Anul 2025 a reprezentat un an în care startup-urile au trecut printr-o etapă de „maturizare pragmatică” după „euforia” rundelor de finanțare din perioada pre-pandemică, devenind mai mult decât „simple experimente tehnologice”, ci motoare de reziliență ale comunităților moderne, potrivit Radiografiei Ecosistemului Startup din România și din lume 2025, transmisă, joi, comunității antreprenoriale StartupCafe.ro.
Astăzi, startup-urile nu doar că democratizează accesul la inovație, ci acționează ca regeneratori urbani, transformând orașele din simple centre administrative în huburi de inteligență colectivă. Această radiografie nu este doar despre cifre și clasamente, ci despre capacitatea acestor entități agile de a rescrie viitorul muncii, al sustenabilității și al prosperității locale într-un context în care colaborarea dintre om și Inteligența Artificială devine noul standard de performanță.
Conform Global Startup Ecosystem Index 2025, realizat de StartupBlink, se poate observa că sectoarele FoodTech, Hardware și IoT (Internet of Things) cresc cel mai rapid între categoriile de startup-uri, înregistrând fiecare peste 40% mai multe startup-uri lansate în 2025 față de numărul din 2024. De asemenea, sectorul EdTech (tehnologie pentru educație) este singurul care scade între 2024 și 2025, cu aproximativ 2,3%.
La nivel global, țările lider în domeniul sprijinirii startup-urilor rămân cam aceleași, cu mici modificări. Se păstrează supremația SUA în acest domeniu, urmată de UK, Israel, Singapore, Canada și altele. Este de remarcat creșterea cu un loc a Estoniei, de pe 12 pe 11 mondial, înaintea unor țări cu mari pretenții precum China, Japonia sau Coreea de Sud.
Dacă privim la nivel de orașe vizionare și prietenoase cu startup-urile, topul se păstrează. San Francisco, New York, Londra, Los Angeles rămân în mod stabil pe primele locuri, urmate de orașe precum Beijing, Boston, Shanghai, etc. Este de remarcat că Singapore crește rapid de la locul 22 în 2022 la 12 în 2025.
Unde se află România la nivel global și regional
Deși Europa Centrală și de Est (ECE) rămâne dependentă în proporție de 90% de capitalul de risc străin, România începe să își consolideze sursele interne de finanțare. Clasamentul regional rămâne competitiv, cu Polonia și Bulgaria menținând un avans în digitalizarea serviciilor publice, însă România recuperează rapid prin verticalele de DeepTech, Green Economy și AI.
Ecosistemul startup-urilor din România a depășit etapa entuziasmului incipient, intrând într-o fază de maturizare strategică. Dacă în 2024 vorbeam despre poziționarea României pe locul 44 global, conform StartupBlink, începutul anului 2026 ne găsește într-un moment de continuă cădere: locul 48 mondial.
România pierde anual locuri în acest top, fiind în scădere (în 2022 era pe locul 39, în 2023 pe locul 42, în 2024 pe locul 44), iar printre țările care se regăsesc înaintea noastră sunt țări precum Estonia (locul 11 – în creștere un loc), Rusia (locul 34 – în creștere un loc), Bulgaria (locul 41 – în scădere 4 locuri), Ucraina (locul 42 – în creștere 4 locuri) și Grecia (locul 47 – în creștere 2 locuri).
O schimbare majoră în 2025 este „geografia inovației”. Deși Bucureștiul concentrează în continuare cea mai mare parte a capitalului (peste 90 mil. EUR în runde recente), hub-uri precum Brașov, Iași și Cluj nu mai sunt doar centre de outsourcing, ci generatoare de proprietate intelectuală.
Brașovul, în special, profită de poziționarea sa centrală pentru a deveni un nod logistic și tehnologic pentru startup-urile de hardware și sustenabilitate, arată Radiografia Ecosistemului Startup 2025.
Topul orașelor prietenoase cu startup-urile din România este neschimbat, dar înregistrează modificări în clasamentul mondial.
Astfel, în România, se înregistrează creșteri în clasamentul global în orașe precum Cluj Napoca (+5 locuri), Oradea (+15 locuri), Iași (+4 locuri), dar și scăderi în București (-7 locuri), Timișoara (-6 locuri) și Brașov (-123 locuri).
Ecosistemul de startup-uri din Brașov
Orașul Brașov este în scădere atât regional (locul 72, în scădere 11 locuri), cât și la nivel mondial, ajungând la locul 977, în scădere cu 123 locuri. Statisticile arată că orașul are doar 4 startup-uri tech la 100.000 locuitori, reprezentând 3% din totalul startup-urilor de profil din România.
Acesta suferă din cauza lipsei de infrastructură antreprenorială funcțională: incubatoare de afaceri, (pre)acceleratoare de afaceri, centre de transfer tehnologic, aport de investiții de tip VC, dar și educație antreprenorială și financiară. De asemenea, orașul suferă și de lipsa de viziune, leadership și coagulare a stakeholderilor relevanți, conform Radiografiei.
