Fondurile europene produc efecte în economie dacă sunt dublate de reforme și mai multe investiții publice, au subliniat oamenii de afaceri prezenți joi, 6 noiembrie, la o întâlnire cu ministrul Dragoș Pîslaru. Ei au cerut reducerea birocrației, dar și mai multe proiecte locale și de colaborare cu universitățile.
Oamenii de afaceri au înțeles că este nevoie de o creștere a taxelor însă au subliniat că, pentru relansarea economiei, trebuie redusă birocrația - care este costisitoare și încetinește activitatea economică.
„Este vorba despre reforma statului, în care întreaga comunitate de afaceri, internațională și națională, își pune mari speranțe”, a declarat Volker Raffel, președintele Camerei de Comerț și Industrie Româno-Germane (AHK România), cea care a organizat evenimentul.
Acesta a făcut referire la necesitatea unui proces de achiziții publice mai rapid, a unei administrații publice locale mai eficiente și la importanța disponibilității autorizațiilor necesare pentru a transforma fondurile europene în realitate.
Directorul general al AHK România, Sebastian Metz, a transmis și el că reducerea cheltuielilor bugetare trebuie făcută fără reducerea investițiilor. Din contră, este nevoie de mai multe fonduri pentru cofinanțarea investițiilor companiilor private, mai ales în sectorul energetic.
Ministrul Pîslaru le-a propus un „parteneriat” pentru 2028-2034
Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a prezentat situația celor peste 24.000 de proiecte finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), pe o hartă interactivă.
El a precizat că în prezent „nu există posibilitatea de a muta finanțările de la o industrie la alta”, dar că în viitor va exista un fond unic, din care se pot aloca banii „într-un mod eficient, acolo unde sunt prioritățile fiecărui stat membru”.
Pîslaru a propus mediului privat un parteneriat pe șapte ani (2028-2034) pentru a accesa cât mai multe fonduri UE.
La rândul lor, reprezentanții firmelor germane au cerut proiecte care să permită intensificarea colaborării cu universitățile, lucru subliniat de Günter Krasser, director general, Infineon Technologies Romania - care a colaborat până acum cu mediul academic din București, Cluj, Brașov și Iași.
„Ecosistemele cu care echipele noastre colaborează, cu care fac schimb de idei, dezvoltă proiecte împreună, sunt locale: o universitate locală, un start-up local. O companie ca a noastră sau alte companii pot transforma aceste idei în produse globale. De aceea ne-am dori ca agențiile de dezvoltare regionale, de exemplu, să vină cu apeluri adecvate, care să stimuleze aceste ecosisteme locale. Acest lucru astăzi nu există, dar ar fi foarte util”, a subliniat Krasser.