Importatorii de forță de muncă din România propun dialog și analiză suplimentară înainte de adoptarea unor schimbări legislative privind recrutarea lucrătorilor străini, non-UE. Anunțul vine în contextul în care guvernul vrea să reglementeze prin ordonanță de urgență activitatea agențiilor de plasare a forței de muncă, precum și modalitatea în care angajatorii vor avea acces la această resursă umană.
„Considerăm important ca forma finală a actului normativ să fie rezultatul unui dialog deschis cu mediul privat, pentru a asigura echilibrul între obiectivele statului și nevoile economiei. Ne arătăm rezervați și nu dorim ca prin noul act normativ să fie transferate costuri și riscuri nejustificate asupra mediului privat, fără beneficii proporționale pentru societate și stat, iar economia națională să fie expusă riscului de a nu mai avea acces la acest tip de forță de muncă de care are nevoie”, spune Romulus Badea, președinte Patronatul Importatorilor de Forță de Muncă.
În acest context, importatorii de forță de muncă propun:
- realizarea unei evaluări reale a impactului economic, pe termen scurt, în tranziție, cât și pe termen lung, asupra angajatorilor români;
- stabilirea unor condiții clare, transparente și nediscriminatorii de acreditare, care să nu limiteze accesul IMM-urilor la prestarea acestor servicii
- instituirea unui sistem de sancționare proporțional, bazat exclusiv pe faptele proprii ale agențiilor sau ale angajatorilor. Aceștia nu ar trebui ținuți responsabili pentru faptele terților și pentru situații aflate în afara controlului lor;
- asumarea explicită de către autoritățile statului a responsabilităților ce le revin, inclusiv prin stabilirea unor termene clare și obligatorii pentru soluționarea dosarelor de imigrare.
Reprezentanții importatorilor atrag atenția că, în forma actuală, proiectul ar putea afecta cele peste 73.000 de solicitări de avize de muncă deja depuse online pe portalul Inspectoratului General pentru Imigrări (IGI), cu programări stabilite până la 30 aprilie 2026.
Solicitările de avize de muncă deja depuse „însumează mii de ore de muncă și resurse financiare semnificative investite de angajatorii români în procese de recrutare, selecție și testare”.
Mai mult, anularea lor „va genera blocaje în marile proiecte de infrastructură, lipsa personalului în turism în sezonul estival și imposibilitatea onorării comenzilor deja contractate de fabricile din România, cu consecințe directe în penalități și pierderi economice pentru companiile românesti, deja supuse unor presiuni economice semnificative”.
Angajatorii spun că proiectul acestui act normativ, vehiculat în spațiul online, „arată intenția introducerii unor restricții suplimentare și excesive în recrutarea lucrătorilor străini”.
Astfel, pe lângă contingentul anual de avize de muncă, se instituie o „listă a profesiilor deficitare”, elaborată de ANOFM, cu caracter restrictiv.
În lipsa includerii unei ocupații pe această listă, „angajatorii vor fi obligați să aștepte până la șase luni pentru actualizarea ei, fără garanții că nevoile reale ale economiei vor fi reflectate”, mai arată aceștia.
„Afacerile inovative sau de nișă, precum și proiectele care necesită competențe specifice, nu vor putea fi dezvoltate în România din lipsa accesului la resursa umană necesară. Dorim să subliniem că muncitorii din afara Uniunii Europene nu înseamnă doar cetățeni ai țărilor din Asia de Sud-Est, ci și din Marea Britanie, SUA, Canada, Japonia, Coreea de Sud, Australia, etc”.
„Prezumție de culpabilitate a mediului privat”
Forma care circulă online „prevede acreditarea agențiilor de recrutare de către ANOFM, fără un dialog real cu mediul privat, transferând către acestea responsabilități pe care statul nu a reușit să le gestioneze ani la rând și sancțiuni prevăzute extrem de dure și disproporționate”.
Un exemplu „relevant” ar fi „sancționarea agențiilor pentru refuzuri de viză determinate de baze de date accesibile doar instituțiilor statului”.
Sancțiunile prevăzute - amenzi de zeci de mii de lei și confiscarea garanției - sunt aplicate „în baza unei prezumții de culpabilitate a mediului privat, fără garantarea dreptului la apărare, contrar principiilor statului de drept și jurisprudenței constituționale”.
IMM România ține să precizeze că „se delimitează de companiile și persoanele care, sub pretextul recrutării de forța de muncă, derulează în fapt acte de migrație secundară ilicită sau trafic de persoane”. Firmele atrag însă atenția că aceste noi reguli de acreditare și funcționare „ar trebui și să protejeze agențiile de recrutare de bună credință în fața unor astfel de practici ilegale și neconcurențiale și să creeze premisele sancționării doar a celor găsiți vinovați într-un mod neechivoc”.
În contextul de mai sus, IMM-urile solicită ca toate entitățile publice și private implicate în acest proces „să fie consultate adecvat iar autoritățile publice să recurgă la un proces de transparență decizională corect, nu doar formal, stabilit într-o perioadă în care aceasta comunicare între mediul privat și cel public să fie optim și nu fragmentat de zilele libere legale din următoarele trei săptămâni”.
De asemenea, ele solicită ca autoritățile „să realizeze o analiză de impact cu privire la fiecare aspect pe care urmează să-l reglementeze, pentru a preîntâmpina eventualele perturbări ale economiei”.