Asociația de Investiţii Private din Romȃnia (ROPEA) salută, într-un comunicat transmis, marți, comunității antreprenoriale StartupCafe.ro, Ordonanța de Urgență 26/2025, care permite fondurilor de pensii facultative (Pilonul III) să aloce un procent de până la 10% din valoarea totală a activelor fondului de pensii în fondurile de investiții de private equity din România, UE sau din spaţiul OCDE.
Mai departe, însă, ROPEA cere Guvernului să permită și fondurilor de pensii obligatorii administrate privat (Pilonul II) să aloce necondiționat o cotă minimă dedicată, de 5%, pentru investiții în fonduri de private equity.
„Pentru ca reglementările să aibă efecte concrete asupra pieței de private equity, ROPEA a comunicat autorităţilor consideraţiile sale privind necesitatea stabilirii unei cote dedicate și necondiționate de minimum 5% pentru Pilonul II, deoarece fără o astfel de prevedere pentru acest pilon și fără clarificări privind eligibilitatea fondurilor alimentate prin PNRR pentru această cotă, nu se vor putea realiza investiții semnificative și de impact în viitorul apropiat. Aceasta deoarece activele totale administrate de Pilonul III totalizează aproximativ 1,2 miliarde EUR, aducȃnd o potenţială sumă cumulativă de pȃnă la 100 milioane EUR, ȋn timp ce Pilonul II, cu active ȋn administrare de peste 30 miliarde EUR, ar putea aduce o sumă potenţială cumulativă ȋntre 300 milioane EUR și 1,5 miliarde EUR” - afirmă ROPEA.
Șeful fondului de investiții Morphosis, Andrei Gemeneanu (foto), care este și președintele ROPEA, consideră că, fără o clarificare și o operaționalizare imediată a cotei de 5% pentru Pilonul II, impactul real al prevederii decise pentru Pilonul III „ riscă să rămână pur teoretic”.
„Considerăm că este un pas pozitiv și necesar, ce ar putea contribui la creșterea randamentelor pentru viitorii pensionari, în special în contextul actual, marcat de inflație ridicată și devalorizarea randamentelor instrumentelor de stat. Totuși, fără o clarificare și o operaționalizare imediată a cotei de 5% pentru Pilonul II, impactul real al acestei măsuri riscă să rămână pur teoretic”- a declarat Andrei Gemeneanu.
Totodată, este necesară clarificarea, prin acte normative secundare, că fondurile alimentate prin PNRR se încadrează în categoria „fondurilor ȋn care statul român deţine acţiuni sau participaţii”, pentru ca acestea să poată fi considerate eligibile în cadrul alocărilor de până la 5%, mai spune ROPEA.
“Invităm toate părțile relevante – autorități, ASF și administratorii de fonduri de pensii – la un dialog tehnic și constructiv, pentru a clarifica aceste aspecte cât mai rapid, în interesul pieței și al viitorilor pensionari”- a adăugat Andrei Gemeneanu.
Peste 95% din capitalul fondurilor de investiții active în România provine din surse externe.
Fondurile de investiții de private equity acordă finanțări de ordinul milioanelor sau a zecilor de milioane de euro firmelor private profitabile, cu potențial de extindere, în schimbul unor pachete de acțiuni semnificative sau majoritare.
Investitorii ROPEA se plâng, însă, că sectorul private equity din România „este semnificativ subdezvoltat comparativ cu alte piețe din regiune, principala cauză fiind lipsa investitorilor instituționali și privați locali”.
„O reglementare clară și favorabilă investițiilor fondurilor de pensii în acest tip de instrumente ar sprijini dezvoltarea durabilă a sectorului, ar stimula capitalul local și ar permite obținerea unor randamente atractive pentru contribuabili și alți investitori români. Astfel, investiţiile ȋn private equity & venture capital care au dat randamente anuale (ȋn EUR) de peste 14% (conform Invest Europe, Performance Report 2023), ar putea contribui la creșterea randamentelor fondurilor de pensii din Romȃnia, care au raportat un randament nominal mediu anual pe perioada de funcţionare de 7,5%, corelat cu strategia investitională curentă ce constituie deţineri de cca. 65% ȋn titluri de stat și 20-25% ȋn acţiuni listate, majoritatea la Bursa de Valori București” - susține ROPEA.
În prezent, peste 95% din capitalul fondurilor de investiții active în România provine din surse externe. Pentru consolidarea unei baze sustenabile de capital local, fondurile de pensii trebuie să devină un pilon esențial al ecosistemului investițional, potrivit datelor Asociației.
„În condițiile în care economia romȃnească are o nevoie semnificativă de capital, ce nu e acoperită de piața de capital locală sau de capitalul public, este esențial ca fondurile de pensii, care sunt un vehicul ce acumulează un procent semnificativ din capitalul privat local (al contributorilor persoane fizice), să investească în active alternative, precum fondurile de private equity și venture capital. Aceste investiţii, ce vor canaliza capitalul direct către antreprenori, vor asigura fondurilor de pensii o diversificare din punct de vedere sectorial și o rată de penetrare mult mai adancă ȋn economie. Actualul context – marcat de constituirea unor noi fonduri locale, programe publice de sprijin (precum PNRR și Innovation Romania) și o nevoie acută de randamente nete pozitive – oferă o oportunitate fără precedent pentru reformarea structurii investiționale” - susține ROPEA.