O firmă de avocatură susține, într-o analiză transmisă joi comunității antreprenoriale StartupCafe.ro, că taxa de 25 de lei pentru coletele în valoare de 150 EUR ce provin din zona non-UE reprezintă o „reacție necesară”, în contextul în care comerțul online din România a pierdut deja ani întregi de competiție loială.
Platforme asiatice precum Temu și Shein au reușit în doar câțiva ani să spulbere barierele pieței românești, pe care au inundat–o cu produse ieftine, livrate direct din Asia, și ocolind mare parte din taxele pe care comercianții locali sunt obligați să le plătească, susțin avocații Buju Stanciu & Asociații.
Aceștia avertizează că prin scutirea fiscală pentru coletele sub 150 de euro, aceste giganți au vândut la prețuri imposibil de egalat, lăsând retailerii români să concureze cu mâinile legate.
„Taxa este un instrument de reechilibrare a pieței. Ea urmărește corectarea unei distorsiuni concurențiale create de regimul de scutire pentru coletele sub 150 de euro, care permitea platformelor extracomunitare să evite plata taxelor și respectarea standardelor aplicabile comercianților locali. În lipsa acestei intervenții, retailerii din România pierdeau cotă de piață și venituri într-un ritm alarmant.
Era o concurență inegală, care a erodat cota de piață și veniturile afacerilor românești într-un ritm alarmant. În timp ce antreprenorii din România respectă standardele UE, plătesc TVA, taxe vamale și contribuții, platformele extracomunitare au livrat zilnic sute de mii de colete de mică valoare, profitând de portițele legale”, punctează avocatul Marius Stanciu, specializat în Drept comercial și partener fondator Buju Stanciu & Asociații.
Taxa de 25 de lei pe colet, anunțată miercuri de ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, este o reacție necesară, consideră avocații.
„Comerțul online autohton a pierdut deja ani întregi de competiție loială, mii de clienți fideli și milioane de euro în venituri. Dacă autoritățile nu completează această măsură cu controale reale, reguli stricte și aplicare uniformă la frontieră, piața românească va rămâne un teren de joacă pentru importurile low-cost din Asia, iar retailerii locali vor continua să dispară pe tăcute”, susțin ei.
Redăm opinia avocaților:
Provocarea concurenței din partea platformelor globale
„Platformele online non-UE (precum Shein, Temu, AliExpress sau Trendyol) s-au extins agresiv pe piața europeană, diminuând prețurile practicate de retailerii locali. Ei reușesc acest lucru prin evitarea unor costuri pe care companiile autohtone le suportă, cum ar fi taxele vamale și unele obligații de conformitate.
În prezent, legislația UE scutește de taxe vamale coletele cu valoare sub 150 euro, ceea ce oferă acestor retaileri un avantaj competitiv major – criticii spun că această exceptare le conferă un avantaj neechitabil. Astfel de produse, de la haine la electronice mici, ajung la consumatori la prețuri sub nivelul pieței locale, punând presiune pe afacerile românești.
În plus, multe dintre aceste platforme operează direct din țări cu costuri de producție foarte mici, fără intermediari. Prin livrarea produselor sub pragul taxabil și uneori subdeclararea valorii, ele reduc și mai mult prețul final. Rezultatul? Consumatorii sunt atrași de chilipiruri online, însă retailerii români pierd vânzări importante.
Soluții propuse pentru echilibrarea pieței
Industria de e-commerce din România, reprezentată de organizații precum ARMO, solicită autorităților măsuri urgente pentru restabilirea echității pe piață. Nu este vorba de protecționism, subliniază reprezentanții săi, ci de corectarea unui joc incorect în care unii actori se sustrag regulilor comune. Printre măsurile propuse se regăsesc:
- Taxă administrativă procentuală valoric pentru fiecare colet extracomunitar, indiferent de sumă. Această taxă, aplicată la nivel național ca taxă de procesare pentru importuri ar putea genera peste 1 milion euro pe zi la bugetul de stat. În plus, ar atenua avantajul de preț incorect al platformelor externe, nivelând terenul de joc pentru comercianții locali.
