Comisia Europeană a avertizat oficial România că poate întrerupe termenul de plată pentru Programul de Tranziție Justă (PTJ), care are o valoare totală de 2,5 miliarde de euro, ca urmare a unor deficiențe ce privesc inclusiv măsurile de combatere a fraudelor pe care trebuia să le ia autoritățile române, în acest program, conform unei scrisori transmise de executivul comunitar, document studiat de StartupCafe.ro.
„Vă avertizez că, în conformitate cu articolul 96 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 2021/1060, Comisia poate întrerupe termenul de plată pentru orice plată viitoare solicitată în cadrul programului în cauză, inclusiv termenul de plată al cuantumului datorat în urma examinării conturilor, până la soluționarea problemelor menționate anterior și până primește asigurare suficientă cu privire la legalitatea și regularitatea cheltuielilor pentru programul în cauză” - se arată în scrisoarea oficială văzută de StartupCafe.ro.
Documentul are titlul „Scrisoare de avertizare privind posibila întrerupere a termenului de plată” și este semnat de Themis Christophidou, directoarea generală a Departamentului de Politică Regională și Urbană din cadrul Comisiei Europene.
Documentul este datat 23 mai 2025 și a fost trimis către trei oficiali români cu relevanță în accesarea fondurilor europene: Crizantema Vîlcu, șefa autorității de management PTJ (din cadrul Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene - MIPE), Lucica Crăciun, șefa Autorității de Certificare și Plată și Dan Vlădescu, șeful Autorității de Audit de pe lângă Curtea de Conturi a României.
Autoritatea de Audit de la București făcuse deja un audit asupra Programului Tranziție Justă, în septembrie 2024, iar în martie 2025 au venit în control la PTJ și auditorii Comisiei Europene.
Astfel, auditorii europeni au constatat „deficiențe grave” inclusiv la aplicarea măsurilor de combatere a fraudelor, în acest program românesc, potrivit scrisorii Comisiei Europene din data de 23 mai 2025, document studiat de StartupCafe.ro.
„Personalul nou recrutat nu dispune de formare adecvată, ceea ce duce la interpretări eronate ale orientărilor și la întârzieri semnificative în evaluările cererilor”. Lista deficiențelor grave constatate de Comisia Europeană în programul românesc de 2,5 miliarde EUR
Reamintim că Programul Tranziție Justă (PTJ), care are o valoare totală de 2,5 miliarde de euro (din care 70% de la UE și 30% de la bugetul de stat), este gestionat de Autoritatea de Management PTJ din subordinea Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE). Zilele acestea MIPE a băgat această autoritate într-un proces de reorganizare, iar funcționarii săi s-au apucat să facă grevă japoneză, în semn de protest față de măsurile ministerului.
Acum ies la iveală și motivele grave care au determinat MIPE să reorganizeze aparatul funcționăresc de implementare și absorbție a fondurilor UE din cadrul Programului de Tranziție Justă al României.
Astfel, în urma auditului făcut în martie 2025, auditorii Comisiei Europene au constat „deficiențe grave” la „implementarea efectivă a unor măsuri proporționale de combatere a fraudelor”, în cadrul Programului românesc de Tranziție Justă, conform scrisorii Comisiei Europene.
Să le luăm pe rând:
Un set de deficiențe se referă la cerința-cheie 7 (implementarea efectivă a unor măsuri proporționale de combatere a fraudelor):
- „În ceea ce privește cerința-cheie nr. 7, cadrul antifraudă al programului în cauză evidențiază deficiențe semnificative, cum ar fi evaluările insuficiente ale riscurilor de fraudă și colectarea incompletă a datelor privind beneficiarii reali, subminând transparența financiară și integritatea programului. O preocupare majoră este legată de evaluările riscului de fraudă” - atrage atenția directoarea Christophidou, de la Comisia Europeană, în scrisoarea ei către autoritățile române.
- „AM (autoritatea de management a PTJ, din subordinea MIPE n.r.) a susținut inițial că nu au fost efectuate evaluări, furnizând apoi documente de o profunzime inconsecventă în ceea ce privește calitatea și la nivelul OI. Unele evaluări au fost aprofundate, în timp ce altele nu au prezentat un nivel adecvat de analiză sau au urmat metodologii depășite” - mai spune directoarea de la Bruxelles.
- „Evaluarea riscurilor efectuată de AM a fost incompletă, controalele-cheie rămânând netestate și toate riscurile fiind evaluate în mod nerealist ca fiind „0”, și nu toate OI s-au angajat în mod oficial să respecte politicile antifraudă, slăbind și mai mult gestionarea riscurilor. În plus, AM colectează și stochează în mod necorespunzător datele necesare privind beneficiarii reali, în conformitate cu reglementările UE” - se mai arată în scrisoarea Comisiei Europene, referitor la măsurile antifraudă de la București.
- Directoarea CE pentru Politică Regională și Urbană a menționat și probleme legate de sistemul electronic românesc MySMIS 2021, prin care se depun proiectele europene și se gestionează apelurile, pentru fondurile UE din perioada de programare 2021-2027. „Sistemul MySMIS2021/SMIS2021+ oferă doar informații parțiale, din care lipsesc entități cheie, cum ar fi contractanții, ceea ce afectează eficacitatea controalelor de legalitate și regularitate” - se mai afirmă în scrisoarea de la CE.
