Confederația patronală Concordia propune, joi, un set de măsuri adresate viitorului Guvern, care ar trebui implementate rapid după preluarea mandatului, cu scopul de a reduce tensiunile economice.
Echilibrarea finanțelor publice și restabilierea încrederii în stat sunt două dintre marile provocări ale mediului de afaceri, de care guvernanții trebuie să țină cont, spun patronii Concordia.
Confederația patronală descrie astfel cele două provocări:
- Echilibrarea finanțelor publice. Realitatea economică actuală, caracterizată de un deficit bugetar mare, creșterea accelerată a costurilor cu datoria publică, încetinirea economiei și necesitatea creionării rapide a unui plan credibil de redresare trebuie să fie adresată într-o manieră realistă, dar echilibrată, fără a cădea în capcana implementării unor măsuri care vor genera efecte de bumerang. Reechilibrarea bugetară trebuie să se facă echitabil, cu un cumul de măsuri care să nu frâneze economia.
- Restabilirea încrederii în stat. Rezultatele multiplelor runde de alegeri au fost un semnal puternic că populația și-a pierdut încrederea în instituțiile statului, își dorește servicii publice mai bune și o relație mai echitabilă cu statul, mai multă transparență și mai multă răspundere în raport cu banii și bunurile publice și respectarea statului de drept. Lipsa de încredere și de transparență au fragmentat profund societatea, noua Guvernare trebuie să orienteze politicile spre oameni și să comunice în mod transparent cu cetățenii, cu contribuabilii. Este necesar ca România să recâștige repede încrederea comunității internaționale fie că vorbim de Comisia Europeană, agenții de rating sau cei care cumpără obligațiuni de stat.
„Deși poate să pară că cele două provocări nu pot fi adresate în același timp, considerăm că există măsuri echilibrate care, deși poate nu vor fi pe placul tuturor actorilor din societate, pot face asta într-o manieră realistă; mai ales dacă vor fi susținute de o majoritate solidă a partidelor politice pro-europene. În fereastra îngustă de oportunitate pe care o avem pentru a restabili încrederea finanțatorilor, nu se pot materializa imediat reformele pe care cetățenii le așteaptă, pe bună dreptate, de mai mult de un deceniu, însă se pot reașeza lucruri cu o serie de măsuri care să transmită semnale puternice că România s-a stabilizat”, susține Concordia.
În această direcție, Concordia propune un set de măsuri pe care noul Guvern trebuie să le ia în scurt timp de la instalare, pentru a tempera tensiunile economice și sociale amintite.
„Deși au un caracter de urgență, aceste măsuri trebuie să fie, de asemenea, rezultatul unei consultări cu partenerii sociali, chiar dacă într-o formulă accelerată. Sunt 4 zone prioritare care au nevoie de reforme urgente, pe termen scurt, din partea noului guvern: reducerea cheltuielilor bugetare, echilibrarea fiscal-bugetară, debirocratizare, investiții”, spun patronii Concordia.
Redăm propunerile Concordia:
Reduceri de cheltuieli bugetare
„O temă care răspunde ambelor preocupări enunțate mai sus și vine să asigure un echilibru între stat și privat, cu măsuri precum:
- Un plan pentru desființarea privilegiilor excesive din administrația publică.
- Înghețarea creșterii cheltuielilor cu bunuri și servicii la nivelul inflației și o evaluare realistă dacă România își permite toate indexările și creșterile de salarii și pensii publice prevăzute de lege pentru anul 2026.
- Eliminarea cheltuielilor nejustificate, iraționale și utilizarea pe scară largă a standardelor de cost în paralel cu eficientizarea sistemului de achiziții publice, care trebuie să fie mai puțin greoi, orientat către un rezultat optim cost-beneficiu și care să nu permită manipularea sa prin mecanisme specifice și nici birocratizarea excesivă.
- Sunt necesare niște standarde de personal în administrația locală care pot fi depășite doar prin taxe locale (semnal că respectiva comunitate își dorește și are nevoie de o administrație mai mare) și similar niște standarde privind cheltuielile cu bunurile și serviciile pentru a elimina risipa.
- Respectarea guvernanței corporative și eficientizarea în companiile cu capital integral sau majoritar de stat, inclusiv prin separarea funcțiilor de administrare și reglementare. O mare parte a companiilor de stat nu au performanțe economice optime, iar pachetele lor de remunerație și cheltuielile pe care le fac nu țin cont de această realitate. Companiile statului trebuie conduse după principii de guvernanță orientate pe performanță. Acest lucru este cu totul realist și posibil pentru că vedem anumite companii de stat care au o astfel de guvernanță și asta se reflectă vizibil în activitatea, rezultatele și proiectele pe care le desfășoară. Nu trebuie exclusă nici listarea la bursă a companiilor de stat sau chiar privatizarea lor acolo unde nu există constrângeri de securitatea națională.