Radiografia ecosistemului actual relevă o verigă lipsă: continuitatea. Startup-urile nu apar din vid; ele necesită un proces de selecție și creștere care începe mult mai devreme decât runda de Seed.
- Pepiniera (Junior): În 2026, succesul ecosistemului depinde de modul în care se educă mindset-ul liceenilor. Fără o bază solidă de tineri care înțeleg riscul și inovația, pipeline-ul de seniori va seca. Programe precum Arena Urșilor Junior pot genera mindset de antreprenor la tinerii liceeni din Brașov și din țară, se recomandă în Radiografie;
- Validarea (Pre-accelerare): Dezvoltarea de programe de pre-accelerare, accelerare și incubare startup-uri, dar și transfer de know-how. Într-o piață unde 45% din startup-uri eșuează în primii 5 ani, structurile de sprijin care oferă mentorat „battle-tested” reduc drastic rata mortalității afacerilor noi. Arena Urșilor oferă „Market Validation” (validare de piață), care este antidotul pentru startup-urile care „vânează” doar granturi fără a avea un produs viabil comercial.
Investițiile în startup-urile românești, între 2024-2025
Radiografia investițiilor arată o schimbare de paradigmă. Startup-urile „noului val” (2024-2026) nu se mai bazează exclusiv pe granturi europene, care adesea vin cu birocrație sufocantă. Vedem o creștere a interesului pentru:
- Business Angels „curajoși”: Grupuri precum TechAngels sau GapMinder sunt acum dublate de investitori de tip „Smart Money” care caută startup-uri validate în arene competitive;
- Pachete de Parteneriat Strategic: Companii mari aleg să finanțeze ecosistemul nu doar pentru vizibilitate, ci pentru acces la inovație externalizată:
Startup-urile românești au reușit să atragă investiții de capital de risc în valoare totală mai mare de 100 milioane EUR pentru al patrulea an consecutiv, ajungând anul trecut la 130,7 milioane EUR, arată raportul „Venture in Eastern Europe 2024”.
Comitetul de Investiții al Fondului de Fonduri de capital de risc pentru Reziliență (Recovery Equity Fund – REF), desemnat de Guvern și gestionat de Fondul European de Investiții, a aprobat în trimestrul IV din 2025 finanțarea a cinci noi fonduri de investiții, potrivit Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE).
Măsura de capitalizare obligatorie a împrumuturilor propusă în Pachetul 2 de reforme de către Guvernul României va tăia finanțarea startup-urilor românești, avertizează reprezentanții mediului de afaceri și ai investitorilor din România.
Fondatorii români de startup-uri construiesc afaceri cu o viziune clară de produs, autonomie financiară și sustenabilitate pe termen lung, dat fiind faptul că 71,6% din startup-urile românești se autofinanțează.
Totodată, 72,3% dintre startup-urile analizate nu au strâns bani recent printr-o rundă nouă de finanțare, arată „The State of Romanian Born Early Stage Startups 2025”, raport realizat de Launch Romania.
Provocările pentru anul 2026 și ce urmează
În ciuda optimismului, radiografia evidențiază trei „afecțiuni” cronice:
- Exodul Legislativ: Fondatorii români continuă să își înregistreze entitățile în jurisdicții precum Delaware sau Estonia din cauza lipsei unui cadru fiscal atractiv pentru stock options și venture capital;
- Fragmentarea Hub-urilor: Există încă o colaborare slabă între administrația publică, universități și centrele de transfer tehnologic;
- Lipsa de „Shadowing”: Tinerii antreprenori au nevoie de expunere directă la proiecte internaționale reale, nu doar de cursuri teoretice.
Pentru ca România să urce în primele 30 de ecosisteme globale, se recomandă o strategie de „City Tech Park” în orașele magnet. Un startup validat în 2026 este rezultatul unei semințe plantate în 2022.
„Analiza ecosistemului nu ar fi completă fără a evidenția 'punctele de presiune' care încă ne țin departe de top 30 global.
Principala provocare rămâne fragmentarea strategică. Deși avem hub-uri puternice, colaborarea dintre mediul academic (universități), administrația publică și investitori este încă sporadică. Această lipsă de sincronizare duce la o rată de eșec ridicată (45% în primii 5 ani), adesea nu din lipsa de tehnologie, ci din cauza incapacității de a naviga barierele administrative și de a găsi mentorat relevant.
A doua mare provocare este exodul de capital intelectual. În lipsa unei legislații flexibile care să faciliteze mecanismele de tip stock options sau care să încurajeze vehiculele de investiții locale, fondatorii români sunt adesea împinși să își mute sediile sociale în jurisdicții precum Estonia sau Delaware imediat ce atrag prima rundă de capital.
