O antreprenoare din România s-a hotărât, într-o zi, să aducă un robot de inteligență artificială în firma ei, pentru a prelua automat o serie de sarcini pe care angajații le îndeplineau manual. Numai că robotul a fost sabotat de un angajat de acolo. „El s-a simțit foarte amenințat de automatizare pe care am făcut-o. Omul a reușit să facă tot posibilul să nu dea bine, de fiecare dată. Pentru că angajatul a fost mult prea implicat în proces și s-a simțit amenințat, a reușit să distrugă complet automatizarea, contractul și parteneriatul cu firma respectivă”, povestește acum, la podcastul StartupCafe Idei și Antreprenori, Mario Ghenea, cofondator al startup-ului Workflow Time, care a încercat să aducă robotul AI în firma aceea.
Și el a fost „victima” AI, când a vrut să se angajeze
Pe scurt, el și colegii săi sunt chemați de patronii români să se uite la afacerile lor, să vadă ce se poate automatiza acolo și să aducă soluții de inteligență artificială care să reducă din costurile cu anumite sarcini de lucru.
La cei 22 de ani ai săi, Mario Ghenea a fondat, anul trecut, împreună cu un prieten, Workflow Time, o firmă care introduce soluții de automatizare a diferitelor procese din companiile românești.
„Noi lucrăm cu firme foarte diverse, de la vânzarea angro de produse până la broker de date sau logistică. În fiecare astfel de firmă există probleme foarte diferite dar și probleme similare. Ca probleme similare, am observat tot ce înseamnă partea de administrație în firmă: pontaje de angajați, cereri de concediu, chestii care pur și simplu îi iau din timp unui om. Acum, evident, depinde, unii au ditamai departamentul pentru așa ceva, care într-adevăr s-ar putea să fie la risc în perioada imediat următoare”, explică Mario, la podcastul Idei și Antreprenori.
Urmează analiza nevoilor de automatizare specifice, care diferă de la o afacere la alta.
„Noi ne uităm pe lanțul de aprovizionare direct al companiei, exact pâinea lor, și începem să-l despicăm în mai multe bucăți. De exemplu la logistică, o parte foarte importantă este procesarea de documente de transport, că este maritim, că este pe autocamion. Genul ăsta de automatizare oferă un potențial foarte mare de reduceri de costuri, pentru că, dacă ai 10.000 de livrări de containere maritime într-un an, practic ai minimum 10.000 de documente pe care trebuie să stai să le scanezi. Și ne referim aici la niște documente care, dacă sunt greșite, la noi în Constanța îți oprește portul containerul trei săptămâni”, exemplifică el.
Ce nu au ajuns să automatizeze ei, deocamdată, este partea care necesită discuția dintre angajat și client pentru a realiza o vânzare.
„Încă un exemplu foarte specific este la lead generation - așa se numește business-ul unde practic ei captează clienți pentru altcineva, folosind social media și diverse metode - astfel încât să poată să ia clienții respectivi, prospecți în cazul acesta și apoi să poată să-i vândă mai departe. Ceva foarte specific este cum luăm noi acel om (potențial client - n.r.) și îl validăm. Momentan, noi am lucrat cu o companie care cu asta se ocupă și pot să spun că le-am cam automatizat cap-coadă procesele. Tot ce a rămas neautomatizat este componenta umană, unde la sfârșitul zilei cineva va trebui să-l sune pe acel om și să închidă vânzarea. O să ajungem și acolo la un moment dat”, mai explică Mario.
Antreprenorul este conștient de faptul că angajații din firme se tem că și-ar putea pierde locurile de muncă, odată cu avansul tehnologiilor de inteligență artificială.
„Da, foarte multă lume zice de chestia asta, despre automatizări, despre AI: aoleu, o să ne ia job-urile cu totul! Ideea este că totul o să fie în pași, din punctul meu de vedere, cel puțin și ce vede piața. Primul pas este pasul de eficientizare a angajatului. Momentan, ce observăm în companiile cu care lucrăm nu este dorința neapărat de a da 20%- 30% afară din oameni, adică un număr care este fix gândit, are un scop, să spunem. Mai mult este vorba de cum îmi reduc eu costurile și cum pot să dau mai mult timp angajaților cheie din firmă să-și facă treaba pe care chiar o au, să genereze bani”, consideră Mario.
De altfel, chiar el a fost una dintre „victimele” AI, când era și mai tânăr. Mario Ghenea a aplicat la joburi la mari bănci globale, ca JP Morgan sau Citi, dar CV-ul său a fost aruncat la coș imediat. Asta deși studiase business la Kings College din Londra și făcuse internshipuri la companii de consultanță din Big 4.
„Eu n-am trecut de filtrul AI, nu i-a plăcut de mine. Eu am aflat după aceea că undeva la 95% din oameni sunt tăiați la primul sau al doilea filtru, analiză de AI. Și practic am stat și m-am gândit și chiar fost incorect față de mine că n-a apucat un om să stea să se uite pe CV-ul meu să vadă că am experiență, că am lucrat în venture capital, că am fost la companii Big 4. Și faptul că AI-ul a decis că eu nu merit nici măcar un test, mie mi se pare super-incorect. M-am simțit foarte prost în acel moment. Am crezut că vina e la mine”, mărtirisește Mario.
