Asociația Națională a Agențiilor de Turism din România (ANAT) respinge ca „nefondate”, „populiste” și „greșite juridic” declarațiile ministrului Turismului, Radu Miruță, „prin care a acuzat” ANAT și pe președintele organizației patronale, Alin Burcea (foto), „că ar fi responsabili pentru țepele din turism”. „Atacul public lansat de ministrul Miruță poate fi considerat o tentativă de intimidare” - mai spun patronii de agenții de turism, în replică la afirmațiile ministrului Turismului, din cadrul interviului acordat de publicației StartupCafe.ro.
„Declarațiile sale, prin care acuză Asociația Națională a Agențiilor de Turism (ANAT) și pe președintele Alin Burcea că ar fi responsabili pentru „țepele” din turism, sunt nefondate, populiste și, dincolo de aceste trivialitati, greșite juridic” - spune ANAT, referitor la declarațiile lui Miruță.
„Atacul public lansat de ministrul Miruță depășește limitele dialogului instituțional și poate fi considerat o tentativă de intimidare a unei organizații care își exercită un drept legitim de opinie și critică față de o politică guvernamentală. Prin tonul și conținutul acestor declarații, ministrul afectează reputația ANAT, încrederea publicului și credibilitatea partenerilor internaționali ai industriei românești de turism. Mai grav, există riscul ca acest tip de discurs populist să fie amplificat mediatic și interpretat ca o generalizare asupra întregului sector, ceea ce aduce prejudicii directe unei industrii care funcționează transparent și legal, sub reglementări europene stricte”, mai afirmă organizația patronală, la solicitarea StartupCafe.ro.
Reamintim că ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului s-a declarat împotriva voucherelor de vacanță acordate în trecut bugetarilor, pe motiv că încurajează „lenea” și lipsa investițiilor în rândul hotelierilor, Radu Miruță lansând și un „atac” la adresa omului de afaceri Alin Burcea, președintele Asociației Naționale a Agențiilor de Turism, pe care l-a îndemnat „să lase un pic vocea mai jos”, după cazul Cocktail Holidays, o agenție membră ANAT.
„Deocamdată nu sunt vouchere. La anul, vedem ce suportă bugetul. Eu sunt împotriva lor atât timp cât nu există un mecanism prin care oamenii ăia (hotelierii și agențiile de turism – n.r.) nu se pot culca pe urechea primirii voucherelor” – a declarat ministrul Miruță, într-un interviu video pentru StartupCafe.ro, pe care urmează să-l difuzăm integral în curând.
Ministrul a lansat critici și la adresa omului de afaceri Alin Burcea, președintele patronatului agențiilor de turism, ANAT. Miruță s-a referit astfel la un incident recent în care a fost implicată agenția de turism Cocktail Holidays, ai cărei turiști au rămas în străinătate, fără să aibă asigurat transportul de întoarcere.
„Patronii Cocktail Holidays sunt în conducerea asociației domnului Burcea. Ar trebui să lase un pic vocea mai jos, că e necredibil să vorbești despre interesul turistului, în condițiile în care asociația pe care tu o conduci are astfel de țepe față de turiști. Dumnealui spune despre fondul de garantare, care pot fi parțial corecte, dar, în momentul de față, nu există. Suntem preocupați să găsim o metodă funcțională. Dar nu mă poate convinge pe mine nimeni ca eu, ministrul Turismului, să aplaud o astfel de companie, care pur și simplu a vândut iluzii. Asta s-a întâmplat în realitate”, a mai spus Miruță, în interviul acordat, marți, StartupCafe.ro.
StartupCafe a solicitat un punct de vedere oficial din partea ANAT și a lui Alin Burcea, pe care îl publicăm integral:
Populism în loc de competență: când nu știi, dar strigi tare!
„În ultimele zile, ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, Radu Miruță, a ales o rețetă veche, dar eficientă mediatic: atunci când nu înțelegi cum funcționează o industrie, ridici tonul și cauți un vinovat.
Declarațiile sale, prin care acuză Asociația Națională a Agențiilor de Turism (ANAT) și pe președintele Alin Burcea că ar fi responsabili pentru „țepele” din turism, sunt nefondate, populiste și, dincolo de aceste trivialitati, greșite juridic.
Ministrul confundă responsabilitatea propriului minister cu rolul unei asociații profesionale și transformă incompetența administrativă într-un spectacol mediatic.
• Ministerul are toate datele – dar nu le folosește
Responsabilitatea legală pentru funcționarea și supravegherea agențiilor de turism aparține exclusiv Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului.
Acest minister, in cadrul Direcției Generale Turism, are două structuri specializate:
• Direcția Control, care verifică respectarea legislației și gestionează sesizările turiștilor;
• Direcția Autorizare și Monitorizare, care acordă și reînnoiește licențele și clasifică unitățile turistice.
Cu alte cuvinte, ministerul are toate instrumentele legale și administrative necesare pentru a preveni situații precum cea de la Cocktail Holidays.
