După ce StartupCafe a sesizat, în mai multe articole, situația antreprenorilor români cu mici afaceri de familie, cărora ANAF le cere acum TVA necolectat pe ultimii șase ani, 29 de parlamentari de la putere au depus oficial la Parlament o propunere de lege pentru amnistierea fiscală a mii de firme afectate. În expunerea de motive, parlamentarii citează și un articol de pe StartupCafe.ro, în care am atras atenția asupra acestei situații.
Propunerea de lege privind anularea unor obligații fiscale stabilite ca urmare a anulării înregistrării în scopuri de TVA a fost înregistrată la Senat, ca primă cameră sesizată, cei 29 de inițiatori fiind senatori și deputați de la USR, minoritățile naționale, PNL și UDMR.
Printre semnatari se numără deputatul Adrian Echert (coordonatorul proiectului), fostul ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene Cristian Ghinea, precum și fostul ministru al Economiei Claudiu Năsui.
Inițiativa legislativă prevede „anularea impunerilor abuzive, atât a obligațiilor principale, cât și a celor accesorii, pentru a corecta erorile administrative ale ANAF și a sprijini mediul de afaceri într-un context economic dificil, marcat de încetinirea creșterii economice”, arată parlamentarii, în expunerea de motive.
Ei invocă și faptul că o astfel de soluție a mai fost adoptată de statul român în „amnistiile fiscale” precedente.
Pentru contribuabilii care au achitat deja sumele, se prevede posibilitatea restituirii, evitând prejudicii ireversibile. Această măsură reduce litigiile judiciare, degrevează instanțele și crește încrederea în administrația fiscală, mai arată parlamentarii.
Concret, propunerea de lege are un singur articol, care prevede:
- (1) Se anulează diferențele de obligații fiscale principale reprezentând taxa pe valoarea adăugată și/sau obligațiile fiscale accesorii aferente, stabilite de organul fiscal prin decizie de impunere emisă și comunicată contribuabilului în aplicarea art. 11 alin. (6) sau alin. (8), după caz, ca urmare a anulării înregistrării în scopuri de TVA conform art. 316 alin. (11) lit. a), d) și e) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, republicată, cu modificările și completările ulterioare, pentru perioadele fiscale cuprinse între 1 ianuarie 2019 și data intrării în vigoare a prezentei legi.
- (2) Diferențele de obligații fiscale principale și/sau obligațiile fiscale accesorii prevăzute la alin. (1), stabilite de organul fiscal prin decizie de impunere emisă și comunicată contribuabilului, aferente perioadelor fiscale cuprinse între 1 ianuarie 2019 și data intrării în vigoare a prezentei legi, stinse prin orice modalitate prevăzută la art. 22 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare, se restituie contribuabililor.
- Restituirea se face la cererea contribuabililor.
- (3) Termenul de prescripție a dreptului de a cere restituirea pentru sumele prevăzute la alin. (2) începe să curgă de la data intrării în vigoare a prezentei legi.
- (4) Prezenta lege nu se aplică obligațiilor fiscale aferente operațiunilor pentru care contribuabilul a înscris distinct taxa pe valoarea adăugată în facturi sau în documente echivalente ori a colectat, integral sau parțial, taxa pe valoarea adăugată, de la beneficiari, fapt constatat de organul fiscal.
- (5) Organul fiscal nu emite decizie de impunere pentru obligațiile fiscale și accesorii de natura celor prevăzute la alin. (1) pentru perioadele fiscale cuprinse între 1 ianuarie 2019 și data intrării în vigoare a prezentei legi.
- (6) Anularea obligațiilor fiscale prevăzute la alin. (1) se efectuează din oficiu de către organul fiscal competent, prin emiterea unei decizii de anulare a obligațiilor fiscale, care se comunică contribuabilului.
- (7) În cazul în care, anterior intrării în vigoare a prezentei legi, organul fiscal competent a emis, dar nu a comunicat decizia de impunere prin care a stabilit obligații de natura celor prevăzute la alin. (1), acesta nu mai comunică decizia de impunere, iar obligațiile fiscale se scad din evidența analitică pe plătitor, pe bază de borderou de scădere.
- (8) Procedura de aplicare se aprobă prin ordin al președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală, care se emite în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi.
Mai departe, propunerea de lege intră în dezbaterea Senatului. După ce trece de Senat, e nevoie ca propunerea de lege să fie dezbătură și adoptată și de Camera Deputaților, care este forul decizional. Legea adoptată de Camera Deputaților, în forma respectivă, va merge la președintele Nicușor Dan pentru promulgare. Abia după promulgare, legea va fi publicată în Monitorul Oficial și va putea intra în vigoare.
Pe urmă, președintele ANAF (Adrian Nica) va avea la dispoziție 30 de zile să dea un ordin prin care să stabilească procedura de aplicare a amnistiei fiscale pentru antreprenorii vizați de lege.
