În 2024, în România s-au deschis aproape 7.300 de proceduri noi de insolvență, în creștere față cu 9,3% față de 2023, potrivit unui studiu realizat de Coface. Datele au fost prezentate miercuri, la o conferință de presă la care a participat și StartupCafe.ro, și la care specialiștii au vorbit și despre cele mai comune greșeli pe care le-au făcut firmele intrate în insolvență.
„Vulnerabilitatea noastră ca mediu de antreprenori este că nu avem o cultură a dialogului și că noi internalizăm practic problemele noastre până când ajung într-un stadiu în care nu mai pot să mai fie rezvolate. Noi strigăm „Au!” către partenerul bancar, sau, respectiv, către asigurator, atunci când lucrurile sunt foarte avansate ca stadiu, practic, al bolii”, a spus pentru StartupCafe.ro Bogdan Nichișoiu (foto), manager analiză financiară și notare de credit Coface.
El consideră că „mama tuturor relelor” este lipsa de cultură a dialogului în ceea ce privește antreprenorii.
„Și, într-un fel, poate și a unui fel de onestitate, de a ne expune către finanțatorii noștri, fie bănci, fie asiguratori, fie furnizori, să avem genul acesta de proactivitate. Lucrurile evoluează și evoluează, practic, peste un nivel la care pot să fie și controlabile. Gândiți-vă totodată că, în ultimii ani, mai ales începând cu 2022, noi ne aflăm într-o logică foarte dificilă a mediului de afaceri, în care capitalul costă mai mult, mult mai mult”, a afirmat el.
Antreprenorii se confruntă cu un cost de capital foarte agresiv, a unui cost cu forța de muncă ce simte, de asemenea, „presiunea inflaționistă”, crede Nichișoiu.
„Aici, pentru un antreprenor, evident, este iarăși o presiune în a genera marjă. Și apoi, mă uit acum și către perspective, o să existe și această provocare și nu este valabilă doar pentru România, a unui stat care trebuie să se retragă din această ecuație de finanțare a economicului, că nu mai este sustenabil. Și atunci, pe măsură ce acest input, acest ajutor practic fiscal, această mână de ajutor pe care am simțit-o în pandemie, dar și în anii de după, începe să se retragă, evident că vulnerabilizează și mai mult mediul de afaceri. Așa pe cifre, cred că putem să naștem foarte multe explicații în zona de capitalizare, foarte multă fragmentare pe care o vedem încă în mediul de afaceri românesc. Dar cred că la bază este tocmai această cultură a dialogului și totodată de a te proteja împotriva acestor riscuri”, a spus el.
Alina Popa, manager de țară Coface, susține că, din experiența sa, au fost mai multe situații în care insolvența a fost cauzată de niște erori de finanțare ale antreprenorilor.
„Au fost, mai ales în zona companiilor antreprenoriale românești, mulți antreprenori curajoși care au mizat pe anumite investiții, care de multe ori nu erau legate de business-ul de bază pe care începuseră să-l facă și cu care crescuseră, au mizat pe deschiderea unor linii de business noi pe care nu le cunoșteau, nu erau atât de specialiști. S-au finanțat pentru aceste investiții în business-uri noi, fie din business-ul de bază, fie din credite bancare pe termen scurt, dar mizând pe un return care trebuia să vină pe termen mediu și lung, și care return s-a întâmplat. Au avut curaj să încerce ceva nou, dar fie s-au finanțat din activitatea de bază, fie s-au finanțat din credite bancare pe termen scurt, iar returnul din investiția pe care au făcut-o nu s-a întâmplat la timp și atunci practic asta a cauzat colapsul business-ului de bază”, a spus Alina Popa.
O altă greșeală a antreprenorilor este cea de strategie, conform ei. „Au făcut achiziții, au făcut investiții mari și cererea nu a fost la nivelul la care se așteptau și atunci nemaiputând să-și susțină datoriile și activitatea la nivelul respectiv, sunt într-un proces de reorganizare”, a afirmat ea.
Alina Popa mai spune că de multe ori insolvența unei firme e cauzată de faptul că nu reușește să-și încaseze creanțele de la clienți.
