84% dintre românii respondenți ai unui studiu susțin că ritmul transformării digitale este unul lent sau foarte lent, conform unui comunicat transmis, miercuri, StartupCafe.ro.
Sondajul, realizat de Edge Institute și AtlasIntel, arată că 76,4% dintre români au folosit în ultimul an servicii electronice ale instituțiilor publice. Percepția oamenilor asupra digitalizării se rezumă, în primul rând, la reducerea birocrației și eliminarea drumurilor între instituții, prin procese administrative care pot fi rezolvate integral online.
În topul așteptărilor se află posibilitatea de a depune cereri fără a merge la ghișeu (68,7%), circulația automată a documentelor între instituții (61,4%) și interoperabilitatea bazelor de date, care ar elimina necesitatea adeverințelor (57,1%).
Românii asociază digitalizarea statului cu soluții practice și ușor de utilizat: semnătura electronică pentru cetățeni și firme (43%), site-uri de prezentare moderne pentru ministere (36,2%) și, într-o măsură mai redusă, prezența instituțiilor pe rețelele sociale (17,2%).
Când vine vorba de evaluarea nivelului actual de digitalizare, percepția este însă rezervată: 65% dintre respondenți consideră că instituțiile publice sunt slab digitalizate, în timp ce domenii precum calitatea internetului și digitalizarea firmelor private primesc evaluări semnificativ mai bune.
Beneficiile și dezavantajele digitalizării
Studiul arată că românii văd în digitalizare un instrument util, dar nu lipsit de riscuri. Printre beneficiile cele mai frecvent invocate se află reducerea birocrației (65,3%), economisirea timpului (50,5%) și accesul mai rapid la informații și servicii (48,7%).
În același timp, respondenții semnalează și posibile efecte negative, precum impactul asupra persoanelor vulnerabile (29,2%), riscul dispariției unor locuri de muncă (28,3%) și dependența tot mai mare de tehnologie (28,1%). Chiar și în contextul avantajelor și dezavantajelor percepute, aproape 73% dintre români consideră digitalizarea un lucru bun sau foarte bun.
84% dintre români spun că ritmul digitalizării statului este unul lent sau foarte lent. Percepția indică o dezaliniere clară între așteptările cetățenilor și viteza reală cu care avansează transformarea digitală în instituțiile publice, susțin organizațiile.
Pentru 77% dintre români, corupția reprezintă cea mai mare îngrijorare, înaintea stării generale a sistemelor de educație și sănătate, prețurilor ridicate sau războiului din Ucraina. Contextul sugerează că digitalizarea, prin transparență și procese automatizate, este percepută ca o soluție directă împotriva acestui fenomen.
Datele arată un nivel ridicat de neîncredere în Parlament (53% fără încredere), Guvern (45%) și Președinție (51%). Primăriile se detașează ușor de acest grup, având un procent mai mic de neîncredere (39%) și un nivel mai ridicat de încredere (24%).
Cu toate acestea, românii atribuie responsabilitatea digitalizării în mod covârșitor Prim-ministrului și Guvernului (75,5%), urmate la mare distanță de Parlament (41,1%). Actorii privați sau Președintele sunt percepuți ca având un rol secundar.
„Datele ne arată că așteptările sunt clare: românii vor servicii publice eficiente, fără birocrație inutilă, și un stat care respectă timpul oamenilor. Digitalizarea este doar instrumentul — miza reală este încrederea”, a transmis Robert Berza, Director Executiv Edge Institute, în cadrul Summitului pentru guvernanță digitală, eveniment la care s-a lansat cercetarea.
Studiul a fost realizat pe un eșantion reprezentativ de 2.240 de respondenți adulți din România, cu recrutare digitală aleatorie (Atlas RDR). Datele au fost colectate în perioada 12–19 noiembrie 2025.