Mai mult, instituția a implementat un sistem digital de raportare, care ar trebui să permită funcționarilor să analizeze datele transmise lunar de agențiile de turism – declarațiile obligatorii de activitate, care include volumul vânzărilor (numarul de pachete), sumele incasate in avans de la turisti, sumele achitate furnizorilor și valorile polițelor de asigurare de insolvență.
Un astfel de sistem ar trebui să semnaleze automat discrepanțele evidente, cum ar fi cazul unei agenții care rulează milioane de euro, dar deține o poliță de asigurare minimală, de cateva mii sau zeci de mii de euro. Candva, informatiile despre valabilitatea si valoarea politelor de insolventa erau publice pe site-ul ministerului, insa acum informatiile sunt excluse din rapoartele disponibile cu privire la agentiile licentiate, astfel ca doar functionarii ministerului pot avea acces la ele.
Dacă aceste informații ar fi analizate responsabil, ministerul ar putea interveni preventiv, înainte ca problemele să afecteze turiștii. Dar ministerul nu verifică, nu monitorizează și nu folosește datele pe care le are la dispoziție.
În schimb, ministrul preferă să iasă la televizor și să acuze pe alții de ceea ce ține exclusiv de propria neglijență instituțională.
După adoptarea Directivei (UE) 2015/2302 privind pachetele de servicii de călătorie, toate statele membre au fost obligate să asigure existența unui mecanism eficient de garantare a sumelor plătite de turiști, astfel încât aceștia să fie integral protejați în caz de insolvență a unui organizator.
Chiar dacă industria consideră că directiva nu este pe deplin echitabilă, întrucât impune întreaga responsabilitate agențiilor de turism, fără a extinde obligațiile de garantare pe întreg lanțul de furnizori, scopul ei a fost corect: protejarea turistului printr-un sistem unitar și functional la nivel european.
Implementarea în România a acestei directive a fost, însă, una formală. Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, instituția desemnată să transpună legislația europeană, nu a adaptat textul la realitățile pieței locale. În loc să creeze instrumente concrete prin care agențiile să poată respecta cerințele de garantare, ministerul a făcut un simplu „copy-paste” din directiva europeană și a lăsat industria să se descurce singură cu efectele.
Rezultatul este o „lege a junglei” în care fiecare operator încearcă să se conformeze cum poate, în absența unui cadru coerent și a unei autorități care să-și asume responsabilitatea pentru buna funcționare a sistemului. Cu alte cuvinte, statul a impus o obligație, dar nu a oferit mijloacele de a o respecta.
• O piață captivă, lăsată de izbeliște
Din pacate, statul roman nu a creat mecanisme funcționale de garantare, nu a diversificat opțiunile de asigurare și nu a asigurat un cadru concurențial echitabil.
Rezultatul este o piață captivă, în care agențiile de turism și, implicit, turiștii, depind de doar trei asiguratori, dintre care unul deține peste 90% din piața polițelor de insolvență. Aceasta nu este economie de piață, ci un monopol tolerat de stat, o anomalie care persistă sub privirea pasivă a ministerului.
Or, obligația unei autorități publice nu este doar să controleze, ci și să asigure condițiile pentru ca operatorii să poată respecta legea. Când ministerul nu oferă alternative, nu asigură concurență și nu utilizează propriile instrumente de analiză, vina este a autorității, nu a industriei.
• ANAT nu controlează piața, o reprezintă!
ANAT este o organizație profesională, nu o instituție de stat. Asociația nu are și nici nu poate avea atribuții de control economic sau financiar asupra membrilor săi. Legea Concurenței interzice explicit colectarea și utilizarea datelor comerciale ale operatorilor privați, pentru a proteja concurența liberă.
Rolul ANAT este de a reprezenta, de a consilia și de a colabora cu autoritățile publice si nu de a le înlocui!
Cu toate acestea, atunci când au existat probleme, agențiile de turism – membre și nemembre ANAT – au fost cele care au intervenit efectiv, sprijinind turiștii afectați și găsind soluții concrete, în timp ce ministerul a rămas absent si a inceput sa caute vinovati in Excel.
• Atacuri în loc de asumare
Atacul public lansat de ministrul Miruță depășește limitele dialogului instituțional și poate fi considerat o tentativă de intimidare a unei organizații care își exercită un drept legitim de opinie și critică față de o politică guvernamentală.
Prin tonul și conținutul acestor declarații, ministrul afectează reputația ANAT, încrederea publicului și credibilitatea partenerilor internaționali ai industriei românești de turism.
Mai grav, există riscul ca acest tip de discurs populist să fie amplificat mediatic și interpretat ca o generalizare asupra întregului sector, ceea ce aduce prejudicii directe unei industrii care funcționează transparent și legal, sub reglementări europene stricte.
Un ministru care își înțelege atribuțiile nu caută vinovați în afara instituției pe care o conduce, ci soluții în interiorul ei. Un lider adevărat nu strigă, ci acționează. Turismul românesc nu are nevoie de populism și de spectacol, ci de competență, seriozitate și dialog real.
Daca Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului și-ar folosi propriile instrumente – datele lunare, polițele de asigurare și sistemul digital de monitorizare – multe dintre situațiile de criză de astăzi nu ar fi existat.
Aceasta este realitatea. Restul e zgomot”.