Descoperă ce abilități are de oferit și ce așteptări are de la angajatori generația Z în 2025
Vorbesc des cu prietenii și cunoștințele despre piața muncii. Nu știu cum e la tine, dar în bula mea toată lumea vorbește despre joburi remote de parcă ar fi noul vis românesc. Uită de casa cu gard alb și câine în curte, acum visăm la un birou virtual, unde poți lucra în pijamale din sufragerie, cu o cafea bună și playlistul tău pe fundal. Dar hai să nu ne păcălim - Generația Z e mult mai mult decât imaginea asta comodă.
Suntem crescuți cu internetul în brațe, este complet adevărat. Ne mișcăm repede între aplicații, platforme și device-uri, și da, unii chiar fac bani din TikTok sau YouTube. Dar majoritatea? Caută stabilitate, sens și, culmea, un pic de liniște mentală. Că burnout-ul nu e doar pentru oamenii de 40 de ani în corporații, să fim serioși.
Un lucru pe care nu îl spun statisticile, dar îl știu sigur de la prieteni și colegi: mulți tineri nu mai vor doar un salariu și atât. Vor să știe că munca lor contează. Că nu sunt doar niște rotițe într-o mașinărie. Că feedback-ul chiar e luat în seamă și că n-au nevoie de un „senior approval” pentru orice virgulă într-un email. Pe bune acum, cât de greu e să ai încredere într-un tânăr de 22 de ani care chiar vrea să învețe?
Și apropo de învățare: noi nu vrem „traininguri” corporate plictisitoare în care un PowerPoint ne explică ce e un KPI. Vrem discuții reale, oameni care vorbesc sincer despre greșeli, eșecuri, cum au evoluat, nu doar cuvinte frumoase și fraze sterile. Că dacă e ceva ce urăște generația asta, sunt minciunile ambalate frumos.
Să vorbim și despre bani, că inevitabil ajungem acolo. Da, Gen Z vrea salarii decente. Dar cine nu vrea? Nu e că visăm la mii de euro din prima, ci doar că vrem să simțim că truda noastră e răsplătită corect. Și nu doar financiar - contează și recunoașterea, flexibilitatea, mediul de lucru, șefii care știu să asculte, colegii care nu te tratează de sus. Adică lucruri basic, dar încă rare în multe firme.
E o realitate simplă: mulți dintre noi am prins facultatea sau primii ani de muncă în pandemie. Asta a resetat tot. Ne-a arătat că viața nu e doar despre „a te realiza” în sensul vechi. E despre echilibru. Așa că da, vrem timp pentru noi, vrem să nu ne pierdem în trafic două ore pe zi și vrem opțiuni de a lucra de oriunde. De ce nu, dacă tot există joburi remote care funcționează perfect?
În plus, uite o chestie pe care nu o spun destui: nu suntem leneși, ci pragmatici. Dacă vedem că într-un loc nu e loc de creștere, plecăm. Dacă simțim că suntem tratați ca niște copii, nu ne simțim motivați. Nu e dramă, e doar alegerea firească într-o lume în care chiar există opțiuni.
Și da, sunt tot mai multe locuri de muncă disponibile la companii pe https://ro.jooble.org/company care încep să înțeleagă cum funcționează Gen Z. Unele oferă mentorat real, nu doar o cafeluță la onboarding. Altele îți dau mână liberă să-ți organizezi timpul, atâta timp cât îți faci treaba. Și da, sunt și unele firme de modă veche care încă trăiesc în 2005 și te vor de la 9 la 6, cu prezență obligatorie la birou, altfel ești „neserios”. Acolo, evident, nu prea stă nimeni din generația noastră.
Ce le-aș spune eu angajatorilor? Simplu: ascultați-ne. Nu presupuneți. Întrebați ce ne motivează, ce ne frustrează, ce ne-ar face să rămânem. Și nu ne dați copy-paste la răspunsuri de HR de pe internet. Fiți sinceri, fiți deschiși și, mai ales, fiți oameni.
Și ce le-aș spune tinerilor din Gen Z care intră acum în câmpul muncii? Să nu vă fie teamă să puneți întrebări. Să spuneți ce aveți pe suflet. Să nu acceptați o cultură toxică doar pentru că „așa se face”. Și, cel mai important, să aveți foarte multă răbdare cu voi. Nimeni nu le știe pe toate din prima și nu trebuie să demonstrați nimănui că sunteți „cei mai buni” încă din prima zi.