Robotul AI sabotat de om, într-o firmă românească
Acum, ajuns antreprenor, Mario Ghenea se lovește de teama oamenilor de inteligența artificială. Firma sa, Workflow Time, a ratat contractul cu o companie românească pentru că el nu a reușit să-i explice suficient de bine unui angajat-cheie din acea societate că nu are de ce să se teamă de soluția sa AI.
„Chiar am avut un caz, am avut o firmă cu care am lucrat. Am lucrat direct cu angajatul care ar fi folosit unealta noastră de automatizare. Era ceva care-l ajuta pe el să devină mai eficient. Ca business, ei făceau oferte pentru licitații pe SEAP (sistemul de licitații publice) și el era responsabilul pentru analiză. Stătea, analiza licitațiile deschise de autoritățile contractante și după aceea se uita în stoc, trimitea niște email-uri la furnizor și zicea OK, asta se pupă, asta nu se pupă. Hai să vedem cu ce venim ca ofertă. Și mai departe făceau un meeting intern și după trimiteau oferta”, își amintește Mario.
Workflow Time a realizat o soluție de automatizare care era capabilă să caute și să analizeze mult mai repede și în seturi de date mult mai mari decât angajatul uman, ofertele cele mai potrivite, în funcție de stocurile companiei, pentru a maximiza șansele de câștigare a licitației.
„Patroana companiei era foarte fericită, a zis <<Mamă, cât timp am salvat, n-o să mai avem meeting-uri din astea de 6-8 ore să stăm să le alegem!>>”, mai povestește Mario Ghenea.
Fericirea patroanei nu a durat. Asta pentru că angajatul ei nu era deloc fericit să lucreze alături de robotul lui Mario.
„I-am explicat angajatului respectiv cum să-l folosească și omul meu a reușit să facă tot posibilul să nu dea bine, de fiecare dată. Pentru că angajatul a fost mult prea implicat în proces și s-a simțit amenințat, a reușit să distrugă complet automatizarea, contractul și parteneriatul cu firma respectivă. Ce să vezi? după săptămâna, patroana zis că nu mai are nevoie de această soluție”, își amintește acum Mario Ghenea.
Prompt engineering: „Cel mai important este să înveți cum să pui întrebările”
Deocamdată, pe piața muncii din România poate că AI-ul nu ia locul oamenilor, dar oamenii care folosesc AI-ul iau locul angajaților care nu-l folosesc. Și nici nu e greu de folosit, pentru sarcinile obișnuite din firmele non-tech.
Doar termenul folosit sună sofisticat: prompt engineering. Cum să-i pui lui ChatGPT sau lui Gemini întrebările potrivite pentru a primi soluțiile așteptate. Nu e mare inginerie.
„Tu, ca angajat, dacă vrei să-l folosești ca să devii mai eficient și să nu rămâi în urma colegilor, cel mai important este să înveți cum să pui întrebările. Extrem de important, pentru că la sfârșitul zilei noi putem să punem exact aceeași întrebare în format diferit”, spune Mario Ghenea.
El explică și care sunt principiile de bază pentru a compune un prompt folositor.
- „Ca idee, sunt două secțiuni foarte importante într-un prompt: începutul și sfârșitul.
- Modul în care structurezi întrebarea- dacă e ceva mai complex, dacă faci un raport, o analiză de piață mai complexă - AI-ul trebuie să înțeleagă din primele rânduri.
- E bine să-i dai și un rol: cine ești, ce faci și ce vreau de la viața ta.
- La sfârșit există două variante: ori îi mai spui încă o dată ceva similar cu primele propoziții, unde îi faci un pic de reinforcing, îl obligi să respecte ce ai spus mai devreme sau există o chestie numită content dump unde tu pui tot conținutul pe care ai vrea să-l analizeze sau să țină cont de el. Îi spui ăsta este content dump-ul, uite aici toate informațiile necesare ca să poți să-ți faci analiza.
- Repet, trebuie să-i dai un scop, să-i spui cine e, să-i spui ce vrei de la el și restul se cam rezolvă de la sine”.
Au apărut și ghiduri de prompt engineering, inclusiv de la Google și OpenAI.
Chat GPT, Gemini, Claude, care e mai bun. Toate!
În soluțiile lor de automatizare a proceselor din firme, băieții de la Workflow Time folosesc principalele modele de inteligență artificiale de pe piață, cum sunt ChatGPT de la OpenAI, Gemini de la Google, Qwen de la Alibaba, Grok de la X.ai, Llama de la Meta și altele.
Fiecare are punctele sale forte:
- „Gemini, de exemplu, este foarte specific pe API-uri. La sunat, la trimis informații și cerut informații înapoi. Am observat că este cel mai ieftin și serverele lor sunt mult mai OK decât ce era la OpenAI. Gemini câștigă foarte mult pentru că dă acces gratuit la cele mai puternice modele pe care le are”.
- „Claude (de la Anthropic) este o unealtă foarte bună la programare. E foarte bună, e extrem de bună, aș putea să spun. Deci cumva depinde foarte mult pentru ce-l vrem”.
- „Pe partea de user interface ChatGPT a câștigat clar cursa. Recomand ChatGPT din singurul motiv că îți pune uneltele la dispoziție foarte simplu, poți să-ți sortezi proiecte, poți să faci o grămadă de chestii din astea micuțe, feature-uri care sunt banale la sfârșitul zilei, dar noi, ca utilizatori, ne bucurăm de ele”.
Urmărește pe YouTube podcastul cu Mario Ghenea: