Un studiu macroeconomic arată că designul de interior devine cel mai profitabil segment al industriilor creative, cu un randament al capitalului investit de 46% și o profitabilitate netă de aproape 20%. Antreprenorii din domeniu confirmă: cererea crește, piața se educă, iar oportunitățile pentru profesioniști sunt mai mari ca oricând.
În economia creativă a României, există un sector care crește mai repede decât poate fi prevăzut, se reinventează odată cu piața și își demonstrează rentabilitatea chiar și într-un context economic volatil. Nu este vorba despre mobilă – tradițional motor de export – și nici despre arhitectură, ci despre fratele lor mai tânăr, mai suplu și mult mai profitabil: designul de interior.
Un studiu recent privind impactul economic al industriilor de mobilă, arhitectură și design arată o realitate care schimbă ierarhiile din ecosistemul creativ românesc. În 2024, cele trei sectoare au generat împreună o cifră de afaceri impresionantă, de 27 miliarde lei, însă designul iese în față acolo unde contează cel mai mult pentru antreprenori: profitabilitatea.
Designul românesc – campionul randamentului
Deși industria mobilei continuă să fie cel mai mare contributor fiscal, cu 7,7 miliarde lei taxe colectate, este un sector aflat în declin: minus 16% la vânzări și minus 15% la numărul de angajați, cu o profitabilitate ajunsă la doar 3,6%.
În contrast, arhitectura și designul au generat 2,2 miliarde lei în taxe și mențin o contribuție de 0,8% la PIB, consolidându-și o poziție stabilă și în creștere. În design, cifrele devin cu adevărat spectaculoase: profitabilitate netă de 19,8% și un randament al capitalului investit de 46% – cel mai mare dintre toate industriile creative analizate.
Pe scurt: designul de interior, cu o cifră de afaceri de „doar” 1,2 miliarde lei, produce cel mai mult profit per leu investit. Un sector mic ca volum, dar uriaș ca eficiență.
„Arhitectura și designul sunt motoare economice, nu doar creative”, subliniază Sebastian Mîndroiu, președintele ARDI – o declarație care capătă greutate când este privită în paralel cu cererea tot mai mare de servicii specializate și salariile cu 37% peste media națională.
Dar ce spune piața? Antreprenorii confirmă cifrele
Dacă studiile vorbesc în procente, antreprenorii completează povestea cu felul în care arată realitatea din teren. Două dintre voci – articulate, diferite, dar convergente în concluzii – sunt cele ale Teodorei Constantinescu, co-fondator Mate Studio Design (www.matestudio.ro) și Dennis Ioniță, fondator Gemini Creating.
Galerie FOTO Mate Studio:
Casă de pe strada Mântuleasa (București)
Galerie FOTO Restaurant Penteleu (Buzău)
Galerie FOTO Gemini Creating
Monochrome Narrative
Ibis Tennis Hotel
Ambele evidențiază faptul că designul de interior devine o profesie matură, cu cerere în creștere, cu bugete tot mai consistente și cu un nivel de profesionalizare fără precedent.
Ce îți trebuie ca să pornești într-un business de design de interior?
Nu doar talent – ci tehnică, educație și responsabilitate
„Interior design-ul este un domeniu complex, cu responsabilități reale – tehnice, estetice și financiare”, explică Teodora Constantinescu. Iar Dennis Ioniță confirmă: talentul este doar o parte, poate cea mai mică parte.
Ea descrie meseria ca un mix de aptitudini ce trec de mult de zona creativă: cunoștințe de structură, instalații, ergonomie, programe de proiectare 3D, bugetare și, deloc surprinzător, o bună înțelegere a psihologiei umane.
„Arhitectul de interior trebuie să fie un bun comunicator… totul devine personal pe un șantier”, punctează Dennis.
Astfel, profitabilitatea ridicată a industriei este corelată cu o expertiză pe măsură. Piața nu mai funcționează pe inspirație, ci pe profesionalism.
E loc pentru nou veniți?
Da - dar doar pentru cei foarte bine pregătiți
Piața designului este în plină ascensiune și devine tot mai educată. Beneficiarii știu că designul nu înseamnă decor, ci proiectare, funcționalitate și optimizare a spațiului.
„Există loc pentru specialiști bine pregătiți”, spune Teodora.
În același timp, Dennis aduce un detaliu important: în toată țara sunt doar 925 de designeri validați de ARDI, cu proiecte reale implementate. Un număr infim raportat la cererea în creștere.
„Este loc pentru toată lumea, dar nu toată lumea poate”, sintetizează ea. Iar cifrele macroeconomice îi dau dreptate: randamentul capitalului în design este atât de ridicat tocmai pentru că piața are nevoie de profesioniști în număr mult mai mare decât poate produce sistemul actual de educație.
Cât se câștigă?
De la venituri stabile la profituri considerabile, în funcție de curaj și viziune
Teodora subliniază că veniturile cresc gradual, pe măsură ce se consolidează reputația. Poți avea un salariu stabil într-un studio sau poți câștiga mult mai mult ca antreprenor – dar cu responsabilitate pe măsură.
Dennis merge mai departe și spune tranșant: „Foarte puțini ajung să aibă un business cu adevărat profitabil”, dar cei care reușesc fac parte din elita profesională. Media freelancerilor rămâne la 3.000–5.000 euro/lună, în timp ce birourile consolidate pot depăși substanțial această limită.
Aici se reflectă perfect paradoxul din studii: industria aduce cel mai mare randament al capitalului, dar este dominată de profesioniști independenți. Cu alte cuvinte, puțini, dar foarte performanți.
Ce contează cel mai mult în astfel de afaceri?
Etica, pasiunea și capacitatea de a livra valoare reală
Atât Teodora, cât și Dennis pun accentul pe același lucru: responsabilitatea. Lucrezi cu bugete mari, cu emoțiile oamenilor, cu spațiile în care își trăiesc viețile.
„Încrederea se construiește greu și se pierde repede”, spune Teodora.
Dennis completează: „Ca să putem oferi comunității tot ce avem mai bun, trebuie să ni se acorde oportunitatea de a arăta de ce suntem capabili… iar rezultatele se văd în timp.”
Această concentrare pe calitate și pe valoarea furnizată explică de ce designul are un randament de 46%: un serviciu premium, livrat de profesioniști buni, într-o piață în expansiune.
Sfatul pentru viitorii antreprenori
Alege cu inima – sau nu alege deloc
Teodora recomandă construirea unei baze solide: educație serioasă, tehnică riguroasă, învățare continuă.
Dennis oferă un sfat și mai direct:
„Gândește-te dacă faci asta din pasiune sau pentru bani. Dacă vrei bani, există business-uri conexe mult mai profitabile. Dacă vrei să schimbi ceva și să ridici standardele industriei, atunci designul este alegerea perfectă”
Concluzie
Creativitatea românească produce bani – dacă este profesionistă
Studiile arată că designul de interior este cel mai profitabil sector din ecosistemul creativ. Antreprenorii confirmă: cerere există, oportunități sunt, iar piața este încă departe de saturare. Totul depinde de nivelul de profesionalizare, de calitatea muncii și de viziunea pe termen lung.
România are 4,25 miliarde euro exporturi în industria mobilei, o cifră de afaceri totală de 27 miliarde lei în cele trei sectoare și un excedent comercial considerabil. Dar adevărata poveste de succes, cea care transformă creativitatea în capital, se scrie astăzi în birourile designerilor de interior.
Un sector mic, dar cu un impact economic imens.
O industrie care crește, se profesionalizează și – poate pentru prima dată – își conștientizează valoarea.