„Dacă sunt clienți mari de la care așteaptă să încaseze sume mari, cum să-și plătească atunci la rândul lor datoriile pe care le-au? Cum să-și plătească angajații? Cum să-și plătească ratele la bancă? Acesta este așa numitul efect de domino care se propagă. Tu poți să fii o companie foarte bună, solidă, cu o strategie bună, te finanțezi bine, te creditezi, dai mărfuri cu plata la termen, sau prestezi servicii cu plata la termen, mizezi că o să încasezi și nu mai încasezi. Și dacă ai un risc concentrat pe anumiți clienți, atunci poate fi o problemă mare”, a spus ea.
Specialista a vorbit și despre fraudele cu care se confruntă firmele.
„Pot să fie fraude, pe care nu le vezi niciodată. Deci nu știi niciodată. Compania este foarte bună, financiarele sunt bune. Și la un moment dat reiese că raportul auditorilor nu era ce trebuie, sau directorul financiar a făcut altceva cu banii firmei decât ce trebuia să facă. O chestie pe care nu ai cum să o anticipezi uitându-te la evoluția companiei, uitându-te la financiarele pe care le analizezi. Deci sunt niște riscuri pe care nu le vezi, dar care pot duce la insolvența companiei”, a explicat ea.
Date 2024: Insolvențe în România. Domenii și județe
În 2024 s-au deschis 7.274 de proceduri noi de insolvență față de 6.650 în 2023. Instrumentele de plată refuzate au crescut atât ca valoare (+30%), cât și ca număr (+17%) comparativ cu 2023, dar continuă să rămână sub nivelurile înregistrate în 2019. Sectorul Comerț cu ridicata și cu amănuntul/repararea autovehiculelor și motocicletelor a raportat cel mai mare număr de insolvențe respectiv 1.927.
Pe plan internațional, economia a fost influențată anul trecut de cele două conflicte militare: războiul din Ucraina și atacul Hamas asupra Israelului, factorii geopolitici contribuind la scăderea economică din Uniunea Europeană, îndeosebi din Germania. Această situație a condus la creșterea numărului de insolvențe în vestul Europei cu efect cascadat asupra altor economii, susține Coface.
Evoluția economiei României a urmat același trend în 2024, an în care se estimează o creștere economică de aproximativ 1%, după 2,1% în 2023, respectiv 4,1% în 2022. Nivelul ridicat al inflației, de 5,1% în decembrie 2024, va pune o presiune suplimentară pe activitatea companiilor prin costul de finanțare mare și prin scăderea consumului. Principala vulnerabilitate pe plan macroeconomic în 2025 o reprezintă deficitul fiscal care s-a situat în 2024 la 8,6% din PIB, față de 5,68% în 2023.
„Anul 2024 poate fi definit ca un an al decelerării creșterii economice, marcat de un deficit fiscal mare și de o creștere moderată a numărului de insolvențe. Având în vedere impactul fiscal semnificativ asupra mediului de afaceri ne putem aștepta în continuare la creșterea riscului presiunilor fiscale, diminuarea consumului real, extinderea termenelor de plată către furnizori, amplificând riscul de insolvență al companiilor vulnerabile. În acest context, companiile au nevoie să dezvolte strategii de management al riscului, care să poată răspunde provocărilor actuale din piață”, a declarat Alina Popa.
Primele 3 sectoare în funcție de numărul companiilor intrate în insolvență anul trecut sunt Comerț cu ridicata și cu amănuntul/repararea autovehiculelor și motocicletelor (1.927), Construcții (1.510) și Industria prelucrătoare (860) și păstrează o concentrare de aproximativ 59% din totalul numărului de insolvențe înregistrate în 2024.
Din totalul numărului de companii intrate în insolvență în 2024, aproximativ 37% sunt companii cu o activitate de minim 10 ani (înființate înainte de 2014). Totodată, companiile intrate in insolvență în 2024 aveau la finalul anului 2023 datorii totale de aproximativ 2,5 miliarde. EUR. Se observă în ultimii 3 ani o creștere anuală de 23% a numărului de insolvențe în rândul companiilor cu cifră de afaceri cuprinsă între 0,5 milioane EUR și 5 milioane EUR, respectiv de 35% în cazul companiilor cu cifră de afaceri de peste 5 milioane EUR.