Echilibrarea fiscal-bugetară
România are nevoie rapid de un plan de reducere a deficitului pe traiectoria asumată la nivelul UE, plan care va restaura și încrederea finanțatorilor.
Amânarea unor decizii clare și oneste atât în ceea ce privește cheltuielile, dar și în privința introducerii unor noi taxe sau măsuri de creștere a veniturilor dacă aritmetica bugetară și decizia politică le fac inevitabile, nu va face decât să crească nivelul de impredictibilitate. Companiile au nevoie să înțeleagă ce le așteaptă în a doua parte a anului și în viitor pentru a decide cu privire la investițiile deja amânate sau blocate. În absența unui echilibru bugetar și a predictibilității care să mențină economia pe linia de plutire, nu vor putea fi finanțate nici alte reforme majore de care România are nevoie, precum cele din educație și sănătate.
- Guvernul trebuie să prezinte de urgență un pachet realist de măsuri pentru echilibrarea deficitului public și reducerea acestuia, care să nu frâneze economia, în consultarea cu reprezentanții legitimi ai mediul privat.
- Menținerea sistemului de impozitare cu cotă unică, încă un atu important al României, atât în relația cu cetățenii (susținerea clasei de mijloc), cât și cu companiile (un plus de competitivitate)[1].
- Combaterea evaziunii fiscale abordată ca măsură de siguranță națională. Un sistem fiscal eficient și corect, în care toți contribuabilii își plătesc dările, contribuie la echilibrarea bugetului în același timp cu sporirea încrederii mediului de afaceri în stat și la un mediu concurențial sănătos.
- Eliminarea supra-impozitării contractelor de muncă part-time, pentru a facilita o așezare justă a sarcinii fiscale în raport cu munca prestată și a permite accesul pe piață a unor categorii care sunt inactive în prezent. Eventuale suspiciuni de încălcare a timpului de lucru se vor adresa, așa cum se întâmplă și cu alte tipuri de contracte, de autoritățile de control. Eliminarea IMCA și a altor tipuri de impozitare care frânează creșterea economică.
- Utilizarea unor instrumente fiscale pentru asigurarea unor condiții de concurență egală în mai multe sectoare economice: facilități de cazare închiriate pe termen scurt, impozitarea autovehiculelor.
- Renunțarea la plafonarea prețurilor la energie și consolidarea schemelor pentru consumatorii vulnerabili, ca și renunțarea la plafonarea prețurilor la RCA sau a marjelor la alimentele de bază. Aceste măsuri creează distorsiuni masive în economie care, în final, nu sunt în beneficiul consumatorilor. Controlul permanent al statului asupra modului de funcționare a pieței nu poate fi nici strategie economică, nici politică comercială, pentru a dezvolta sau consolida o economie competitivă.
- Implementarea creditului fiscal pentru cercetare-dezvoltare ca măsură care să mențină România relevantă economic în contextul regional și global.
Debirocratizare și simplificare
Un astfel de proces, care se poate accelera chiar și cu resursele existente, servește mai multor obiective, contribuind simultan la creșterea satisfacției cetățenilor în relația cu statul, facilitarea dezvoltării de afaceri și a antreprenoriatului și la îmbunătățirea colectării la bugetul de stat.
- Crearea unei unități dedicate simplificării și debirocratizării la nivelul Guvernului, cu sprijin lărgit din partea Parlamentului. Cu un calendar și tematici clare, o echipă de experți trebuie să asigure simplificarea proceselor și interacțiunilor în relația stat-cetățean și stat-companii, eliminând totodă straturile suplimentare de legislație care fragmentează Piața Unică (gold plating).
- Numirea unui vice prim-ministru cu atribuții clare de a digitaliza instituțiile publice și a de rezolva cât de repede câteva puncte majore cu impact social și economic semnificativ: cărți de identitate, înmatriculări, căsătorii și alte evenimente de viață importante pentru care cetățenii ar trebui să aibă o experiență rapidă și eficientă în raport cu statul. Digitalizarea trebuie să însoțească simplificarea și debirocratizarea, astfel încât să nu fim în situația să digitalizăm birocrația și totodată, trebuie privită ca un element cheie al îmbunătățirii colectării veniturilor la bugetul de stat, îndeosebi prin reducerea TVA-ului necolectat. Digitalizarea trebuie să sprijine și procesul de fundamentare a deciziilor prin big data și benchmarking.
