World Economic Forum (WEF) a publicat pe 23 iunie raportul „Top 10 Emerging Technologies of 2026”, realizat împreună cu publicația științifică Frontiers, identificând tehnologiile care ar putea produce schimbări economice și sociale importante în următorii ani.
Dacă în ultimii ani atenția investitorilor și antreprenorilor s-a concentrat aproape exclusiv pe inteligența artificială, noul raport transmite un mesaj diferit. Următorul val de oportunități economice ar putea veni din energie, securitate cibernetică, biotehnologie, materiale avansate și infrastructură.
Pentru antreprenorii români, întrebarea importantă nu este care sunt cele 10 tehnologii din listă, ci care dintre ele pot genera afaceri viabile și companii cu potențial de creștere pe plan local. Mai ales că în unele dintre aceste domenii apar deja jucători din Europa de Est care încearcă să ocupe poziții într-o piață aflată încă la început.
Energia inteligentă, una dintre cele mai mari oportunități economice ale următorului deceniu
Prima tehnologie din raport este „everything-to-grid”, un concept care presupune integrarea bateriilor, vehiculelor electrice, sistemelor de stocare și altor surse distribuite de energie în rețelele electrice.
În practică, clădirile, mașinile electrice și bateriile nu mai sunt doar consumatori de energie, ci devin participanți activi în sistem, capabili să furnizeze energie înapoi în rețea atunci când este nevoie.
Pentru antreprenori, oportunitățile apar în software-ul care coordonează aceste fluxuri, în platformele pentru prosumatori, în agregarea producției și consumului de energie și în soluțiile de stocare.
România pornește cu câteva avantaje evidente: creșterea rapidă a numărului de prosumatori, investițiile în energie regenerabilă și accesul la finanțări europene pentru modernizarea infrastructurii energetice.
În același timp, competiția regională nu mai este o perspectivă îndepărtată.
StartupCafe a scris recent despre intrarea în România a startupului bulgar ADEX Energy, care dezvoltă o platformă software pentru optimizarea producției, stocării și tranzacționării energiei regenerabile. Compania afirmă că gestionează prin platforma sa peste 4.000 de active energetice în Europa de Sud-Est, cu o capacitate de peste 5 GW și peste 13 GWh de stocare în baterii.
Tot în piața energiei, fondatorul Enexus Renewable Energy declara recent pentru StartupCafe că „provocarea actuală nu mai este doar instalarea de capacitate nouă, ci integrarea ei inteligentă în sistem”.
Practic, exact direcția indicată acum de raportul WEF.
Mesajul transmis de analiză este clar: oportunitatea există, însă nu mai este una teoretică. Piața începe deja să se formeze.
Criptografia post-cuantică poate deveni următoarea piață mare din cybersecurity
Printre tehnologiile incluse de WEF se află și criptografia bazată pe rețele matematice (lattice-based cryptography), considerată una dintre soluțiile capabile să protejeze datele în fața viitoarelor computere cuantice.
Subiectul poate părea de nișă, însă impactul economic este semnificativ. Băncile, operatorii telecom, instituțiile publice și companiile care administrează infrastructură critică vor trebui să își adapteze sistemele de securitate pentru noile riscuri.
România dispune deja de un ecosistem puternic de cybersecurity și de resurse umane cu pregătire avansată în matematică și informatică.
Primele semne apar și în industrie. StartupCafe relata recent că BlueSpace Technology a câștigat două contracte NATO estimate la aproximativ 19 milioane de euro pentru furnizarea de echipamente TEMPEST destinate protecției informațiilor clasificate.
Compania dezvoltă soluții de securitate cibernetică, protecție electromagnetică și tehnologii pentru infrastructuri critice, într-un context în care securitatea digitală devine tot mai strâns legată de securitatea economică și națională.
Pentru firmele românești din domeniu, tranziția către securitatea post-cuantică ar putea reprezenta o piață nouă, aflată încă într-o fază incipientă la nivel european.
