Fondatorii platformei EconomieRurală.ro îndeamnă românii să fie cumpătați și să cumpere de Sărbători produse locale „care nu vor fi uitate în sertar”. „Produse curate, cu poveste, care hrănesc și bucură, fără să se transforme în deșeuri”, se arată într-un comunicat transmis StartupCafe.
Campania „Gesturile mici produc schimbări mari” are în acest an tema „Mai puțin înseamnă mai mult”, pornind de la realitatea că, în prag de Crăciun, crește atât cantitatea de mâncare cumpărată, cât și risipa. În acest context, platforma recomandă 10 producători și inițiative din România,, potrivite pentru a fi dăruite și chiar puse pe masa de Crăciun.
„În prag de sărbători, cumpăratul devine compulsiv pentru mulți dintre noi. 2025 a fost anul responsabilizării, dar și un an al conștientizării. Sensul termenului «economie» este unul multiplu; nu doar ceea ce cumpărăm este important, ci și ceea ce facem cu ceea ce cumpărăm. Calitatea produselor achiziționate este și ea relevantă, mai ales când ne raportăm la alimente. Acestea pot fi un panaceu pentru starea noastră de bine sau o povară, dacă au în compoziție aditivi sau ingrediente nesănătoase. Ceea ce cumpărăm pentru masa de Crăciun sau pentru a oferi în dar ar trebui să bucure nu doar pe termen scurt, ci să fie o investiție în sănătatea noastră și a celor dragi. Toate părțile implicate trebuie să se bucure: cel care oferă, cel care primește darul, dar și producătorul local. Deși sărbătorile devin adesea un simbol al consumerismului, dorința noastră este aceea de a îndemna la simplitate”, a declarat Raluca Dumitrana, fondatoarea platformei EconomieRurala.ro”
10 recomandări de cadouri locale utile și cu poveste
- Cooperativa Agricolă Biruința Olteniei este o cooperativă agricolă din comuna Dobrun, județul Olt, care produce făină integrală de grâu și secară, fără amelioratori, măcinată lent la moară cu pietre, din cereale cultivate local. Înființată în 2018 de cinci membri fondatori, cooperativa își construiește identitatea în jurul unei idei simple: calitatea pâinii începe din câmp și se termină la moară. Cerealele măcinate sunt exclusiv soiuri românești – grâul Glosa și secara Suceveana – iar producătorii preferă să sacrifice randamentul în favoarea valorii nutriționale. Măcinarea la viteză joasă și la temperatură redusă ajută făina să își păstreze nutrienții și gustul de „odinioară”, fiind potrivită pentru aluaturi cu maia, pâine la țest și rețete tradiționale care duc mai departe cultura pâinii din Oltenia.
- Casa Ghizdeanu este o afacere locală de familie din județul Buzău, care a împlinit 10 ani de activitate. Georgiana și Alexandru duc mai departe povestea de generații a familiei, moștenită de la tatăl lui Alexandru. Pregătesc mezeluri artizanale din carne de oaie, miel și porc, precum: pastramă de oaie și de miel, ghiudem, mușchi țigănesc, babic și șunculiță țărănească. Casa Ghizdeanu face parte din comunitatea Slow Food Buzău, organizație care susține producătorii locali și promovează alimentele curate, realizate responsabil.
- Aurul Albinelor este o afacere de familie din Gherla, județul Cluj, care produce și comercializează miere și specialități pe bază de miere – inclusiv combinații de miere cu fruct crud în diverse variante – alături de produse apicole 100% naturale: păstură, polen, propolis, apilarnil. Apicultorii pun accent pe recoltarea responsabilă și pe protejarea sănătății albinelor, urmărind un model de apicultură sustenabilă, cu impact minim asupra mediului.
- Brânza de Horezu (Five Continent) este o brânză maturată din lapte de oaie, produsă în orașul Horezu, județul Vâlcea. Astăzi, Brânza de Horezu este cea mai premiată brânză maturată din România, obținând multiple medalii la concursuri internaționale dedicate brânzeturilor premium. Producția este sezonieră, realizată din lapte colectat de la crescători locali din județele Sibiu, Vâlcea și Gorj. Brânza este realizată în stilul Manchego, brânza maturată produsă în Spania.
- Crama 3 Conace este un proiect viticol tânăr, născut în 2021 în inima Podgoriei Dealu Mare, pe dealurile din apropierea Buzăului, într-o zonă cu tradiție vini-viticolă. Cu o viziune curajoasă și modernă, crama construiește pas cu pas un brand de vinuri expresive, obținute din struguri de calitate cultivați pe cele 65 de hectare de viță-de-vie proprii. Lucrând atât cu soiuri românești – Fetească Neagră, Fetească Regală și Fetească Albă – cât și cu varietăți internaționale precum Sauvignon Blanc, Chardonnay, Merlot sau Shiraz, Crama 3 Conace pune accent pe viticultură modernă, monitorizare atentă a fiecărei parcele și recoltare la momentul optim.
