O expertă în fiscalitate a spus, vineri, pentru StartupCafe.ro, după anunțul oficial al intrării României în recesiune, că situația are la bază mai mulți factori acumulați încă din anii anteriori.
„În fapt, sunt mulți mai mulți factori care au generat aceasta recesiune tehnică. Factori declanșatori sunt încă din 2017, 2020 și perioada de agresivitate fiscală începând cu anul 2022. Prezentul diagnostic al economiei românești este, practic, o concluzie a ultimilor ani de decizii incoerente, neintegrate într-o viziune unitară”, consideră Loredana Mihăilă, consultant fiscal, vicepreședinte al Federației pentru Inovare și Competitivitate Sustenabilă în IMM (FICSIMM), care face parte din Confederația Patronală Concordia, coordonator al comisiei de fiscalitate.
Întrebată ce schimbări de taxe au contribuit la scăderea economiei în ultimele trimestre, experta în fiscalitate a explicat că principalele măsuri cu impact semnificativ au început încă din 2024 și chiar mai devreme, în perioada 2022 - 2023.
Potrivit Loredanei Mihăilă, consultant fiscal, este vorba despre următoarele măsuri:
- Impozitele suplimentare, majorate pe anumite sectoare ca de exemplu instituții de credit, impozitul minim pe cifra de afaceri introdus în 2024, eliminarea facilităților pentru salariații din construcții și agricultură și restrângerea agresivă a impozitului pe venitul microîntreprinderilor, măsuri introduse în 2024.
- Creșterea impozitului pe dividende (tranziția 2023 - 2025 - 2026) a contat ca semnal de cost al capitalului și a stimulat comportamente de tip „front-loading” (distribuiri mai devreme), cu efecte pe cashflow și planuri de investiții.
- Majorarea TVA de la 1 august 2025 a cotei standard de la 19% la 21% a avut un impact mai puțin semnificativ pentru că în multe situații companiile au preferat ca diferențele să nu le rostogolească în prețul final. Cel mai mare impact a provenit din reașezarea cotelor reduse de 9% la 21% care a forțat semnificativ creșterea prețurilor, un șoc direct pe prețuri și consum pe nevoile de bază.
- Creșterea accizelor (de la 1 august 2025) și calendarul de nouă creștere de aproximativ 10% de la 1 ianuarie 2026 pe mai multe produse (carburanți, alcool, tutun, băuturi cu zahăr etc.). Accizele lovesc în consum și în costurile de transport/logistică.
- Extinderi/înăspriri pe zona contribuțiilor și impozitării veniturilor (inclusiv pensii, CASS) cu modificare semnificativă a prețurilor la suplimentele alimentare - afectează direct venitul disponibil pentru o parte importantă din populație și are efect de frânare în consum.
Cum putea fi prevenită recesiunea tehnică. Recomandările unei experte în fiscalitate
Referitor la măsurile pe care ar fi putut să le ia guvernanții pentru a preveni intrarea în recesiune tehnică, experta în fiscalitate a subliniat că rolul statului este, în primul rând, să atenueze impactul psihologic al termenului „recesiune”, indiferent de culoarea politică a guvernului și de structura instituțiilor.
„În primul rând, este rolul statului român, a tot ceea ce înseamnă instituții, indiferent de culoarea politică, să atenueze șocul psihologic al cuvântului recesiune. Dacă obiectivul era să corectezi deficitul, dar să eviți „tăierea” creșterii, mixul, în opinia mea, trebuia să fie mai gradual, predictibil și orientat spre investiții”, a spus consultantul fiscal.
Experta a făcut și o listă a principalelor măsuri care ar fi fost utile pentru prevenirea situației actuale: Potrivit ei, este vorba despre:
- Stabilitate fiscală și consultare: când mediul privat anticipează „încă un pachet”, frânează investițiile chiar înainte să apară recesiunea (efect de încredere).
- Scăderea taxării muncii de la aproximativ 42%, cât este acum, la un prag de până în 35%.
- Păstrarea salariului minim actual de 4.050 lei și renunțarea la majorarea acestuia de la 1 iulie 2026.
- Compensare țintită: pentru categoriile vulnerabile, ca să protejezi consumul de bază fără să sabotezi consolidare
- Tăieri de cheltuieli cu randament mic și reformă administrativă reală, astfel încât consolidarea să vină mai mult din eficiență decât din taxe pe consum.
- Accelerarea absorbției fondurilor UE/PNRR și prioritizarea investițiilor cu multiplicator mare (infrastructură, energie, digital). Există o fereastră limită până în 2026 pentru componente din PNRR, iar întârzierile au fost o vulnerabilitate.
Mixul care a dus la scăderea consumului și la intrarea în recesiune tehnică
Loredana Mihăilă, consultant fiscal, spune că o parte dintre măsurile fiscale din 2025 au avut un impact asupra consumului și a situației actuale.
„Impactul a fost semnificativ asupra consumului (mai ales imediat după 1 august 2025) și a contribuit la încetinirea economiei, dar nu este singura cauză a recesiunii tehnice”, a spus aceasta pentru StartupCafe.ro.
„Mixul care a dus la scăderea consumului și la recesiunea tehnică a fost TVA-ul mai mare, eliminarea subvențiilor le energie și creșterea accizei la combustibil care au frânat consumul prin prețuri și au accelerat răcirea”, a adăugat aceasta.
