Preşedintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), Florin Pogonaru, a rememorat atmosfera de la începutul anilor '90, când s-a reluat activitatea antreprenorială în România, dar a avertizat că firmele mici și mijlocii românești s-ar confrunta în continuare cu problema lipsei de valoare adăugată.
„Până la urmă ştii cum am început? Am fost mândri de a fi capitalişti. Nu conta ce afacere faci, că ai un magazin la care faci 1% profit sau nu ştiu ce, erai capitalist, se mândreau părinţii tăi cu tine. Noi am cam rămas adesea pe acolo. E important să faci ceva, nu să faci valoare adăugată. Cum putem face valoare adăugată? Că asta e foarte uşor de zis, dar greu de făcut. În primul rând trebuie să ai cu cine la nivel de întreprindere, să ai personalul cu care faci. Acum uitaţi-vă că personalul ăla, mentalitatea începe de la a şti să foloseşti calculatorul cât de cât, să nu-ţi fie frică de el, să fii mai productiv. Valoarea adăugată înseamnă chestii elementare de folosirea calculatorului.
Dacă mă întrebaţi care e principala problemă a IMM-urilor în ţara asta, este valoarea adăugată, lipsă de valoare adăugată. De unde vine? Vine dintr-o mentalitate, şi discutăm şi mentalitatea de unde vine, din a fi subfurnizor de subfurnizor. De-a lungul timpului am văzut că istoria ne-a dus cumva pe direcţia asta. O să ne întrebăm de ce pe noi şi nu pe polonezi. Probabil că răspunsul corect la chestiunea asta este lipsa de predictibilitate, diversele influenţe în schimbări de legislaţie în toate direcţiile de-a lungul timpului, încât te simţeai instabil, fragil şi nu-ţi ardea să faci strategii pe termen lung, să te gândeşti cum organizezi întreprinderea nu-ţi venea să te gândeşti la inovare, să investeşti în oamenii tăi”, a afirmat Florin Pogonaru, joi, la evenimentul „IMM-urile, oxigen pentru România”, potrivit News.ro.
La rândul lui, Peter Barta, antreprenor şi consultant, a afirmat că „mediul antreprenorial românesc este un mediu antreprenorial asistat social”, referindu-se la programele de sprijin IMM din fonduri naționale și europene. Trebuie menționat, totuși, că antreprenorii români, inclusiv cei de la ediția 2022 a programului Startup Nation, se confruntă cu întârzieri mari la plata ajutoarelor pe care statul li le-a promis, deși ei au efectuat investițiile din proiecte.
„Mediul antreprenorial românesc, oricât de mult dorim să ascundem lucrul ăsta, eu spun că este un mediu antreprenorial asistat social. Fie că ne place, că nu ne place, apelăm la toate schemele şi toate programele, toate intervenţiile pe care le avem, toate sunt intervenţii în mare parte cu o componentă socială. Hai să salvăm cât mai mulţi, hai să dăm bine la cifre. Cred că avem cel puţin 600 de milioane de euro doar din fonduri publice dacă luăm toate programele la nivelul guvernamental care se alocă IMM-urilor. Dar dacă din aceste fonduri am creat un fond de fonduri şi l-am dat către un management profesionist, am ieşit mult mai de bine din punctul nostru de vedere”, a declarat Peter Barta, la conferință.
Micile afaceri românești, lipsite de finanțare, amenințate de schimbări fiscale
În schimb, Gabriela Folcuţ, director executiv al Asociaţiei Române a Băncilor (ARB), a atras atenția că tocmai lipsa finanțării reprezintă una dintre cele mai mari probleme ale IMM-urilor românești.
Ea a arătat că un raport al Băncii Naţionale a României, realizat chestionând 10.000 de IMM-uri, relevă problemele presante ale IMM-urilor, acestea fiind legate de costurile de producţie şi cu forţa de munca, disponibilitatea forţei de muncă pregătită, cadrul legislativ şi concurenţa.
„Accesul la finanţare este indicat de către IMM-uri pe poziţia 10 din 10 în acest top al problemelor. Din perspectiva corporaţiilor, accesul la finanţare ocupă locul 9 din 10. Ca atare, în topul problemelor presante, accesul la finanţare, cel puţin pentru IMM-uri, este ultima problemă din acest top”, a adăugat reprezentanta Asociaţiei Băncilor.
În ceea ce priveşte împrumuturile noi accesate de companii în anul 2024, în primele opt luni, nivelul total al acestora se ridică la 10 miliarde de euro. Aceasta a precizat că riscul de credit asociat IMM-urilor este de 4,5%, mai ridicat decât în cadrul companiilor mari, unde rata de neperformanţă este de 2,5%.
Reprezentanta băncilor a făcut trimitere și la un studiu al Comisiei Europene care arată, în esenţă, că IMM-urile generează 56% din valoarea adăugată a economiei româneşti.
Dar, în tot acest timp, antreprenorii români sunt tracasați permanent și de desele schimbări de taxe și impozite, decise de guvernanți. Mihaela Mitroi, consultant fiscal, a atras atenția că că fiscalitatea reprezintă „elefantul cin cameră” atunci când se discută despre antreprenoriat în România.
„Ce să vorbim de predictibilitate? În ultimii 3 ani, din 2022, până în 2024, am avut nenumărate schimbări în ceea ce priveşte companiile. Vorbim practic de o legiferare care nu a fost în folosul acestor companii”, a spus Mitroi.
„Elefantul din cameră este fiscalitatea. Şi aş vrea să mă refer la situaţia, în primul rând, a microcompaniilor şi apoi a companiilor mici şi mijlocii şi a companiilor în general în România. Din 2004 până în prezent am avut nenumărate schimbări, aproape în fiecare an s-a întâmplat ceva cu acest regim de microcompanii. (...) Ce să vorbim de predictibilitate? În ultimii 3 ani, din 2022, până în 2024, am avut nenumărate schimbări în ceea ce priveşte companiile. Vorbim practic de o legiferare care nu a fost în folosul acestor companii”, a mai spus Mihaela Mitroi. în cadrul conferinţei IMM-urile, oxigen pentru România - Ediţia a III-a, organizată de News.ro.
Aceasta a subliniat că „numărul de companii înregistrate la Registrul Comerţului a început să scadă”.
Ea a avertiat că jalonul 206 din PNRR poate „omorî” microîntreprinderile, prin scăderea pragului cifrei de afaceri de la 500.000 euro la 88.500 euro, pentru încadrarea la impozitul pe venit de 3%.
„Mesajul meu este următorul: ce facem cu strategia financiar-fiscală de care am auzit recent şi care a ajuns în surse publice în formă de proiect în care scrie negru pe alb faptul că jalonul 206 care se referă la, aşa cum am spus puţin mai colocvial, omorârea microcompaniilor va intra în vigoare începând cu primul trimestru al anului 2025, cu alte cuvinte nu vom mai avea acest regim, adică va fi redus până la un venit de şaizeci şi ceva de mii de euro pe an adică practic nu se mai poate folosi. Este scris negru pe alb în strategie deşi am ascultat declaraţii publice în care se menţionează totuşi că 500.000 de euro pe an rămâne. Nu înţeleg această contradicţie”, a declarat Mihaela Mitroi.