Mii de firme mici, afectate de „practici abuzive”
Propunerea de lege „protejează mii de contribuabili mici, prevenind falimente și pierderi de locuri de muncă”, spun parlamentarii
Parlamentarii semnatari arată, în expunerea de motive, că amnistia fiscală va avea un impact pozitiv pentru mediul de afaceri: „Protejează mii de contribuabili mici, prevenind falimente și pierderi de locuri de muncă”.
Ca impact social, parlamentarii susțin că propunerea de lege „crește echitatea fiscală, reducând discriminarea între contribuabili mari și mici”.
Pe partea de impact bugetar, ei recunosc că amnistia fiscală va duce la o reducere inițială de venituri de circa 500-800 milioane lei (bazat pe date ANAF 2025), dar această pierdere de venituri bugetare va fi „compensată pe termen mediu prin creștere economică și reducere litigii (costuri anuale estimate la 100 milioane lei)”.
„Consecințele nerealizării reglementării: Continuarea practicilor abuzive ar eroda încrederea în stat, ar crește numărul contestațiilor (peste 10.000 anual) și ar agrava încetinirea economică, ducând la pierderi bugetare indirecte prin falimente”, avertizează parlamentarii semnatari ai propunerii de amnistie fiscală.
Cum s-a ajuns aici - ANAF a cerut TVA pe ultimii 6 ani
Încă de anul trecut, StartupCafe a atras atenția asupra unor cazuri în care patroni de afaceri mici s-au plâns că ANAF le-a anulat codul de TVA cu ani în urmă. Oamenii spun că acum Fiscul le cere zeci de mii de euro TVA pe ultimii șase ani și penalități, deși ei nu au încasat acel TVA de la clienții lor. Unii dintre cei afectați au invocat faptul că au avut codul de TVA suspendat și nu au mai colectat TVA de la clienți. Antreprenorii se plâng că ANAF i-a lăsat să funcționeze așa ani întregi, fără să le atragă atenția să colecteze TVA de la clienți și să-l vireze la stat.
În expunerea de motive la inițiativa legislativă , parlamentarii semnatari arată că, „în ultimii ani, Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a inițiat controale fiscale care au vizat contribuabili ale căror coduri de înregistrare în scopuri de TVA au fost anulate conform art. 316 alin. (11) lit. a), d) și e) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal”.
„Aceste anulări s-au bazat pe motive precum declararea inactivității, nedepunerea deconturilor cu taxa pe valoarea adăugată sau declarații pe proprie răspundere privind nedesfășurarea de activități economice. Ulterior, ANAF a impus retroactiv obligații fiscale principale (TVA suplimentar) pe perioade de până la 5 ani, însoțite de accesorii (dobânzi și penalități), chiar dacă contribuabilii nu au colectat TVA de la clienți și au fost tratați ani de zile ca neplătitori de TVA, cu validări succesive în evidențele oficiale ale ANAF. Această practică a generat impuneri disproporționate, transformând erori administrative sau lipsuri de comunicare în datorii fictive, cu impact devastator asupra antreprenorilor”, reclamă parlamentarii.
În expunerea de motive, parlamentarii citează și un articol de pe StartupCafe, în care am arătat că numai în perioada ianuarie – noiembrie 2025, organele de inspecție fiscală au efectuat un total de 15.063 de controale fiscale privind TVA, fiind stabilite sume suplimentare în valoare de 1.751.480.398 de lei.
În context, parlamentarii denunță „lipsa de transparență a ANAF” în raport cu micii antreprenori.
„Potrivit datelor publice, peste 15.000 de inspecții TVA au dus la cereri suplimentare de 1,751 miliarde lei în 2025, multe dintre acestea fiind contestate ca abuzive. Contribuabilii au fost induși în eroare de lipsa de transparență a ANAF, care nu a aplicat aceste interpretări timp de 14 ani, încălcând principii precum certitudinea impunerii (art. 3 lit. b) Cod fiscal), proporționalitatea și buna-credință (art. 368 Cod administrativ, jurisprudența CJUE). Se constată o triplă impunere mascată: TVA retroactiv de la contribuabil, TVA de la beneficiar (nedeductibil) și impozite deja achitate pe venit/profit”, se arată în expunerea de motive la inițiativa legislativă privind amnistia fiscală.
Propunerea de lege:
Expunerea de motive:
---
Citește și:
- „Am fost până la ANAF. Avem un draft”- parlamentarii de la Putere lucrează la o amnistie fiscală pentru patronii de firme mici puși de Fisc să plătească TVA pe ultimii 6 ani
- ANAF: Peste 15.000 de controale pe TVA și 1,7 miliarde lei cerute suplimentar de la contribuabili din toată România, într-un an. Fiscul ne-a explicat cum a procedat „ca urmare a unor măsuri de anulare sau suspendare a codului de înregistrare în scopuri de TVA”, în cazul unor firme
- Un patron s-a trezit că ANAF îi cere TVA pe facturile din ultimii 6 ani, pe firmă. Ce sfaturi a primit pe Grupul Antreprenorilor din România