Curtea Constituțională (CCR) a fixat pentru 21 ianuarie 2026 judecarea contestației depuse de AUR împotriva legii care prevede, între altele, majorarea impozitelor pentru locuințe și autoturisme, a impozitului pe dividende și a celui privind câștigurile din tranzacțiile cu criptomonede, precum și introducerea „taxei Temu”. Aceste măsuri erau inițial programate să intre în vigoare la 1 ianuarie 2026.
Update 2: Guvernul a anunțat, prin intermediul purtătoarei de cuvânt, că va solicita CCR „preschimbarea termenului de 21 ianuarie 2026”, în încercarea de a obține un termen mai apropiat de data programată pentru intrarea în vigoare a legii, astfel încât aplicarea măsurilor să nu fie întârziată, potrivit HotNews.ro.
Update 1: Curtea Constituțională a corectat informația inițială, precizând că termenul de judecată pentru contestația privind legea fiscală este 21 ianuarie 2026, și nu 4 februarie, așa cum fusese anunțat anterior.
---
Știrea inițială:
Legea contestată este cea privind stabilirea unor măsuri de redresare și eficientizare a resurselor publice și pentru modificarea și completarea unor acte normative, act atacat la CCR de partidul AUR.
Reamintim că în urmă cu două zile, Parlamentul a adoptat acest proiect, parte a celui de-al doilea pachet de măsuri fiscal-bugetare, care conține numeroase schimbări relevante pentru mediul de afaceri. Documentul fusese retrimis Legislativului după ce, luna trecută, a fost identificată o problemă de constituționalitate.
AUR, S.O.S România și POT au atacat legea la CCR după ce Guvernul își asumase răspunderea în Parlament pe aceasta, în data de 1 septembrie.
Problema de neconstituționalitate viza introducerea obligativității testelor poligraf pentru angajații ANAF, ai Autorității Vamale Române și ai Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc.
Pentru a se conforma, Guvernul a modificat actul normativ și a făcut, totodată, o actualizare: termenul de aplicare a taxei de 25 de lei pentru coletele sub 150 de euro comandate de pe platforme din afara UE, precum Temu sau Shein urma să fie 1 ianuarie 2026, în loc de 1 noiembrie 2025, termen prevăzut în proiectul inițial.
Joi, purtătoarea de cuvânt a Executivului, Ioana Dogioiu, a declarat că legea nu poate intra în vigoare, din punct de vedere procedural, înainte de termenul ședinței de la CCR.
Ea a declarat pentru HotNews.ro: „Nu comentez în niciun fel hotărâri de orice fel ale Curții Constituționale, fie că e vorba de stabiliri de termene, nu am discutat cu premierul pentru că știrea a venit chiar acum despre acest subiect”.
Pentru a recapitula, printre principalele măsuri incluse în document se numără:
- majorarea capitalului social minim pentru firmele noi, la 500 lei, și la 5.000 lei pentru cele cu o cifră de afaceri de peste 400.000 lei;
- creșterea impozitului pe tranzacții crypto, de la 10% la 16%. Câştigul sub nivelul 200 lei/tranzacție nu se impozitează cu condiţia ca totalul câştigurilor într-un an fiscal să nu depăşească nivelul de 600 lei;
- creșterea bazei de calcul a CASS la 72 de salarii minime brute pe țară pentru veniturile din activități independente;
- introducerea unor noi criterii pe baza cărora firmele vor putea fi declarate inactive;
- actualizarea termenului de aplicare a taxei de 25 de lei pentru coletele sub 150 de euro comandate de pe platforme non-UE, precum Temu sau Shein.
Printre altele, de la 1 ianuarie ar fi urmat să fie majorate și impozitele pe proprietate la persoanele fizice, la mașini, scrie HotNews.ro. Proiectul propune calcul impozitelor printr-un mecanism tranzitoriu, până în ianuarie 2027, când se va trece la impozitarea la valoarea de piață, nefiind suficient timp de implementare pâna la începutul anului viitor.
Proiectul propune actualizarea valorilor impozabile din Codul Fiscal de 2,68 ori, indiferent de tipul clădirii (cadre de beton, lemn, etc). Valorile prevăzute acum sunt cele din 2015, dar între timp au fost actualizate cu inflația.
O altă măsursă care urma să intre în vigoare de la 1 ianuarie este un nou mecanism de impozitare a mijloacelor de transport, astfel încât să existe o diferențiere între vehiculele mai poluante și cele mai puțin poluante, pe principiul „poluatorul plătește”.
În urma unui studiu elaborat cu sprijinul Băncii Mondiale, au fost făcute propuneri de impozitare luându-se în calcul capacitatea cilindrică și norma de poluare.
Formula de calcul se aplică primelor opt categorii de mijloace de transport cu tracțiune mecanică:
- Motociclete, tricicluri, cvadricicluri și autoturisme cu capacitatea cilindrică de până la 1.600 cm3, inclusiv;
- Motociclete, tricicluri și cvadricicluri cu capacitatea cilindrică de peste 1.600 cm3;
- Autoturisme cu capacitatea cilindrică între 1.601 cm3 și 2.000 cm3 inclusiv;
- Autoturisme cu capacitatea cilindrică între 2.001 cm3 și 2.600 cm3 inclusiv;
- Autoturisme cu capacitatea cilindrică între 2.601 cm3 și 3.000 cm3 inclusiv;
- Autoturisme cu capacitatea cilindrică de peste 3.001 cm3;
- Autobuze, autocare, microbuze;
- Alte vehicule cu tracțiune mecanică cu masa totală maximă autorizată de până la 12 tone, inclusiv.
Pentru fiecare categorie de mijloc de transport cu tracțiune mecanică se diferențiază un impozit în funcție de două criterii: capacitate cilindrică (în lei/200 cm3) și norma de poluare.
Sunt 8 norme de poluare de la cea mai poluantă, non-euro, la cea mai nepoluantă: E0/Non-euro, E1, E2, E3, E4, E5, E6, Hibride cu nivel de emisii mai mare de 50g CO2/km.
Astfel, pentru o mașină cu motor de 1,6-2,0 litri cu normă de poluare E0-E3, impozitul ar fi între 237,6 lei și 297 de lei.
Pentru o mașină cu aceeași motorizare, dar cu normă de poluare Euro 4, impozitul ar fi între 228 de lei și 285 de lei.