Federația Industriei Hoteliere din România (FIHR) atrage atenția miercuri, într-un comunicat transmis comunității antreprenoriale StartupCafe.ro, asupra modului în care a fost aprobată taxa specială de promovare turistică pentru anul 2026 de către Consiliul General al Municipiului București.
FIHR susține că aprobarea taxei pe 23 decembrie a avut loc „fără o consultare a mediului privat și fără prezentarea unui plan transparent de utilizare a fondurilor colectate”. Federația punctează că industria hotelieră din București, care asigură majoritatea capacității de cazare a Capitalei și contribuie constant la bugetul local, nu a fost implicată în procesul decizional, deși impactul măsurii este direct și semnificativ asupra operatorilor economici”.
„Turismul nu poate fi administrat eficient prin decizii unilaterale. În toate capitalele europene care performează, politicile turistice sunt construite împreună cu industria. La București, am asistat la o procedură accelerată, care i-a exclus tocmai pe partenerii care finanțează această taxă”, susține FIHR.
Ce transmite Federația Industriei Hoteliere din România:
„Proiectul de hotărâre a fost publicat vineri, 19 decembrie, retras luni, 22 decembrie, și supus votului pe 23 decembrie, într-un interval de câteva zile, fără respectarea termenelor minime prevăzute de legea transparenței decizionale. Această abordare a anulat posibilitatea unei analize de impact și a unei dezbateri reale asupra consecințelor economice și operaționale ale măsurii.
O altă problemă majoră semnalată este lipsa unui plan concret, public și asumat privind utilizarea sumelor colectate din taxa de promovare turistică, care atingeau și până acum aproximativ 4,5 milioane euro anual. În prezent, București nu dispune de o Organizație de Management al Destinației (OMD) operațională, iar strategia de promovare a Capitalei lipsește sau este fragmentată.
Reprezentanții Federației consideră că se colectează bani fără să existe obiective clare, indicatori de performanță sau un calendar de acțiuni. Industria este pusă în situația de a finanța un mecanism care nu are încă o arhitectură funcțională.
FIHR arată că există deja sume neutilizate colectate în anii anteriori din taxa de promovare, tocmai din cauza lipsei unui mecanism de implementare și a unei structuri dedicate care să gestioneze strategic aceste fonduri.
În majoritatea capitalelor europene, taxele de oraș sunt administrate prin organizații de management al destinației, în parteneriat public–privat, cu bugete transparente și programe multianuale de promovare. Mediul privat este implicat în definirea priorităților, iar autoritățile își asumă rolul de coordonator și garant al interesului public.
FIHR avertizează că Bucureștiul riscă să rămână o destinație scumpă fiscal, dar slab promovată, dacă nu schimbă paradigma. Nu taxa este problema, ci lipsa de strategie, dialog și responsabilitate în cheltuirea banilor”.
Federația Industriei Hoteliere din România solicită reluarea dialogului cu mediul privat, reanalizarea deciziei adoptate și corelarea oricărei forme de taxare cu operaționalizarea OMD București și cu un plan clar, transparent și măsurabil de promovare a orașului.
„Industria hotelieră nu contestă necesitatea promovării. Contestă modul netransparent în care se iau decizii și lipsa unui proiect clar pentru București. Turismul are nevoie de parteneriat, nu de improvizație administrativă”, concluzionează FIHR.