„În actuala etapă a dezvoltării noastre ca societate, și global și local, și în actualul context politic, tehnic și economic, din nefericire, cei care adoptă metodele cele mai controversate sunt adesea cei mai recompensați, nu cei mai penalizați de ecosistem”, susține Dragoș Stanca, prezent la o conferință de hacking și securitate cibernetică la București, pentru StartupCafe.ro.
Am fost la DefCamp, eveniment aflat la ediția a 15-a, care s-a desfășurat la Palatul Parlamentului, în București. Aici, oamenii veniți atât din țară, cât și din străinătate, au putut, pe de o parte, să participe la diferite conferințe pe teme ca inteligență artificială, vulnerabilități în sisteme IT și securitate cibernetică și, pe de altă parte, să participe la competiții de hacking, de la sisteme IoT (Internet of Ihings) la mașini și descuiat de lacăte, printre altele.
Acolo, l-am întâlnit pe Dragoș Stanca, venit pentru panel-ul „Deepfakes & Vibe Hacking: the next frontier of social engineering”, unde a vorbit despre etică, inteligență artificială și atacuri informaționale, cum ar fi știri false, reclame rău-intenționate și video-uri de tip deepfake.
În timpul discuției, acesta a menționat că există „un model de business care încurajează actorii care fac scam-uri”, așa că am vrut să aflu mai multe despre acesta, în opinia sa:
Dragoș Stanca: Există un model de business care încurajează actorii care fac scam-uri și evident că există și un model de business pentru scam-uri în general, pentru că în principiu, în actuala etapă a dezvoltării noastre ca societate, și global și local, și în actualul context politic, tehnic și economic, din nefericire, cei care adoptă metodele cele mai controversate sunt adesea cei mai recompensați, nu cei mai penalizați de ecosistem.
Se vede asta inclusiv în industria dumneavoastră, în zona de media. Cu cât ești mai dispus să faci mai multe compromisuri etice, cu atât profitul crește. Într-un caz de tipul un site de clickbait sau un site care propagă fake news, sau care publică publicitate nemarcată, sau care publică materiale controversate sau anchete la comandă pe care le plătește cineva, nu anchete jurnalistice și așa mai departe, toate aceste outlet-uri au beneficii mult mai mari decât cei care se chinesc să facă lucrurile corect. Vedem în spațiu jurnalistic că site-urile independente sau outlet-urile media noi se zbat să facă rost de finanțare, pe când cei care propagă toate mizeriile nu se zbat să facă rost de finanțare, că există foarte mulți actori care sunt interesați să îi plătească.
Exact la fel se întâmplă în cyberspace în general. Cu cât ești mai dispus să oferi tool-uri care să ascundă urmele, să propage campanii, să viralizeze tot felul de narative, dacă ești o platformă care are foarte multe condiții ca să înrolezi, de exemplu „Know Your Customer”, cu atât ești mai recompensat. De asta am spus că, din nefericire, există un ecosistem care încurajează practicile nasoale și cumva penalizează sau nu încurajează niciun fel practicile etice, și asta e o problemă care trebuie adresată.
Apropo și de știrea că Meta face 10% din venituri din scammeri, care plătesc publicitatea ca să ajungă la noi acele ad-uri, e un exemplu foarte relevant în sprijinul acestei teze. Cumva trebuie să facem ca și oamenii care fac o treabă cu impact social pozitiv să fie motivați, inclusiv financiar, să o facă.
StartupCafe.ro: Cum ar putea amenița hackerii sau scammer-ii reputația unui startup, unei companii la început de drum, folosind tehnologiile astea?
DS: În principiu, reputația e importantă pentru orice tip de activitate, de la marile bănci care au această problemă, tocmai pentru că au investit în branding și încredere și așa mai departe, până la cel mai la început startup. În condițiile în care, de exemplu, să presupunem că există 2-3 startup-uri care se luptă pentru o anumită finanțare de la un fond de investiții, de la un angel investor. În condițiile în care, să spunem, un alt startup concurent care vizează, într-un fel sau altul, același VC sau același angel investor, investește în denigrarea startup-ului, sau răspundește fake news despre startup-ul respectiv, are nevoie de parteneri care să implementeze și să coordoneze această campanie.
Din nefericire, acești parteneri se găsesc mult mai ușor decât partenerii care merg pe zona de comunicare constructivă. E același lucru în general, câtă vreme considerăm că orice e eficient, e bun și nu mai contează nimic altceva, suntem într-un set-up profund greșit, în umila mea părere.
SC: Cum credeți că se pot proteja firmele de scam-uri sau de actori răi care se folosesc de imaginea lor sau în alte contexte?
DS: În principiu, discuțiile de acest tip trebuie, unu la mână, să aibă resursele necesare pentru a fi digitalizate corect și distribuite corect spre cât mai multă lume, pentru că de ce facem aceste discuții? Facem aceste discuții să ne tragem atenția pe probleme, ca să începem să găsim soluții sau să identificăm soluții. Dacă aceste discuții nu ajung la nimeni, sau ajung doar în cercul nostru intim, suntem într-o paradigmă foarte greșită.
Din punctul ăsta de vedere, cred că presiunea publică, care poate veni și din partea media, e foarte importantă, pentru că dacă presiunea publică apare și oamenii încep să înțeleagă mai mult că anumite platforme nu pun interesul lor pe primul loc, ci interesul platformelor, sunt opace, nu vor să implementeze anumite măsuri minimale de bun simt și așa mai departe, toate lucrurile astea ar trebui să ne îndepărteze de acelea.
Doar că suntem într-o situație în care, în mod eronat, media algoritmică este considerată media ca și media în general. Nu există „social media”. Asta e unul dintre cele mai mari minciuni din punct de vedere al branding-ului, exact cum a fost „news feed”.
Mizeria care vine pe Meta nu este niciun fel de „news”. „News” înseamnă informații verificate în cel puțin două surse, ideal trei, și balansate cu toate punctele de vedere. News feed-ul care cuprinde fake-uri și ad-uri și vecina Maricica care și-a luat o pisicuță nouă, nu este news feed. Nimeni nu știe, nu se mai numește „news feed”, acum se numește „Feed”. A scăpat această informație.
Revenind, toate aceste forțe motivate strict de eficiență trebuie împinse și nu se poate face prin reglementarea asta, se poate face prin presiunea consumatorilor, că să mai diminueze din aceste practici, unu, și doi la mână, poate prin metode democratice, să contribuie la educația media, media literacy și așa mai departe. Se întâmplă asta și în alte industrii, e mai ușor de înțeles.
Am petrecut vreo 80 de ani ca să înțelegem că industria tutunului face rău. Și am accizat industria tutunului, care acum contribuie la bugetul național de sănătate, de exemplu. A durat ceva până s-a întâmplat asta și oamenii continuă să își facă rău și să fumeze. Vor continua să își facă rău și să consume fake news și dezinformare, pentru că mecanismul de business generează dependență, apoi exploatează dependența. Exact la gambling, la sugar based food, fast food, gambling și alte industrii.
Eu când intru în social media, nu mă informez, îmi alimentez nevoia de dopamină și de serotonină și așa mai departe, sau vreau să-mi reglez sentimentele. That's it. Pune-ți reminder să nu uiți că ai stat 8 ore acolo. Exact la fel cum ar fi bine să nu mâncăm hamburger de la „nu-dăm-nume” până vomităm, sau să fumăm 4 pachete de țigări pe zi până ni se blochează sistemul respirator, la fel ar trebui să procedăm și în relație cu social media, pentru că riscăm să ne blocăm cu el.