De la 1 septembrie 2025, regimul de scutire de TVA a fost modificat, iar recent a fost oficializat și Ordinul ANAF care stabilește documentele și procedurile prin care firmele din România pot aplica, în anumite condiții, noul regim în alte state membre ale Uniunii Europene, precum și pe cele prin care contribuabilii din alte state membre UE îl pot aplica în România.
Amintim că prin Ordonanța 22/2025, pentru modificarea Codului fiscal, au fost introduse prevederi noi care reglementează posibilitatea întreprinderilor mici de a aplica regimul special de scutire și în alte state membre decât cel în care sunt stabilite. Documentul a stabilit și că începând cu 1 septembrie 2025, plafonul de scutire de TVA crește de la 300.000 la 395.000 de lei, cifră de afaceri, pentru România.
Aplicarea regimului special de scutire de TVA în alte state membre UE: Ce trebuie să știe firmele din România
O persoană impozabilă stabilită în România poate aplica regimul special de scutire pentru întreprinderile mici în alte state membre UE dacă îndeplineşte următoarele condiţii:
- cifra de afaceri anuală la nivelul Uniunii Europene a respectivei persoane impozabile nu depăşeşte 100.000 euro în anul în care solicită acordarea scutirii şi în anul calendaristic precedent;*
- valoarea livrărilor de bunuri şi a prestărilor de servicii efectuate în statul membru în care persoana impozabilă intenţionează să aplice scutirea nu depăşeşte plafonul de scutire aplicabil persoanelor impozabile care aplică regimul special de scutire pentru întreprinderi mici, stabilite în acel stat membru.
*Cifra de afaceri anuală la nivelul Uniunii Europene înseamnă valoarea totală anuală a livrărilor de bunuri şi a prestărilor de servicii, exclusiv TVA, efectuate de o persoană impozabilă pe teritoriul Uniunii Europene în decursul unui an calendaristic.
O persoană impozabilă din România care intenţionează să aplice regimul special de scutire în unul sau mai multe state membre are obligaţia să depună la organele fiscale competente o notificare prealabilă, care include cel puţin următoarele informaţii:
- a) codul de identificare fiscală, denumirea/numele, domeniul de activitate, forma juridică şi domiciliul fiscal ale persoanei impozabile;
- b) statul membru sau statele membre în care intenţionează să beneficieze de scutire şi, după caz, codul de înregistrare în scopuri de TVA atribuit de acestea;
- c) valoarea totală a livrărilor de bunuri şi/sau a prestărilor de servicii efectuate în România şi în fiecare dintre celelalte state membre în cursul anului calendaristic precedent, respectiv în cursul celor doi ani calendaristici precedenţi în situaţia în care notificarea se referă la aplicarea regimului special de scutire într-un stat membru care aplică opţiunea prevăzută la art. 288a alin. (1) primul paragraf din Directiva 112;
- d) valoarea totală a livrărilor de bunuri şi/sau a prestărilor de servicii efectuate în România şi în fiecare dintre celelalte state membre în anul calendaristic în curs, înainte de notificare.
Ulterior, ANAF atribuie persoanei impozabile un cod individual de identificare în acest scop, care poate fi codul de înregistrare în scopuri de TVA deja atribuit persoanei impozabile în România sau, după caz, codul de identificare fiscală, la care se adaugă sufixul «EX».
Apoi, persoana impozabilă stabilită în România informează ANAF printr-o actualizare a notificării prealabile cu privire la orice modificări ale informaţiilor furnizate anterior, inclusiv cu privire la intenţia de a se prevala de scutire într-un alt stat membru sau în alte state membre decât cel indicat sau cele indicate în notificarea prealabilă, precum şi cu privire la decizia de a înceta aplicarea regimului de scutire în unul sau mai multe dintre statele membre în care persoana impozabilă respectivă nu este stabilită.
ANAF atribuie codul individual de identificare, emite și comunică ”Decizia privind regimul special de scutire pentru întreprinderile mici, în alte state membre ale Uniunii Europene”:
- a) după primirea primei confirmări de la unul dintre statele membre în care persoana impozabilă a optat să aplice regimul special de scutire sau;
- b) până la sfârșitul programului de lucru al celei de-a 35-a zi lucrătoare de la primirea notificării prealabile, în lipsa oricărui răspuns din partea tuturor statelor membre pentru care persoana impozabilă a optat să aplice regimul special de scutire și care nu au solicitat prelungirea termenului de răspuns;
- c) până la sfârșitul programului de lucru al celei de-a 35-a zi lucrătoare de la primirea notificării prealabile, pentru statele membre înscrise în notificarea prealabilă care au solicitat prelungirea termenului, dar nu au răspuns în acest termen, dacă termenul prelungit se împlinește în cadrul celor 35 de zile. Dacă termenul prelungit se împlinește după expirarea celor 35 de zile, ANAF atribuie codul individual de identificare până la sfârșitul programului de lucru al primei zile lucrătoare următoare celei în care s-a împlinit termenul prelungit, dacă statul care a solicitat prelungirea nu a răspuns în acest termen.