- 3 generații este un mic atelier artizanal de gemuri, siropuri, zacuscă și murături din zona rurală a Sălajului. Toate bunătățile lor dulci, sărate, picante ori fermentate sunt făcute după rețete și tehnici tradiționale. Singurii conservanți folosiți sunt zahărul - pentru gemuri, dulcețuri și siropuri și sarea - pentru preparatele din legume. În atelier lucrează soții Gânja, ajutați uneori de fiica lor de 12 ani. Trecând totul prin mâinile lor, se asigură că ceea ce pun în borcane și sticle este lucrat curat și onest, ca pentru familie.
- Mama Lola este povestea a patru generații: Mama Lola, Daniela (fiica Mamei Lola), Răzvan, nepotul Mamei Lola, și Tibi, fiul lui Răzvan. Toate cele patru generații au în comun dragostea pentru mâncarea sănătoasă și respectul pentru ingrediente. Răzvan, doctorand în cadrul USAMV, este cel care a gândit atelierul artizanal ca un soi de afacere de familie, din dorința de a duce mai departe povestea bunicii care l-a crescut cu atâta drag. În casa bunicii din Negrași, Argeș, Daniela gătește în loturi mici, după rețete simple, fără aditivi sau conservanți, și includ zacuscă de dovlecei și vinete, varză călită, fasole bătută, dulceață de afine și zmeură, precum și adjika dulce și picantă.
- Răstăuțe maramureșene este un brand local din Baia Mare, creat de Anca Vălean împreună cu soțul ei, Corneliu, care produce paste artizanale 100% naturale. Pornind de la o rețetă de familie și de la dorința de a-i face pe copii să consume mai ușor legume, Anca a integrat piureuri de legume în aluatul de paste, obținând sortimente cu ingrediente precum sfeclă, spanac sau ardei. Materiile prime sunt alese cu grijă și provin, pe cât posibil, de la furnizori locali, iar pastele sunt uscate natural, la temperatura ambientală. Lansat în 2015 cu echipamente de uz casnic, atelierul a crescut constant și a ajuns astăzi la o capacitate de producție de aproximativ două tone de paste pe lună.
- Glyko este un brand românesc care produce florentine artizanale, realizate de o familie de antreprenori din localitatea Boboc, județul Buzău. Produsele sunt comercializate atât prin locațiile proprii, cât și printr-o rețea de parteneri, iar inițiativa a pornit din dorința de a aduce pe piața locală un desert cu tradiție europeană, florentinele, într-o formă reinterpretată și îmbogățită. Glyko propune florentine lucrate manual, astfel încât fiecare piesă este unică: un blat din fulgi de migdale caramelizați, completat de in ganache din ciocolată și un piure de fruct în centru, totul glazurat apoi cu ciocolată belgiană.
- „Sărut-mâna pentru masă” este o lucrare în două volume, semnată de Adriana Sohodoleanu și Cosmin Dragomir, publicată în 2025, la Editura Gastroart. În peste 800 de pagini, cartea adună povești despre „cum făcea mama” și „cum făcea bunica”, dar și despre ce era diferit la „noi” - în familie, în comunitatea rurală, în județ - și de unde vin aceste diferențe. Ele sunt rezultatul unor factori de mediu, dar și al unui sincretism religios.
Parcurgând paginile acestei cercetări, ai impresia că asculți istorisirile românilor din toate părțile țării: descoperi denumiri de preparate clasice, pe care, totuși, nu le cunoști, și înțelegi cum s-au format tradițiile culinare locale. Efortul documentării este susținut de doi autori care au exercițiul cercetării gastronomiei românești: pe teren, în biblioteci și arhive, în discuții cu oamenii obișnuiți.
„Sărut-mâna pentru masă’’ este un demers de recuperare a practicilor culinare, toate plasate în contextul sărbătorilor religioase, al ritualurilor și al factorilor externi. Până și eu — care am povestit cu Adriana Sohodoleanu despre Muereasca (Vâlcea), locul în care domiciliez — am fost surprinsă de cât de multe diferențe există între două județe (Mehedinți și Vâlcea) care fac parte din aceeași regiune istorică a României. „Sărut-mâna pentru masă” poate fi privită și ca un omagiu adus predecesorilor noștri, dar și ca un imbold pentru cunoașterea diversității României gastronomice.