- Șoc de preț și scădere de putere de cumpărare: de la 1 august 2025 cota standard de TVA a urcat de la 19% la 21%, iar o parte din cotele reduse au fost consolidate/majorate (ex. 9% → 11%) și cota de 5% a dispărut pentru multe operațiuni.
- BNR arată că transferul în prețuri s-a făcut „într-o foarte mare măsură”, iar majorarea TVA + accize (1 august) a avut un impact de ~2 puncte procentuale asupra inflației. Asta înseamnă direct venit disponibil real mai mic, deci consum mai slab.
- Semnal clar în retail chiar în luna intrării în vigoare: în august 2025, volumul vânzărilor din comerțul cu amănuntul a avut o scădere lunară abruptă (INS), raportată pe scară largă în presă ca -7,2% față de iulie (serie brută), exact în „fereastra” de după majorarea taxelor. Recesiunea tehnică (2 trimestre consecutive de scădere trimestru la trimestru) vine din faptul că PIB-ul a scăzut în T3 2025 și apoi mai puternic în T4 2025 (INS - date semnal).
Pachetul de relansare economică: „Era nevoie de un semnal de pivotare spre investiții”
Întrebată de StartupCafe.ro dacă este de părere că pachetul de relansare economică 2026 a venit la momentul potrivit, Loredana Mihăilă a răspuns „ca moment, da”.
„Era nevoie de un semnal de pivotare spre investiții după o perioadă de consolidare care a apăsat pe consum și a coincis cu intrarea în recesiune tehnică. Pachetul care cel mai probabil se va publica în Monitorul Oficial astăzi este prezentat explicit ca o mutare „de pe consum pe investiții”. Se consolidează câteva instrumente fiscale instrumente orientate „pro-investiții”: credit fiscal pentru R&D (10%), amortizare supra-accelerată, măsuri pentru listare, ajustări pentru micro și TVA la încasare etc”, a explicat ea.
Totuși, în PIB rezultatul nu vine instant, întrucât investițiile au întârziere de la 6 la 18 luni. „Succesul depinde de implementare rapidă și de faptul că pachetul este dublat de măsuri credibile de eficiență bugetară, altfel crește riscul de intensificare a presiunea pe deficit/costuri de finanțare”, a afirmat Loredana Mihăilă.
Taxele în 2026: Ce efect vor avea în economie
Măsurile fiscale ce au intrat în vigoare în 2026, precum și cele anticipate pentru firme pe parcursul anului, au efecte mixte asupra economiei.
„Pe scurt, 2026 începe cu măsuri mixte: unele cresc costuri/inflație, altele reduc povara și pot încuraja investiția”, arată experta.
Ce a intrat deja în vigoare în 2026 (relevant pentru firmă/economie):
- Impozitul pe dividende la 16% pentru dividende distribuite începând cu 1 ianuarie 2026 (cost mai mare al capitalului pentru acționari, posibil stimulent pentru reinvestire, dar și pentru optimizări).
- Microîntreprinderi: o singură cotă de 1% (simplificare), dar cu un plafon mai jos (100.000 euro) - mai multe firme ies la profit, ceea ce poate crește costurile de conformare pentru unele, dar reduce distorsiunile.
- IMCA (impozit minim pe cifra de afaceri) redus la 0,5% în 2026 și planificat să fie eliminat din 2027 (dacă se menține legislația) – asta e pozitiv pentru marile companii și pentru investiții.
- Taxa logistică de 25 lei/colet pentru colete extracomunitare sub 150 euro (efect: ușor inflaționist pe segmentul de bunuri ieftine importate, dar poate proteja retailul local; plus efect administrativ pentru curieri/comercianți).
Ce urmează/ce poate conta în 2026, odată cu adoptarea pachetului de relansare: stimulente pro-investiții (R&D, amortizare supraaccelerată, listare etc.), plus măsuri de “oxigen” pe cash-flow (ex. plafon TVA la încasare mai mare).
„Ecuația pentru creștere sustenabilă post-recesiune nu ține atât de nivelul taxelor, cât de predictibilitate fiscală”
Loredana Mihăilă, consultant fiscal, subliniază că revenirea economiei după recesiune nu depinde doar de nivelul taxelor.
„Ecuația pentru creștere sustenabilă post-recesiune nu ține atât de nivelul taxelor, cât de predictibilitate fiscală, colectare eficientă, investiții publice și private și reducerea risipei bugetare”, spune aceasta.
Astfel, „consolidarea digitalizării fiscale prin extinderea RO e-Factura și simplificarea mecanismelor RO e-TVA reprezintă un pilon esențial Ministerul Finanțelor Publice, care reduce evaziunea fără a crește presiunea fiscală asupra contribuabililor corecți”.
În plus, aplicarea cotei unice de 1% la impozitul pe venit pentru microîntreprinderi și reducerea impozitului minim pe cifra de afaceri (IMCA) la 0,5% în 2026, cu eliminarea sa în 2027, „sunt măsuri care reduc sarcina administrativă și costurile pentru firmele mici”.
„Acestea ar trebui menținute, deoarece tranziția de la regimul de microîntreprindere la impozit pe profit generează costuri suplimentare importante și afectează în special micile afaceri, deja vulnerabile”, explică Loredana Mihăilă.
În fine, o altă măsură se referă la trecerea de la consum la investiții, ca motor de creștere.Amintim că Statistica a confirmat, vineri, că România a intrat în recesiune tehnică, după ce economia românească a scăzut cu 1,9% în ultimul trimestru din 2025 față de trimestrul al treilea al anului.