Cele 79 de companii cu cifră de afaceri peste 5 milioane EUR în 2023 au totalizat o cifră de afaceri în perioada menționată mai sus de aproximativ 1,24 miliarde EUR, adică peste 54% din veniturile realizate în anul 2023 de către toate companiile care au intrat în insolvență în anul 2024. Conform datelor financiare, aceste companii aveau 10.142 de salariați, ceea ce reprezintă aproximativ 31% din totalul numărului de salariați ai companiilor intrate în insolvență.
„Dacă la finalul anului 2024 creșterea numărului de insolvențe a fost de 9,38%, pe parcursul perioadei analizate s-a înregistrat o variație mare a creșterii numărului de insolvențe comparativ cu aceeași perioadă a anului 2023: între 17,16% la finalul lunii august 2024 și 7,17% după primele 11 luni ale anului 2024. Credem că acest trend se va păstra în 2025. Odată cu noile creșteri de taxe, impozite și accize, care vor afecta consumul și costul de finanțare, ne așteptăm la o presiune tot mai mare asupra mediului de afaceri”, a adăugat Tiberiu Chesoi, head of claims department Coface România.
Cele mai multe insolvențe deschise în 2024 s-au înregistrat în București (1.375) și în județele Bihor (581), Cluj (529) și Timiș (424). Chiar dacă în București au fost deschise cele mai multe insolvențe, în județul Bihor au fost înregistrate cele mai multe insolvențe raportate la 1.000 de companii active. Șase județe alături de București însumează 51% din totalul numărului de insolvențe deschise în 2024, în creștere cu 2 puncte procentuale față de anul precedent.
„Ce am observat și ce e surprinzător pentru mine este numărul mare al insolvențelor din județul Bihor, județ care are undeva la 3% companii active, dar unde s-au deschis aproximativ 8% din totalul numărului de insolvențe. De asemenea, important, ce am observat, undeva la jumătate sunt companii cu domeniu de activitate principal construcții în județul Bihor”, a explicat Tiberiu Chesoi.
„Ce am observat, spre exemplu, în ultimii doi ani, în sectorul construcțiilor, aproximativ 50%, 48% sunt companii care își desfășurau activitatea în sectorul rezidențial. Atenție! Deci practic jumătate din insolvențele din construcții sunt date de rezidențial. Sectorul rezidențial a scăzut în ultimii ani în România și vedem asta în numărul de insolvențe. În rândul companiilor care au intrat în insolvență din sectorul comerțului, ponderea e undeva la 40-60% comerț cu ridicat versus comerț cu amănuntul, în baza datelor financiare publicate la Ministerul Finanțelor Publice”, a mai spus el.
Din cele peste 1,26 milioane companii active din punct de vedere juridic, aproximativ 690 de mii de companii au înregistrat până la finalul anului 2023 o cifră de afaceri peste 0 lei. Pe parcursul anului 2024 au fost înmatriculate 124.898 de persoane juridice (-15% vs 2023) din care SRL 91.619, în scădere față de anii anteriori. Numărul companiilor radiate în 2024 a fost de 83.012, acesta fiind cel mai ridicat nivel al ultimilor ani, cu o creștere de 17% comparativ cu anul anterior.
Analizând distribuția sectorială a companiilor înmatriculate în 2024 observăm o tendință de scădere a primelor 7 sectoare în funcție de numărul de companii active economic, care totalizează 77% din companiile active în România, dar care au atras în 2024 sub 70% din totalul companiilor înmatriculate.
În studiu au fost considerate insolvențele nou deschise, în baza datelor publicate de ONRC (Oficiul Național al Registrului Comerțului). Analiza indicatorilor financiari pentru firmele considerate s-a bazat exclusiv pe declarațiile financiare depuse la MFP în perioada analizată, în baza datelor prelucrate de Coface. Studiul a fost realizat în februarie 2025.