- Simplificarea proceselor birocratice de evaluare și accesare a fondurilor europene – evaluarea implementării proiectelor trebuie să se facă în funcție de îndeplinirea obiectivelor, nu de alte considerente birocratice. Monitorizarea evaluării nu trebuie să pună presiune pe beneficiari și, în locul unor verificări constante și excesiv birocratice, este de preferat modelul utilizat de Comisia Europeană: o supervizare a obiectivelor aprobate, coroborată cu un audit foarte minuțios pentru un procentaj mic de proiecte.
- Simplificarea procedurilor și eliminarea cerințelor pentru emiterea documentelor recurente, printr-o interconectare reală între instituțiile de la toate nivelurile.
- Limitarea controalelor fiscale repetate în perioada de prescripție – contribuabilii cu un comportament fiscal corect ar trebui să fie supuși unui număr limitat de controale, iar resursele ANAF ar trebui direcționate spre contribuabilii identificați ca având un risc crescut de evaziune fiscală, prin analiza de risc.
- Adoptarea unor criterii obiective și transparente de selecție a contribuabililor pentru control: ANAF ar trebui să utilizeze indicatori de risc clar definiți pentru a selecta contribuabilii supuși controalelor, iar explicarea acestor criterii ar contribui la reducerea percepției de abuz și ar stimula conformarea voluntară.
- Cadru legal general unitar cu privire la desfășurarea activității de control (lege unică), urmată de norme cu proceduri individualizate pentru fiecare instituție care să asigure și o delimitare clară a competențelor și coordonarea activităților de control între autoritățile responsabile (echipe mixte, planuri unice, proporționalitatea sancțiunilor).
- Inventarierea de către registrul comerțului a tuturor autorizațiilor necesare pentru derularea fiecărei categorii de activitate comercială. Punerea la dispoziția publicului a acestor informații într-o manieră ușor accesibilă, transparentă, completă și clară.
- Unificarea avizatorilor la nivel județean într-un singur punct de contact, reducând timpul de emitere a actelor și susținând dezvoltarea investițiilor prin consiliere și îndrumare.
- Asigurarea predictibilității plăților și decontărilor de la stat către mediul privat (rambursări de TVA, decontare concedii medicale și medicamente, plăți către furnizorii de energie care finanțează schemele de compensare, etc).
Investiții
Accelerarea atragerii fondurilor europene disponibile pentru România, care să se materializeze în investiții și programe cu efect de multiplicare.
- Operaționalizarea reformelor și jaloanelor din PNRR care au blocat accesul la tranșele de finanțare curente și reașezarea investițiilor planificate în vederea maximizării absorbției.
- Deblocarea fondurilor europene aferente cadrului financiar 2021-2027, împreună cu debirocratizarea lor amintită mai sus și extinderea bazei de beneficiari.
- Investiții rapide și masive în dezvoltarea de competențe pentru ca oamenii să aibă acces la locuri de muncă mai bune și să fie mai productivi, prin intermediul unor vouchere de formare, finanțate din fonduri europene.
- Continuarea proiectelor de infrastructură (energie, transport, mediu, etc) aflate în execuție și finalizarea acestora pentru a crește competitivitatea economică a firmelor din România. Scalarea investițiilor finanțate din PNRR care pot fi finalizate până la termenul limită, inclusiv prin realocarea resurselor de la proiectele care nu pot fi livrate în termenul limită”.
Joi, președintele Nicușor Dan s-a întâlnit cu reprezentanți ai mediului de afaceri din România, în contextul situației economice actuale, „care necesită eforturi conjugate de identificare a unor soluții constructive care să conducă la reducerea deficitului bugetar”, anunță Administrația Prezidențială.
La întrevedere au participat reprezentanți ai următoarelor organizații patronale și de afaceri: Confederația Patronală Concordia, Consiliul Investitorilor Străini, Fundația Romanian Business Leaders, Camera de Comerț Americană în România, Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Franceză în România, Camera de Comerț și Industrie Româno–Germană și Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România.
Reprezentanții mediului de afaceri au reiterat angajamentul organizațiilor pe care le reprezintă de a contribui la asigurarea stabilității economice a României pe termen lung, „prin identificarea de măsuri de eficientizare care să conducă la sustenabilitatea finanțelor publice”.