Inteligența artificială nu dispare. Se mută către industrii
Deși AI rămâne prezentă în raport, ea nu mai ocupă poziția dominantă pe care mulți s-ar fi așteptat să o aibă.
WEF include în listă conceptul de „World AI Models”, modele capabile să integreze volume foarte mari de informații și să simuleze sisteme complexe din economie, sănătate, climă sau infrastructură.
Mesajul pentru antreprenori este că valoarea se mută din zona aplicațiilor generative generaliste către soluții specializate pentru industrii.
Cu alte cuvinte, următorul val de oportunități ar putea veni mai puțin din construirea unui nou chatbot și mai mult din dezvoltarea unor modele AI dedicate energiei, logisticii, sănătății, producției industriale sau administrației.
Și în România apar semne ale acestei maturizări. În ultimele luni au existat discuții despre investiții în infrastructură AI și proiecte precum Black Sea AI Gigafactory, semn că atenția începe să se mute treptat de la aplicații către capacitatea de procesare și dezvoltarea unor modele specializate.
Biotehnologia intră în centrul atenției
Raportul include trei tehnologii care țin de sănătate și biotehnologie: vaccinurile personalizate pe bază de ARN mesager (mRNA), sistemele de livrare a medicamentelor prin exozomi și fermentația de precizie.
Sunt domenii care necesită investiții mai mari și cicluri de dezvoltare mai lungi decât software-ul, însă au potențialul de a genera companii cu valoare ridicată și produse greu de replicat.
Pentru România, provocarea rămâne transformarea cercetării în afaceri și atragerea capitalului necesar pentru proiecte deep-tech.
În același timp, orientarea finanțărilor europene către sănătate, tehnologii medicale și biotehnologie poate crea oportunități pentru startup-uri și spin-off-uri universitare.
O tehnologie aparent banală ar putea genera o piață uriașă
Printre tehnologiile selectate de WEF se află și materialele pentru răcire pasivă, capabile să reducă temperatura clădirilor fără consum suplimentar de energie.
Subiectul nu generează același interes precum inteligența artificială sau computația cuantică, însă impactul economic poate fi semnificativ.
Creșterea temperaturilor, costurile energiei și dezvoltarea accelerată a centrelor de date transformă eficiența energetică într-o piață cu potențial major.
Pentru companiile din construcții, materiale avansate și tehnologie industrială, aceasta poate deveni una dintre direcțiile de dezvoltare ale următorilor ani.
Ce spune, de fapt, raportul WEF despre economia viitorului
Poate cea mai importantă concluzie a raportului nu este lista celor 10 tehnologii, ci schimbarea de perspectivă pe care o propune.
După câțiva ani dominați de software și inteligență artificială, atenția începe să se mute către infrastructură, energie, sănătate, materiale și securitate.
Multe dintre tehnologiile incluse în raport au depășit deja faza de laborator și intră într-o etapă în care pot genera produse comerciale, piețe noi și companii specializate.
Raportul WEF vorbește mai puțin despre tehnologii care ar putea apărea peste două decenii și mai mult despre piețe care încep să se formeze acum.
În energie, startupuri regionale dezvoltă deja platforme pentru integrarea producției regenerabile și a sistemelor de stocare. În securitate, companii românești livrează tehnologii pentru protecția informațiilor clasificate și a infrastructurilor critice. În inteligența artificială, discuția începe să se mute de la aplicații către infrastructură și modele specializate.
Pentru ecosistemul românesc de startup-uri, semnalul este important. În timp ce o parte dintre antreprenori continuă să urmărească oportunitățile din AI, următoarele piețe cu potențial ridicat s-ar putea forma în jurul energiei inteligente, securității cibernetice, sănătății și infrastructurii tehnologice.
Iar în unele dintre aceste domenii, companii din regiune au început deja să se poziționeze.
Pentru antreprenorii români, întrebarea nu mai este dacă aceste piețe vor apărea, ci cât din ele vor reuși să captureze.