Centrele de date par să fie afaceri de viitor în România, dacă este să ne luăm după estimările analiștilor pieței de profil. Potrivit acestora, capacitățile ar putea crește de cel puțin trei ori până în 2030. Cuplarea investițiilor în „data centers” (DC) cu facilitățile de producție a energiei regenerabile, subvenționate de UE, s-ar putea dovedi o formulă de succes.
În România există la ora actuală circa 60 de centre de date, cu mult sub potențialul pieței. Jumătate din ele localizate în zona Bucureștiului, care este urmat de mari centre urbane, cum ar fi Timișoara, Cluj-Napoca și Brașov. Specialiștii se așteaptă însă la o creștere accelerată în următorii cinci ani, de la 70-80 MW la 200-250MW până în 2030.
„În acest moment, o bună parte dintre jucătorii existenți sunt în proces de extindere a capacității de procesare, fie prin extinderea spațiului, crearea unor unități noi, fie prin creșterea densității pe rack”, spune Mihai Manole, reprezentantul Tema Energy.
Un „rack” este o un cadru/dulap, de obicei înalt de 19 inch (circa 50 cm), pe care se montează echipamente electronice de stocare și rulare a datelor (servere, switch-uri, routere).
Un centru de date se poate extinde prin adăugarea de unități rack.
România are în acest moment câteva avantaje strategice. În primul rând, nu există încă pe piața locală un mare operator de cloud (Amazon, Microsoft, Google). Pe de altă parte, țara noastră are conexiuni bune și internet de mare viteză.
Alte avantaje:
- Are acces la o forță de muncă calificată în domeniul IT, costuri competitive ale forței de muncă și un mediu sigur din punct de vedere al securității cibernetice; locații strategice: București, Timișoara, Brașov, Sibiu, Cluj-Napoca, Craiova
- Conectivitatea cu Europa Centrală, Balcani și Orientul Mijlociu
- Disponibilitatea terenurilor și prețuri acceptabile, în zone cu risc scăzut
- Factorii de mediu: poziția României într-un climat temperat reduce costurile de răcire pentru centrele de date
- Beneficiază de inițiative de digitalizare susținute de UE și de proiecte naționale menite să îmbunătățească gradul de digitalizare a mediului de afaceri și a serviciilor publice
- Ultimul studiu realizat de Ernst & Young arată că antreprenorii doresc să investească în inovație, digitalizare și AI, pentru că asta îi face competitivi pe o piață în continuă schimbare
În acest moment, o bună parte dintre jucătorii existenți sunt în proces de extindere a capacității de procesare, fie prin extinderea spațiului, crearea unor unități noi, fie prin creșterea densității pe rack.
Acest proces presupune upgrade-uri tehnologice complexe, schimbări de echipamente și obținerea autorizațiilor necesare pentru creșterea puterii branșamentelor existente, ceea ce poate dura și câteva luni.
După estimările Tema, gradul de ocupare este foarte ridicat, spre 95% la nivelul Bucureștiului, iar mulți operatori DC au provocări în satisfacerea cerințelor primare de colocare a echipamentelor IT din partea clienților sau de acomodare a unor noi cereri mari.
Energia electrică - peste 50% din costuri
Peste jumătate din costurile înființării unui centru de date se referă la infrastructura electrică, mai spun reprezentanții Tema Energy.
Potrivit sursei citate, structura costurilor arată aproximativ astfel:
- 10% – elemente preliminare: planificare, management de proiect, autorizații
- 14–15% – construcții civile (clădire și finisaje)
- 22–23% – infrastructură specifică DC: HVAC (răcire, ventilație), pompe etc.
- 54% – infrastructură electrică: distribuție electrică, UPS, generatoare, cablaje etc.
Care sunt costurile unui centru de date?
Media în Europa de Vest este peste 10 milioane de euro, în timp ce în Europa Centrală și de Est nu depășește 8–9 milioane de euro, iar în România „poate fi chiar mai redusă, ca urmare a prețului mai scăzut al terenurilor și al forței de muncă”.
Cum poate fi rezolvată una dintre principalele probleme: alimentarea cu energie?
Alimentarea cu energie reprezintă o „provocare generală”, pe de o parte pentru că centrele de date au un consum ridicat, iar pe de altă parte pentru că energia este principalul cost al unui centru de date. Industria „are nevoie de energie multă și ieftină pentru a fi competitivă”.
Operatorii mari de centre de date caută permanent soluții inovatoare pentru a-și asigura o alimentare fiabilă și eficientă. Unele dintre strategiile lor includ amplasarea centrelor în zone cu climă mai rece, care ajută la reducerea costurilor de răcire, sau alegerea unor locații neconvenționale, cum ar fi foste mine sau terenuri apropiate de surse de apă (mări, oceane, fiorduri, râuri).
Totodată, „mulți se orientează către surse regenerabile, integrând energie solară sau eoliană și, uneori, sisteme de stocare în baterii (BESS) în infrastructura lor”.
În plan strategic, operatorii „evită zonele industriale aglomerate sau cele cu rețele electrice suprasolicitate, pentru a minimiza riscul întreruperilor și a asigura continuitatea serviciilor pentru clienți”.
Este viabilă cuplarea centrelor de date la parcurile fotovoltaice / capacități de stocare?
Centrele de date „se pot conecta la orice sursă fiabilă de energie”. Alimentarea acestora însă trebuie să fie continuă și la capacitate mare, deoarece consumul este relativ constant, indiferent de zi/noapte sau de anotimp.
„Cu siguranță, parcurile fotovoltaice și eoliene reprezintă o soluție foarte bună pentru alimentarea electrică a centrelor de date”, pe măsură ce acestea cresc exponențial în puterea instalată și pe măsură ce crește preocuparea pentru standardele „carbon neutral”.
„Iar instalarea unor sisteme BESS de stocare în baterii de capacități foarte mari, în completarea energiei regenerabile, asigură atât costuri mai competitive de operare a centrului de date, cât și o autonomie parțială față de rețelele electrice naționale”, mai spune reprezentantul Tema Energy.