- Eliminarea accelerată a scutirii de taxe vamale pentru coletele cu valoare mică (<150 euro). Deși la nivelul UE este planificată eliminarea acestui prag de minimis abia în 2028, mediul de afaceri local avertizează că economia românească nu își permite să aștepte încă trei ani pentru astfel de măsuri. Se propune ca România să susțină devansarea termenului sau chiar să aplice soluții interimare intern.
- Impozitarea corectă a veniturilor generate de platformele internaționale în țara unde se consumă produsele. Un sistem fiscal echitabil ar asigura că giganții online contribuie la buget acolo unde obțin profitul, similar obligațiilor companiilor locale. Acest principiu de „nivelare fiscală” este esențial pentru a evita arbitrajul – companiile nu ar mai putea ocoli taxele profitând de diferențe între jurisdicții.
Implementarea unei taxe fixe per colet, cum este cea de 5 euro/25 lei, reprezintă o soluție relativ simplu de aplicat și de comunicat consumatorilor. Practic, la fiecare pachet mic venit din afara UE, destinatarul (sau expeditorul, în funcție de reglementare) ar plăti o sumă modică care însă, la volum mare, are impact considerabil. Scopul nu este de a descuraja complet cumpărăturile de pe platforme internaționale, ci de a asigura un echilibru competitiv și de a finanța controlul vamal sporit al acestor fluxuri de mărfuri. În fond, companiile românești cer condiții egale de concurență, nu avantaje speciale.
Recomandări pentru comercianții online autohtoni
Firmele românești pot lua și ele măsuri proactive pentru a se adapta acestei realități și a-și apăra interesele. Iată câteva sfaturi practice pentru comercianții online autohtoni, într-un context de concurență globală acerbă:
- Valorificați atuurile locale: Puneți accent pe aspecte unde aveți avantaj competitiv față de giganții externi – livrare rapidă (24-48h pe plan intern, versus câteva săptămâni de așteptare la coletele din Asia), servicii post-vânzare de calitate, garanții și retururi facile, asistență în limba română. Experiența pozitivă a clientului poate contrabalansa diferența de preț.
- Comunicați calitatea și conformitatea: Evidențiați faptul că produsele pe care le vindeți respectă standardele europene de siguranță și calitate. Consumatorii sunt din ce în ce mai conștienți de problemele legate de produsele contrafăcute sau periculoase; dacă știu că magazinul lor local le oferă marfă verificată și conformă, vor avea încredere să cumpere local.
- Fiți prezenți pe marketplace-urile românești: Platforme locale pot oferi vizibilitate sporită și trafic suplimentar pentru produsele dumneavoastră. Participarea pe aceste marketplace-uri susține și ecosistemul local și vă pune la dispoziție infrastructura lor de logistică și plată, ajutându-vă să concurați mai bine cu ofertanții internaționali.
- Colaborați în cadrul asociațiilor de profil: O singură firmă are o voce limitată, însă împreună puteți influența politicile publice. Prin asociație puteți susține unitar necesitatea unor reguli echitabile, puteți împărtăși date despre impactul concurenței neloiale și puteți propune soluții autorităților.
- Monitorizați respectarea regulilor de către competitorii externi: Fiți vigilenți la eventuale practici neloiale ale platformelor globale – de pildă, subevaluarea sistematică a coletelor pentru a evita TVA sau vânzarea de produse necertificate. Sesizați autoritățile competente (ANPC, Vamă, Consiliul Concurenței) când identificați astfel de situații. Aplicarea legii este esențială pentru un mediu concurențial corect.
În paralel, țineți aproape de evoluția reglementărilor. Schimbările legislative discutate (taxa pe colet, eliminarea pragului vamal, noi obligații pentru platforme) vă pot crea oportunități, dar și obligații noi. Fiți pregătiți să le implementați rapid în modelul de afaceri – de exemplu, ajustarea politicii de preț dacă se introduc taxe la import, sau obținerea rapidă a certificărilor necesare pentru produse, acolo unde competitorii externi nu o fac.