Alte „deficiențe grave” constatate de CE la PTJ-ul românesc se referă la cerința-cheie 1 (separarea adecvată a funcțiilor):
- „În ceea ce privește cerința-cheie nr. 1, auditorii Comisiei au identificat deficiențe semnificative în ceea ce privește capacitatea administrativă a autorității de management (AM), supravegherea inadecvată a organismelor intermediare (OI) și inconsecvențe în
- documentația sistemului de gestiune și control (SGC)” - se arată în scrisoarea CE către autoritățile române. De menționat că Autoritatea de Management a PTJ este în subordinea MIPE, dar organisemele intermediare (OI), care preiau, prin delegare, o parte din sarcinile autorității de management, funcționează în cadrul Agențiilor de Dezvoltare Regională (ADR), care sunt organizații constituite la nivel local, cu participarea consiliilor județene, consiliilor locale și primăriilor.
- În acest context, Comisia Europeană reclamă slaba pregătire a unor funcționari români care se ocupă de implementarea Programului Tranziție Justă. „Rata ridicată de rotație a personalului și întârzierile în accesarea asistenței tehnice au condus la ineficiențe operaționale, numeroase posturi fiind vacante sau ocupate temporar. Personalul nou recrutat nu dispune de formare adecvată, ceea ce duce la interpretări eronate ale orientărilor și la întârzieri semnificative în evaluările cererilor” - a menționat directoarea din Comisia Europeană, în scrisoarea ei către autoritățile române.
- „Supravegherea OI (organismelor intermediare n.r.) reprezintă, de asemenea, un motiv de îngrijorare, întrucât AM nu a efectuat nicio evaluare structurată de la adoptarea programului în cauză. Deși au fost introduse unele controale privind structurile organizaționale în urma unui audit efectuat de AA (Autoritatea de Audit -n.r.) din România, nu a fost furnizată nicio dovadă care să confirme punerea în aplicare a măsurilor corective. Procedurile de supraveghere nu sunt clare în ceea ce privește aprobările documentelor, metodologia pentru controalele periodice și asigurarea conformității OI” - se precizează în scrisoarea CE.
- „În plus, documentația SGC ( sistemului de gestiune și control - n.r.) este depășită și inconsecventă, cu proceduri neclare și informații contradictorii privind personalul și delegarea. AM (Autoritatea de Management n.r.) face în continuare trimiteri la orientările pentru perioada 2014-2020. O versiune revizuită a SGC, prezentată în timpul auditului, nu avea o dată de adoptare definitivă, lăsând nerezolvate aspecte-cheie, slăbind astfel responsabilitatea în gestionarea programelor” - mai acuză Comisia Europeană în scrisoarea către autoritățile române, document studiat de StartupCafe.ro.
Ce au de făcut autoritățile române pentru a corecta deficiențele grave de la Programul de Tranziție Justă
Mai departe, Comisia Europeană a cerut Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene și altor autorități relevante cel puțin 5 măsuri pentru corectarea acestor deficiențe.
- „1. Obligația AM (Autorității de Management PTJ din subordinea MIPE - n.r.) de a pune în aplicare un plan de acțiune detaliat și un calendar pentru a-și consolida capacitatea administrativă prin ocuparea rapidă a posturilor deschise,
- crescând stabilitatea și reducând rotația personalului.
- 2. AM este invitată să își consolideze capacitatea administrativă în ceea ce privește utilizarea priorității de asistență tehnică și să ofere formare atât personalului AM, cât și personalului OI. Ar trebui instituit un plan de formare specific.
- 3. AM este invitată să conceapă o procedură de supraveghere a activităților OI.
- 4. AM este invitată să actualizeze descrierea SGC, ținând seama, de asemenea, de cele trei acțiuni anterioare.
- 5. AM, precum și toate OI, sunt invitate să reefectueze evaluarea riscului de fraudă, în cadrul unei abordări omogene, și apoi să monitorizeze evoluția acestuia”.
„Autoritatea de audit ar trebui să revizuiască gradul de adecvare a măsurilor corective luate și să raporteze Comisiei. Autorităților române li se solicită, de asemenea, să confirme, în ceea ce privește viitoarele cereri de plată din cadrul programului în cauză, că cheltuielile declarate rezultă dintr-un sistem de gestionare și control care nu prezintă deficiențele identificate.
Cheltuielile care fac în prezent obiectul unei evaluări a legalității și regularității se deduc din conturi, în conformitate cu articolul 98 alineatul (6) litera (b) din Regulamentul (UE) 2021/1060. Cu toate acestea, articolul 98 alineatul (6) al doilea paragraf din același regulament oferă statului membru flexibilitatea de a include astfel de cheltuieli într-o cerere de plată din anii fiscali ulteriori, odată ce legalitatea și regularitatea lor sunt confirmate” - mai precizează Comsia Europeană, în scrisoarea sa.