Vicepreședintele principalei instituții din statul român care guvernează sectorul cercetării s-a declarat dezamăgit de startup-urile selectate pentru finanțări de câte 100.000 de euro în cadrul acceleratorului NATO DIANA, prin care Alianța Nord-Atlantică stimulează dezvoltarea de tehnologii pentru utilizare militară și civilă (dual use).
Tudor Prisecaru, vicepreședinte al Autorității Naționale pentru Cercetare (ANC), a fost prezent la FAST Forum, un eveniment pe teme de tehnologie, organizat recent de Camera de Comerț și Industrie București.
Pe scena forumului, Tudor Prisecaru, care este și președintele Senatului Politehnicii din București, a povestit că a mers în Germania și a constatat că în acceleratorul de startup-uri NATO DIANA (Defence Innovation Accelerator for the North Atlantic) au fost admise dispozitive realizate de startup-uri din state aliate, care nu aduc „nimic nou”. Mai mult, alternative la una dintre soluțiile prezentate în programul susținut cu fonduri de țările membre NATO pot fi cumpărate de oricine chiar și de pe eMag, la prețuri mici. O altă soluție admisă era atât de veche și de simplă încât putea fi comparată cu improvizațiile realizate de studenți în perioada comunistă, când Ceaușescu „tăia lumina”.
Iată ce a declarat vicepreședintele ANC despre acceleratorul NATO:
„Am fost la München, la conferința NATO DIANA de prezentare a proiectelor selectate. Vreau să vă spun, sincer, că dezamăgirea a fost majoră. Vă dau câteva exemple:
- Au venit cu un dispozitiv mic de detectare a radiațiilor, calitativ – adică nu indica valoarea exactă – și de unică folosință; când se termina bateria, îl aruncai. Pe eMag găsești unul la 600 de lei care este cantitativ – îți indică în microsievert pe oră –, se reîncarcă de la o sursă de telefon. Care era diferența dintre unul și altul nu au putut să-mi spună, deși le-am pus în față caracteristicile ambelor produse.
- Alt proiect: avea o baterie FIAMM cu un invertor și, pentru asta, propunea o sursă neîntreruptibilă de tensiune pentru linia frontului. Desigur, putea fi folosită și în civil, o pui frumos și o utilizezi. Asta o făceam și noi când era Ceaușescu și se tăia lumina la ora 22:00 și trebuia să înveți pentru examen. Deci o altă chestiune ciudată.
- Mai era un proiect cu un satelit destinat să neutralizeze alți sateliți și, pentru că nu îi detecta pe orbită, făcea un salt orbital până când îl identifica și apoi se îndrepta spre el. Dar, pentru a realiza un astfel de salt orbital, este nevoie deja de o tehnologie extrem de sofisticată.
- Un alt proiect propunea un sistem de salvare: arunca un colac, persoana îl prindea și era trasă la bord.
- Mai era unul cu o sursă de hidrogen pentru linia frontului sau pentru alte utilizări. În laboratorul de chimie din liceu exista mereu o masă pe care se făceau experimente: eprubete care borboroseau, reacții care pocneau. Când pui aluminiu peste acid clorhidric, se produce hidrogen. Exact asta făcea și acel proiect: combina aluminiu cu apă – după cum susținea – și genera hidrogen pe linia frontului. Nimic nou.”
Deși am avut cei mai mulți aplicanți, doar un proiect românesc (axat pe componente de drone) a fost acceptat la ultimul apel lansat de acceleratorul NATO, iar explicația lui Prisecaru este că startup-urile românești de tehnologie nu știu să-și „vândă marfa”.
„V-am dat doar 4-5 exemple, acolo au fost 100. Concluzia mea este că, pentru a produce inovare, mai ales în sistem dual use, așa cum se cere la DIANA, nu trebuie să pornești cu acest obiectiv în mod forțat. Trebuie să îți stabilești un obiectiv clar, să lucrezi la el și, pe parcurs, vei identifica și oportunitățile din zona cealaltă. Cred că stadiul în care ne aflăm noi este puțin superior situației de acolo, doar că nu știm să prezentăm aplicațiile. Am avut cele mai multe aplicații la acest apel DIANA – 126. Avem și cei mai mulți evaluatori în grupul de evaluare. Totuși, avem un singur proiect admis. Pentru că mulți nu au fost suficient de conștienți de ceea ce fac încât să evidențieze clar și concis caracterul de dual use. Trebuie să învățăm să ne vindem marfa”, a explicat Tudor Prisecaru.
El consideră că mulți dintre inginerii români au concepții învechite și ar trebui să acorde o importanță mai mare specialiștilor în marketing.
„Suntem la un nivel la care am putea fi destul de competitivi. Problema de a învăța să ne vindem marfa este încă departe de noi. De ce? Din cauza unor concepții mai vechi. Mergem pe ideea că cel care face treaba este totul. Nu este așa. Trebuie să înțelegem că, în societatea noastră, din păcate, cel care dezvoltă produsul poate avea doar 30-40% din meritul final. Cel care reușește să transforme produsul în marfă, adică să-i evidențieze valoarea de întrebuințare, este foarte important. Acela este specialistul în marketing”, a conchis vicepreședintele Cercetării.
Acceleratorul NATO DIANA este condus de un director interimar
Acceleratorul de business DIANA, al Organizației Nord-Atlantice (NATO), dispune de un buget anual de 50 de milioane de euro. Startup-urile admise primesc investiții de câte 100.000 EUR în prima fază, iar în faza a doua mai pot obține, suplimentar, 300.000 EUR. Pe lângă bani, startup-urile de tehnologie intră într-un program de accelerare hibird - online și la sediile DIANA. Acceleratorul are birouri în Marea Britanie, Estonia și Canada.
De asemenea, startup-urile admise primesc acces la potențiali investitori și clienți din industriile în care activează.
DIANA caută startup-uri de tehnologie early-stage, care dezvoltă inovații militare, civile și duale.
Anul trecut, britanicul Deeph Chana a demisionat din funcția de CEO al acceleratorului de startup-uri, iar în locul său a fost numit ca director interimar canadianul James Appathurai, începând cu 1 iulie 2025.
Miercuri, publicația britanică Sifted.eu a scris despre situația de la NATO DIANA, care își caută un director.