Asociația Tășuleasa Social, care se ocupă de Via Transilvanica, a prezentat un prototip de „modul de găzduire”, un fel de cabane pentru cazarea turiștilor care vor să facă traseul, potrivit unui comunicat transmis, miercuri, StartupCafe.ro.
Prototipul face parte dintr-o rețea extinsă de module de găzduire ce vor fi amplasate de-a lungul traseului, fie în zone izolate, acolo unde există un deficit de infrastructură turistică, fie în comunități cu populație îmbătrânită, unde nu există alte posibilități de cazare.
Asociația se așteaptă ca primele exemplare să fie plasate în teren în sezonul 2026, iar peste 5-7 ani să se ajungă la aproximativ 100-200 de astfel de spații.
„Modulul de găzduire pe Via Transilvanica e mai mult decât o construcție. E o promisiune. Ne-am dorit să arătăm că ospitalitatea rurală poate fi contemporană, sustenabilă și în același timp profund ancorată în identitatea noastră. Aceste construcții nu sunt doar locuri de dormit; reprezintă punți între oameni. Fiecare modul pus într-o gospodărie înseamnă o șansă în plus pentru comunitățile prin care trece traseul, aducând venituri și energie acolo unde infrastructura lipsea, iar Via Transilvanica devine un drum care regenerează, nu doar conectează. Astfel putem contribui în mod direct cu respect pentru natură, pentru tradițiile locale, pentru cei care trăiesc pe această cărare și pentru generațiile ce vin”, a declarat Alin Uhlmann Ușeriu, președintele Asociației Tășuleasa Social.
Modulul a fost creat după un concept al arhitectului Dorin Ștefan, unul dintre oamenii care au sprijinit încă de la început proiectul Via Transilvanica. Inspirația vine din anexele gospodărești și fânațele ce pot fi întâlnite pe oricare dintre porțiunile traseului, mai spune asociația. „Cabanele” din lemn se ridică pe fundații metalice înșurubate și grinzi metalice, pentru a avea un impact redus asupra solului din zonele protejate.
Proiectul este coordonat de o echipă tânără, în frunte cu arhitectul Paul Burzo, și realizat în parteneriat cu un colectiv de ingineri și specialiști. Acesta propune o abordare integrată a ospitalității: sustenabilă, scalabilă și adaptată contextului rural românesc.
Via Transilvanica este primul traseu de lungă distanță din România care traversează țara de la Putna la Drobeta-Turnu Severin și a fost creat pentru a fi parcurs la pas, pe bicicletă sau călare.
Asociația Tășuleasa Social, care a dezvoltat proiecte educaționale, culturale și ecologice în ultimii 25 de ani, a inaugurat poteca de 1.400 km în 2022 după patru ani și jumătate de muncă susținută. În anul 2025, organizația a început să extindă traseul spre celelalte regiuni istorice ale României și a lansat un nou ținut: Terra Borza Teutonica ce însumează 170 km, făcând din orașul Brașov a treia poartă de intrare pe Via Transilvanica.
Expansiunea va avea loc și în următorii 20 de ani, iar proiectul va continua să promoveze turismul pe îndelete și comunitățile locale care se află pe traseu. Drumul care unește contribuie la descoperirea culturii, tradițiilor și a naturii sălbatice a României, traversând opt regiuni istorice prin 10 județe și 12 situri înscrise în patrimoniul UNESCO.