În final, ne confruntăm cu capcana granturilor. Există un risc real ca startup-urile să se concentreze mai mult pe scrierea de proiecte pentru fonduri nerambursabile decât pe validarea produsului în piața reală. Finanțarea prin granturi trebuie să fie un catalizator, nu o destinație”, a spus Sorin Pelingrad, președinte ProAfaceri & CEO Arena Urșilor.
„Drumul României spre un ecosistem matur depinde de transformarea acestor provocări în politici publice coerente și în parteneriate public-private de tip 'City Tech Park'. 2026 trebuie să fie anul în care nu mai numărăm doar startup-urile care apar, ci pe cele care reușesc să scaleze prin pipeline-uri de încredere și mentorat battle-tested. Viitorul este al celor care înțeleg că o afacere validată în Arenă este, de fapt, o investiție în stabilitatea economică a întregii comunități”, a declarat Sorin Peligrad, președinte ProAfaceri & CEO Arena Urșilor.
Moștenirea și Impactul nu sunt doar cuvinte de marketing; sunt pilonii pe care se sprijină reziliența economică a țării. Arena este pregătită; rămâne ca partenerii strategici să înțeleagă că investiția în pipeline-ul antreprenorial este cea mai sigură poliță de asigurare pentru viitorul României.
Brașovul are un potențial imens, fiind situat la intersecția dintre tradiția industrială și noul val tehnologic. Totuși, pentru a urca în topul StartupBlink, unde în prezent cochetează cu locurile 5-7 la nivel național, are nevoie de o trecere de la „oraș turistic/industrial” la „oraș de proprietate intelectuală/oraș de inovare”.
Datorită deschiderii noului Aeroport și a prezenței Universității Transilvania, prognoza pentru Brașov este una de specializare inteligentă. Nu va concura cu Bucureștiul pe volum, dar poate deveni lider pe segmentele de Hardware, Industrial IoT și Sustenabilitate (GreenTech).
- Tendință: Migrarea antreprenorilor din București/Cluj către Brașov pentru „calitatea vieții”, ceea ce va aduce un infuzie de capital și know-how.
În prezent, ecosistemul local brașovean suferă de câteva deficiențe structurale:
- Fragmentarea Comunității: Există inițiative valoroase, dar ele funcționează ca „insule”. Lipsește un punct central de gravitație (un Tech Park fizic), dar și unitate în viziune a stakeholderilor din domeniu;
- Lipsa Capitalului de Risc Local: Majoritatea startup-urilor brașovene caută finanțare la București sau prin platforme precum SeedBlink, neexistând un fond de tip „Angel Network” specific Brașovului;
- Conexiunea slabă Universitate-Piață: Proiectele de cercetare din universitate rămân adesea în sertare, nefiind transformate în startup-uri comerciale prin incubatoare academice;
- Mentalitatea de „Outsourcing”: Multe firme de IT preferă să vândă ore de programare către clienți externi în loc să riște dezvoltarea propriilor produse.
Propuneri Strategice pentru Creșterea Brașovului
Pentru ca Brașovul să devină un magnet de startup-uri, radiografia propune următoarele direcții:
A. Crearea unui "City Tech Park" (Hub Fizic)
Brașovul are nevoie de un spațiu emblematic unde startup-urile, investitorii și mentorii să interacționeze zilnic. Acesta nu trebuie să fie doar un spațiu de birouri, ci un incubator cu laboratoare de prototipare, o zonă de know-how transfer, un integrator de resurse pentru startupuri și pentru afaceri, în general, „un fel de Silicon Valley” al Brașovului.
B. Stimularea „Pipeline-ului antreprenorial”, iar continuitatea este cheia.
- Propunere: Programul Arena Urșilor Junior să fie integrat oficial în liceele de elită din Brașov ca program de pre-accelerare, pregătind viitoarea generație de fondatori locali.
C. Fond de Investiții Local (Brașov Angel Network)
Crearea unui grup de investitori formați din antreprenori brașoveni de succes din industria „veche” (producție, imobiliare) care să fie educați să investească în „noua economie” (tech). În a doua fază, dezvoltarea unui fond de investiții local care să urmărească creșterea startup-urilor și afacerilor din domeniile de dezvoltare inteligentă.
D. Brandul de "Green-Tech City"
Brașovul ar trebui să se poziționeze la nivel național ca orașul-test pentru soluții verzi. Startup-urile care dezvoltă soluții de mobilitate electrică, reciclare sau energie regenerabilă ar trebui să primească facilități fiscale din partea primăriei pentru a-și testa produsele în oraș (conceptul de „Living Lab”).
„Brașovul nu mai poate fi doar o destinație de weekend pentru turiști; trebuie să devină o destinație de carieră pentru inovatori, pentru fondatori de startupuri și nomazi digitali. Dacă reușim să conectăm moștenirea industrială a orașului cu agilitatea startup-urilor tech prin structuri de validare precum Arena Urșilor, Brașovul poate deveni, până în 2030, un important hub de inovație hardware din Europa de Est și platforma de lansare a unui unicorn sau demicorn.”