face bugete, e o lipsă de credibilitate totală în momentul în care tu îți faci tot timpul overshooting de buget.
E o chestie clară: înseamnă că nu ai disciplină minimală. Acest guvern reușește pentru prima oară, după 6 ani de zile, nu doar să se încadreze în ținta pe care a zis-o de 8,4% din PIB, ci să termine cu un 7,7%.
Mie asta mi se pare o dovadă a faptului că strângem cureaua, punem taxe, acum o să avem și partea asta atât de mult așteptată în care și statul își dă jos din osânză.
Și ideea este că, asta cred eu că pentru orice antreprenor care înțelege un pic cum e chestia cu disciplina, tu nu poți să ceri disciplină antreprenorilor, sau efort, și pe partea asta de fapt tu faci discreționarul politic și dai bani pe nu știu ce program. Și atunci asta mi se pare un lucru foarte important.
Unde vreau să ajung? Că pentru cei care înțeleg cum funcționează zona asta economică și zona de administrație publică, ceea ce poate părea o anumită inflexibilitate a premierului sau în faptul că are o mână forte, să facă să merg lucrurile, asta este de fapt exact ce ai nevoie în economie. Economia funcționează dacă ai o minimă predictibilitate.
Tu nu poți să crești la infinit datoria publică. Datoria aia publică, serviciul ei este deja peste toate cheltuielile de educație. Ideea e că ai nevoie de niște măsuri în care reduci lucrurile.
Asta ce înseamnă? Crești veniturile, scazi cheltuielile. Nu există un mister aici. Și cred eu că antreprenorii și sectorul privat odată ce văd, unu, că ai niște finanțe publice pe care le faci mai judicios, doi, că pe partea de fondurile europeane, cel puțin zona de igienă. Zona de igienă înseamnă absorbție. Deci, cantitativ, că dezideratele mele și ce am băgat în ședință pe colegii la Mister este să ne uităm puțin și la impactul investițiilor și la calitatea absorbției. Asta e partea a doua. Dar, măcar acolo unde am banii care îmi vin de la Uniunea Europeană, îi folosesc.
În al treilea rând, că statul are un plan de reducere a cheltuielilor, ceea ce este, iarăși, foarte cerută de societate. Astea, dacă le vezi și vezi că agenda prim-ministrului este foarte clară, după care vezi că prim-ministrul niciodată nu insultă pe nimeni, răspunde cu cifre, cu dovezi de fiecare dată, cu comparații internaționale, cum s-a văzut acum recent când a făcut comparații legate de bugetele autorităților locale. Cred eu că toate astea puse cap la cap îți dau această dovadă a unui om care știe ce face, este bun gospodar, a demonstrat oricum în trecut la nivelul administrației de Oradea sau în județul Bihor.
Și acum, în sfârșit, avem pe cineva care ține lucrurile sub control după o deraiere de șase ani de zile, cred că asta, într-adevăr, compensează chiar poate din scăderea nivelului de trăi pentru persoane sau, dintr-o lovitură importantă pe profitabilitate pentru antreprenori.
StartupCafe.ro: Ați zis de deficit, e vorba de deficitul pe cash. Ați văzut ce a zis predecesorul dumneavoastră, domnul parlamentar PSD Adrian Câciu, care a fost ministru și la Fonduri europene, și la Finanțe, a spus că e o scamatorie...
Dragoș Pîslaru: Eu cred că PSD-ul ar trebui să se lămurească, în primul rând, domniile lor, dacă sunt la opoziție sau la guvernare. (...) Eu nu am stat să mă vait cu situația pe care am primit-o atunci când am venit, pentru că asta cu moștenirea e fumată. Nu mai stă lumea să se uite, aolo, aolo! Dar cred că este vorba de o iresponsabilitate și ipocrizie enormă ca, după niște ani în care pe fonduri europene s-a făcut rahatul praf, scuzați-mă că vă spun, pe bani naționali s-au dat discreționar sume pe care nu le aveai în buget, deci tu practic ai avut la dispoziție banii europeni și ai preferat în mod explicit să folosești fonduri naționale pe care le dai discreționar și faci o mare împărțeală în economie din bani naționali, fără să te concentrezi de fapt pe banii europeni…
Deci tu practic ai avut o chestiune - și știu că acum o să spun un lucru care va fi poate titlu de presă - tu ai avut la dispoziție banii europeni. Ai avut la dispoziție banii europeni și ai preferat în mod explicit să folosești fonduri naționale pe programe naționale pe care îi dai discreționar și faci o mare împărțeală în economie din bani național, fără să te concentrezi de fapt pe banii europeni
Ca să fim foarte, foarte clari. Deci toată filozofia că - vezi, Doamne - noi am făcut efortul și Pîslaru acum, așa, este un lucru neadevărat, pentru că nu se poate, cel puțin pe PNRR, tu să stai patru ani jumătate, cinci ani, și să nu faci niște chestiuni elementare. Și de ce nu s-au făcut? Parțial răspunsul este legat de faptul că în loc să fac spitale, m-am certat pe cui, care sunt clienții mei cărora le dau spitale. Adică am o listă, și era Sibiu, proiect de spitale regional. Sibiu nu era susținut de PSD sau de PNL, a dispărut din listă. Și acum Sibiu a rămas pe Programul Național de Investiții în Infrastructura Unităților Spitalicești – PNIIUS. Deci n-avea finanțare. De ce Sibiu și nu alt proiect?!