Data de la care persoana impozabilă aplică regimul de scutire este data la care ANAF i-a confirmat codul individual de identificare și anume data comunicării înștiințării.
O nouă obligație pentru firmele din România care aplică regimul de scutire de TVA pentru întreprinderi mici în alte state membre UE
Persoana impozabilă stabilită în România care aplică regimul special de scutire în cel puțin un alt stat membru trebuie să întocmească şi să depună la organul fiscal, prin intermediul sistemului informatic, un raport trimestrial.
Raportul este o declarație informativă ce se întocmește și se transmite pentru fiecare trimestru calendaristic, până în ultima zi calendaristică a lunii următoare trimestrului, chiar dacă aceasta este o zi nelucrătoare.
În raport se menționează, pe lângă codul individual de identificare, următoarele informații:
- valoarea totală a livrărilor de bunuri și/sau a prestărilor de servicii efectuate în cursul trimestrului calendaristic în România;
- valoarea totală a livrărilor de bunuri și/sau a prestărilor de servicii efectuate în cursul trimestrului calendaristic în fiecare dintre statele membre, altele decât România.
Pentru statele membre în care persoana impozabilă nu a efectuat livrări de bunuri și/sau prestări de servicii se înscrie cifra „0”.
Persoana impozabilă are obligația de a informa ANAF cu privire la depășirea plafonului de 100.000 euro în termen de 15 zile lucrătoare de la data la care plafonul a fost depășit, prin transmiterea unei actualizări a notificării prealabile, în care înscrie și data depășirii plafonului.
Accesează și descarcă Ordinul președintelui ANAF nr. 2509/2025 privind aprobarea Procedurii de aplicare a regulilor prevăzute la art. 3101 din Codul fiscal, pentru persoanele impozabile cu sediul activității economice în România care aplică regimul special de scutire pentru întreprinderile mici în alte state membre, a Procedurii de aplicare a regimului special de scutire pentru întreprinderile mici aplicat în România de persoane impozabile cu sediul activității economice în alte state membre, prevăzut la art. 3102 din Codul fiscal, precum și a modelului și conținutului unor formulare.
Ordonanța 22/2025: Noul plafon de scutire de TVA
Prin Ordonanța 22/2025, pentru modificarea Codului Fiscal, s-a stabilit noul plafon al cifrei de afaceri a firmelor până la care sunt scutite de TVA.
Începând cu 1 septembrie 2025, plafonul de scutire de TVA a crescut de la 300.000 la 395.000 de lei, cifră de afaceri.
Ordonanța 22/2025 prevede, printre altele, următoarea modificare la Codul fiscal:
„Art. 310. — (1) Persoana impozabilă stabilită în România conform art. 266 alin. (2) lit. a), a cărei cifră de afaceri anuală, declarată sau realizată, nu depășește plafonul de 395.000 lei, poate aplica scutirea de taxă, denumită în continuare regim special de scutire, pentru operațiunile prevăzute la art. 268 alin. (1), cu excepția livrărilor intracomunitare de mijloace de transport noi, scutite conform art. 294 alin. (2) lit. b).
(2) Cifra de afaceri care servește drept referință pentru aplicarea alin. (1) este constituită din valoarea totală, exclusiv taxa în situația persoanelor impozabile care solicită scoaterea din evidența persoanelor înregistrate în scopuri de TVA, a livrărilor de bunuri și a prestărilor de servicii efectuate de persoana impozabilă în cursul unui an calendaristic, taxabile sau, după caz, care ar fi taxabile dacă nu ar fi desfășurate de o mică întreprindere, a operațiunilor scutite cu drept de deducere și, dacă nu sunt accesorii activității principale, a operațiunilor scutite fără drept de deducere prevăzute la art. 292 alin. (2) lit. a), b), e) și f), cu locul în România. Prin excepție, nu se cuprind în cifra de afaceri prevăzută la alin. (1) livrările de active fixe corporale, astfel cum sunt definite la art. 266 alin. (1) pct. 3, și cesiunea/transferul de active necorporale, efectuate de persoana impozabilă”.
Guvernul a transpus astfel, în sfârșit, Directiva UE 2020/285, în legislația națională. Încă din luna martie 2025, Ministerul Finanțelor a făcut un prim draft cu noul plafon, dar abia recent a fost majorat de Guvern.
Prin această modificare, întreprinderile mici, respectiv persoanele juridice impozabile stabilite în România care înregistrează o cifră de afaceri sub plafonul de 395.000 de lei, au posibilitatea să beneficieze de regimul special de TVA pentru întreprinderi în alte state membre, dacă cifra de afaceri a acestora nu depășește la nivelul UE plafonul de 100.000 de euro și operațiunile efectuate în statul membru în care solicită aplicarea scutirii nu depășește plafonul de scutire aplicabil în statul membru respectiv.
Acest fapt înseamnă că aceste întreprinderi nu colectează TVA pentru livrările de bunuri/prestări de servicii efectuate, dar nici nu pot deduce TVA aferentă achizițiilor, a explicat Ministerul Finanțelor.