Inițiative europene și internaționale
Problema afluxului de colete ieftine din Asia nu este doar a României. La nivel european, autoritățile și-au intensificat eforturile de a controla și taxa aceste importuri masive. Numărul coletelor de mică valoare importate în UE a crescut exploziv în ultimii ani.
În 2024, aproximativ 4,6 miliarde de astfel de pachete au intrat în UE, mai mult decât dublu față de anul precedent – iar 91% dintre ele provin din China. Această avalanșă reprezintă nu doar o provocare economică, ci și una de siguranță: multe produse pot fi periculoase, contrafăcute sau neconforme cu standardele UE, scăpând de verificările stricte tocmai din cauza volumului imens.
Uniunea Europeană a anunțat deja planuri de reformă vamală ce includ eliminarea pragului de 150 € pentru taxe vamale și crearea unei autorități vamale unice pentru a gestiona mai eficient fluxul de colete. Parlamentul European a adoptat în iulie 2025 o rezoluție care cere accelerarea acestor măsuri – inclusiv scrapping-ul exceptării de taxe sub 150 € înainte de 2028 – și chiar analizează introducerea unei taxe de manipulare la nivelul întregii Uniuni, de circa 2 € per colet (sau 0,50 € pentru comercianții care operează depozite vamale în UE), cu condiția ca aceasta să fie nediscriminatorie și conformă regulilor OMC. Cu alte cuvinte, se dorește o soluție uniformă, aplicabilă tuturor companiilor extra-UE, astfel încât să nu poată fi contestată ca barieră comercială injustă.
Franța se numără printre promotorii unor acțiuni rapide. Guvernul francez a propus ca de anul viitor (2026) să se aplice taxe/handling fees pentru coletele de valoare mică din afara UE, ca măsură tranzitorie până la intrarea în vigoare a reformelor europene. În opinia oficialilor francezi, inundarea pieței cu pachete neimpozitate afectează multiple paliere: consumatorii (care pot primi produse nesigure), mărcile locale (prin contrafaceri masive) și finanțele publice (pierderi de venituri considerabile)
Și alte țări iau atitudine: Olanda a anunțat că sprijină eliminarea excepției de 150 € și chiar a examinat posibilitatea unei taxe unilaterale pe coletele din afara UE. De asemenea, Statele Unite au renunțat la propria regulă de minimis (care permitea import duty-free sub 800 $) pentru produsele provenite din China, tocmai pentru a elimina avantajul necinstit de care beneficiau retailerii online asiatici în fața celor americani. Toate aceste evoluții arată un consens tot mai larg: vechile reglementări nu au ținut pasul cu noul model de comerț global online, iar ajustări fiscale și de control sunt inevitabile pentru a proteja piața internă și consumatorii.
Concluzie: Spre o competiție echitabilă și sustenabilă
Lupta pentru echitate în comerțul online nu este una ușoară, dar este necesară. E-commerce-ul a eliminat granițele, aducând consumatorilor varietate și prețuri fără precedent – însă a creat și breșe legislative de care unii profită în detrimentul altora. Taxarea modestă a coletelor extracomunitare (similara cu modelul propus de 5 €) și alinierea fiscală a marilor platforme la normele locale sunt pași importanți în această direcție.
Este în joc nu doar supraviețuirea a mii de afaceri românești, ci și siguranța consumatorilor și veniturile publice pe termen lung. Prin măsuri bine gândite – de la politici fiscale corecte până la informarea consumatorilor – putem transforma competiția neloială într-un stimulent pentru inovare și calitate, nu într-o cursă către marginea prăpastiei pentru firmele locale. Concluzia este clară: atunci când toți comercianții, locali sau globali, joacă după aceleași reguli și contribuie echitabil, întreaga piață devine mai robustă, iar consumatorii câștigă atât prețuri corecte, cât și siguranță și servicii mai bune. Aceasta este direcția în care trebuie să ne îndreptăm – iar acum este momentul potrivit ca autoritățile și mediul de afaceri să acționeze împreună, pentru un comerț online corect și sustenabil”.
---