Până pe 2 decembrie 2026, România trebuie să transpună în legislația internă Directiva UE 2024/2831, care reglementează munca pe platformele digitale.
Directiva aduce o serie de reglementări și principii noi, printre care:
- Clarificarea criteriilor de delimitare între munca independentă (salariată) și munca independentă, în special în contextul noilor forme de activitate economică
- Consolidarea protecției persoanelor care desfășoară activități economice pe platformele digitale, fără a limita însă inițiativa antreprenorială
- Promovarea unui cadru echilibrat, care să asigure securitate juridică, transparență și predictibilitate pentru angajatori, lucrători și colaboratori independenți
- Respectarea principiului flexibilității pieței muncii, în paralel cu protejarea drepturilor fundamentale
Reprezentanții Întreprinderilor Mici și Mijlocii (IMM) din România afirmă că s-au implicat activ în transpunerea acestei directive. Ei au avut ca obiectiv principal „reprezentarea intereselor IMM, precum și asigurarea unui echilibru între cerințele europene și specificul economiei românești”.
„Se realizează o clarificare esențială și necesară pentru piața muncii din România: persoanele care desfășoară activități prin intermediul platformelor digitale de servicii pot activa fie ca prestatori independenți de servicii, fie ca lucrători, în funcție de modul concret de organizare a activității. Această abordare reflectă fidel principiile directivei europene și răspunde nevoii de securitate juridică, evitând calificările automate și menținând flexibilitatea specifică economiei digitale”, spune Cătălin Codreanu, președinte Coaliția pentru Economie Socială, în cadrul federației patronale IMM România.
Delimitarea clară între prestator de servicii și lucrător
Proiectul actului normativ stabilește explicit că încadrarea unei persoane ca lucrător nu se face formal, ci doar în situația în care există o relație de dependență reală față de platforma digitală de muncă sau față de intermediarii de servicii pe platformele digitale.
Concret, va exista un set de criterii obiective, care trebuie îndeplinite cumulativ pentru a determina existența unei relații de muncă dependente.
Astfel, o persoană este considerată lucrător, și nu prestator independent, dacă sunt întrunite cumulativ următoarele condiții:
a) persoana este obligată să accepte toate sarcinile de lucru care îi sunt atribuite sau nu poate stabili un număr maxim de sarcini pe care le poate accepta, iar refuzul acestora conduce în mod automat și nemijlocit la încetarea raportului contractual;
→ acest criteriu evidențiază lipsa libertății de a-și organiza activitatea, element specific muncii dependente.
b) este prevăzută interdicția de a presta servicii pentru alte entități terțe, inclusiv pentru concurenții direcți ai platformei digitale de muncă;
→ exclusivitatea impusă limitează autonomia economică și indică o subordonare față de platformă.
c) platforma digitală de muncă și/sau intermediarul are dreptul de a sancționa disciplinar persoana care lucrează pe platformă;
→ existența unui mecanism de sancționare disciplinară este un element definitoriu al raportului de muncă.
d) persoanei îi este interzisă utilizarea de interpuși, angajați sau subcontractanți pentru executarea sarcinilor atribuite prin platformă, cu excepțiile expres prevăzute de lege;
→ această interdicție exclude libertatea de organizare a activității, specifică prestatorilor independenți.
e) persoana își desfășoară activitatea utilizând resursele materiale impuse de platforma digitală de muncă, cu excepția dispozitivelor impuse de legislație, de autorități sau a celor necesare accesului la platformă, fără a condiționa accesul la aceasta;
→ impunerea mijloacelor de lucru este un indicator clar al controlului exercitat de platformă.
Prin stabilirea acestor criterii cumulative, proiectul de act normativ:
- protejează persoanele aflate într-o relație de muncă dependentă reală;
- menține și legitimează munca independentă autentică și antreprenoriatul digital;
- evită reîncadrările forțate sau generalizate;
- oferă IMM-urilor și platformelor digitale un cadru predictibil și coerent.
Care este poziția IMM România
Reprezentanții IMM-urilor din România consideră că transpunerea directivei privind munca pe platforme „trebuie să urmărească un echilibru corect între protecția lucrătorilor și susținerea mediului antreprenorial”.
„Susținem ferm necesitatea unei încadrări profesionale corecte a persoanelor care desfășoară activități prin intermediul platformelor digitale, precum și respectarea obligațiilor fiscale, prin plata corectă a taxelor și contribuțiilor către bugetul de stat. Un cadru clar și predictibil este esențial atât pentru lucrători, cât și pentru operatorii economici. Totodată, subliniem importanța menținerii și sprijinirii antreprenoriatului și a activităților independente, care reprezintă un motor important de inovare, flexibilitate și creștere economică”, mai afirmă Cătălin Codreanu.
Reprezentanții IMM subliniază că reglementările „nu trebuie să descurajeze inițiativa privată sau să limiteze modelele economice moderne”, ci trebuie „să creeze condiții pentru o dezvoltare sustenabilă, competitivă și conformă cu principiile economiei de piață.