Și asta, cu listele de investiții, cu ce intră, ce iese, toate permutările astea au fost făcute ca urmare a intereselor strict politice. Ia spitalul, na spitalul, du segmentul de autostradă, scoate segmentul de autostradă! Românii știu lucrurile astea. Eu sunt convins că, fără ca acum să trebuiască să explic chestia asta, ei realizează că a fost o mare împărțeală, că s-au împărțit proiectele, inclusiv banii europeni, design-ul de împărțeală a fost mai important decât demararea proiectelor efective și atunci întârzierea vine de la faptul că le-a luat 2-3 ani să negocieze între ei județul, municipiul și așa mai departe. Și nu e OK.
Nu spun că nu trebuie să existe până la urmă o anumită prioritizare într-o coaliție, dar atunci când tu știi că există riscul de a pierde bani și tu stai și învârți lista aia de spitale sau de școli sau de ce-o fi, numai ca să dea bine la partid pentru alegeri și să poți să arăți în alegeri că uite ce proiect o să semnez eu, dar tu știi clar că nici măcar n-ai început, n-ai făcut nimic și s-ar putea să nici nu-l termini…
Și asta e foarte important. Românii trebuie să știe că în momentul în care tu te duci în finanțele publice cu un discreționar politic care nu ia nimic în calcul decât cum să-ți faci tu împărțeala între clienții tăi politici, nu ai cum să termini și să fii bun gospodar pe partea de fonduri europene. Fondurile europene nu funcționează pe marea împărțeală.
StartupCafe.ro: În final, acum, nu știu, ce prognostic aveți pentru guvernul Bolojan? Mai rezistă în funcție sau nu? Haideți, dați-mi așa, da sau nu. Nu știu, o lună, două, trei.
Dragoș Pîslaru: Guvernul Bolojan va rămâne până în 2028.
StartupCafe.ro: Și dacă cumva ar pica, între timp, ce efectele ar avea pe piețe, pe împrumuturi, pe dobânzi?
Dragoș Pîslaru: Eu mă uit acum, deci încă o dată, discutăm într-un podcast care se adresează unui public cunoscător. Nu trebuie eu să zic că Bolojan face lucrurile bine. Eu mă uit la ce? La reducerea de dobândă, BVB-ul cum reacționează… Adică eram într-o situație de agonie fiscală, cu intrat în zid. Acum avem toate costurile legate de finanțare sau de riscul de țară al României care se văd în tranzacții. Deci nu mă refer la ce părere am eu, Pîslaru, despre cum merge treaba. Și mă uit la Comisia Europeană cum reacționează față de noi. Deci și pe absorbție, și pe faptul că ne ține deficitul în control, avem cu totul alt dialog cu Comisia.
Cred eu că această coaliție ar trebui să rămână pentru că este singura formulă pro-europeană pe care o avem. Iar oricine va pune în pericol cu mișcări din astea populiste în două luntrii trebuie să-și asume că țara poate intra din nou într-un colaps economic care înseamnă că toate măsurile astea și eforturile pe care le-am făcut acum, le fac românii din greu cu noul regim fiscal și toate astea, poate să le irosească. Adică pot să stric tot ce am clădit în aceste 8 luni de zile. Eu cred că dacă vom avea timp să ducem până în 2028 lucrurile.
Negocierea banilor europeni 2028-2034: „Avem câteva linii roșii clare”. „Sectorul privat va trece de la o abordare de finanțare marginală la o abordare de finanțare cel puțin o treime din toate fondurile”
StartupCafe.ro: Apropo de negocierile pe viitorul Cadrul financiar multianual 2028-2034, cum stăm cu negocierile?
Dragoș Pîslaru: (...) Noi practic ce vrem este așa: să ne asigurăm că politicile tradiționale nu ies din schemă și în același timp că noi luăm o bucată cât mai mare din zona asta de competitivitate nouă, pe care o punem pe masă.
Și aici este o chestiune de abilitate în care trebuie să fim pregătiți că, dacă nu obținem chiar tot, tot, tot, tot ce vrem pe politicile tradiționale, trebuie să compensăm cu multe alte lucruri pe partea cealaltă. Adică Comisia, când discuți cu ea, nu poate să zică nici de-aia, nici de-aia. Trebuie să zică: Ok, dacă nu-ți dau aici 3 miliarde, îți dau pe partea ailaltă 10.
Și atunci aici este arta de negociere și de diplomație pe care România o are acum. Ministerul este lead, adică suntem noi cei care lucrăm în negobox, ne asigurăm că nu băgăm termene că în 10 luni, dacă nu cheltui banii, ți-i ia. Adică acolo avem câteva linii roșii clare. Deci astea sunt liniile roșii. Să nu ne ia banii, să avem flexibilitate, să putem avea, într-adevăr, posibilitatea de a investi în lucrurile astea mai tradiționale, gen autostrăzi. Pe partea cealaltă vrem să ne asigurăm că flexibilitatea pe care o avem aparent și simplificarea pe care aparent o avem în textul regulamentului, nu va fi după aia curmată brusc de o Comisie care să aibă un arbitrar.
Sectorul privat, pentru că asta este marea schimbare de abordare pe care o propun, sectorul privat va trece de la o abordare de finanțare marginală la o abordare de finanțare cel puțin o treime din toate fondurile.
Lucrez la asta, mi se pare că e momentul unui mare parteneriat cu sectorul privat, atât pe investiții strategice, cât și pe mai mici antreprenori vreau instrumente financiare care să nu-i mai ducă către minister cu apeluri, adică experiența pe care am avut-o în trecut nu ne-a arătat că lucrurile merg bine.
Și atunci ai un proiect de investiții, te duci la banca cu care lucrezi, îți faci proiectul, la sfârșit încasesc până la 40% din principal, deci îți dă înapoi partea de grant. N-o să mai am granturi de 80%, dar dacă tu ai o idee, vrei să o implementezi imediat și să nu stai să mai aștepți pe nimeni, o implementezi imediat până la 40%, îți dau banii.
