Romania a ajuns la limita avantajului sau competitiv fata de alte state ale lumii si nu se mai poate baza exclusiv pe forta de munca ieftina - aceasta este premisa raportului intitulat „Cartea Alba a Competitivitatii”, lansat astazi de Camera Franceza de Comert si Industrie din Romania (CCIFER). Nu e un demers altruist, desi presedintele CCIFER Eric Faidy repeta insistent, intr-un dialog cu HotNews.ro, faptul ca „credem in potentialul de dezvoltare pe termen lung al Romaniei si vrem sa sustinem acest proces”. Interesant de urmarit in raport sunt insa acele propuneri care nu prea se pot transforma in controverse politice si care ar putea fi adoptate chiar maine, daca Guvernul Romaniei ar vrea.
„Nu am vrut sa facem propuneri cu caracter general si credem ca am reusit sa formulam o serie de posibile masuri concrete, practice. Vorbim despre pasi mici, usor de facut, nu idei care vor sa schimbe lumea intreaga, ci mici ajustari, inspirate din experienta noastra de afaceri in Romania, care ar avea, totusi, impact mare”, spune Eric Faidy intr-un interviu acordat HotNews.ro. El subliniaza ca „sunt masuri care ar ajuta firmele sa devina mai competitive in activitatea lor curenta si, deci, ar ajuta Romania sa isi sporeasca competitivitatea de tara”. Faidy e increzator ca multe dintre propuneri vor fi adoptate de Guvernul Romaniei. De altfel, presedintele CCIFER a avut o intalnire cu premierul Victor Ponta si spune ca prim ministrul a primit cu entuziasm ideea. Urmeaza ca, in perioada urmatoare, sa se constituie grupuri de lucru pe fiecare din cele opt domenii identificate in „Cartea Alba a Competitivitatii”, a dezvaluit Faidy pentru HotNews.ro.
Ultimii 15 ani s-au bazat pe avantajul competitiv al Romaniei in ceea ce priveste forta de munca „low-cost”, iar „daca Romania continua in aceasta cursa a salariilor mici va fi intotdeauna perdanta, pentru ca mereu va exista un loc in lume unde productia poate fi relocata”, explica Faidy. El atrage atentia asupra stirii conform careia Renault vrea sa creasca gradul de automatizare a uzinii de la Pitesti din cauza cresterii salariilor. La fel, Faidy isi aduce aminte de o companie care a inceput, in urma cu 15 ani, in industria textila si care a fost scoasa de pe piata pentru ca aceasta cursa „low-cost” a fost pierduta in favoarea Asiei.
Ce contine „Cartea Alba”?
Raportul elaborat de CCIFER cuprinde opt domenii mari de actiune: Formarea / Inovatia / Piata Muncii / Infrastructura / Energia / Agricultura / Pietele Financiare si Turismul.
HotNews.ro va prezinta intai, pe capitole, acele masuri care ar putea fi aplicate relativ simplu si care ar fi degrevate de dispute politice.
Formarea:
- Finantarea formarii tehnice si profesionale prin deduceri fiscale acordate firmelor. Finantarea ar putea fi plafonata la un procent din masa salariala a intreprinderii respective.
- Regionalizarea invatamantului profesional in jurul bazinelor industriale existente. CCIFER propune si ideea sustinerii financiare si materiale a acestor centre de catre firme.
- Dezvoltarea unor forme de invatamant profesional de scurta durata post-bacalaureat care sa permita invatarea rapida a unei meserii si intrarea pe piata muncii.
Inovatia:
- Introducerea unui credit fiscal pentru cercetare si inovare.
- Incurajarea parteneriatului de cercetare pentru inovare intre companii si universitati.
- Extinderea beneficiilor fiscale acordate specialistilor IT si la alte categorii de ingineri implicati in cercetare/inovare.
Piata Muncii:
- Flexibilizarea calculului anual al timpului de munca, printr-un acord in intreprinderi, care sa permita adaptarea la diversele fluctuatii ale cererii si productiei.
- Amendarea prevederilor din Clasificarea Ocupatiilor din Romania care nu permit ocuparea unei pozitii fara un anume nivel de studii, chiar daca experienta profesionala a acelei persoane ar recomanda-o fara probleme.
Infrastructura:
- Facilitarea accesului IMM-urilor la licitatiile pentru proiecte de infrastructura.
- Eliminarea criteriului celui mai mic pret si favorizarea ofertei cele mai avantajoase pe mai multe criterii economice.
- Selectionarea supraveghetorului lucrarilor independent si inainte de selectia constructorului.
- Stabilirea clara a unor clauze de indeplinire a obligatiilor contractuale, inclusiv stabilirea penalitatilor pentru intarzieri.
- Eliminarea participarii companiilor care, in trecut, au oferit servicii proaste.
Marile puncte problematice
Energia:
- Cresterea gradului de transparenta in mecanismul de reglementare a preturilor de catre ANRE.
- Eliminarea OPCOM din tranzactiile cu energie electrica.
- Reabilitarea retelelor urbane de termoficare.
- Reglarea cadrului legislativ de tranzactionare a certificatelor verzi.
Agricultura:
- Accelerarea infiintarii unui cadastru agricol generalizat.
- Incurajarea comasarii parcelelor agricole.
- Transformarea fonduui funciar in baza de garantare a creditelor agricole.
- Aplicarea unui principiu de garantare a creditelor agricole dupa modelul Prima Casa.
- Clarificarea statutului juridic si fiscal al cooperativelor si grupurilor de producatori.
- Revizuirea anului fiscal pe baza calendarului lucrarilor agricole.
Pietele financiare:
- Clarificarea contextului care guverneaza legea insolventei.
Turismul:
- Instituirea unui mecanism de subventii pentru investitorii din turism.
- Dezvoltarea unui sistem performant de clasificare in turism.
- Crearea unui cadru legal ce sa permita oricarei intreprinderi sa acorde „tichete de vacanta” in Romania.
Concluzii
In interviul acordat HotNews.ro, presedintele CCIFER Erif Faidy spune ca ar fi fericit „daca pana la sfarsitul anului ar fi adoptate 10 masuri din cele propuse de noi”, desi se arata increzator ca vor fi mai multe. Puterea CCIFER nu e mica in Romania. Cele 500 de firme membre ale Camerei (firme franceze, dar si romanesti) ajung la o pondere de 15% din PIB al Romaniei. Spre deosebire de alte camere de comert si industrie ale altor state europene, cea franceza inregistreaza o premiera: e pentru prima data cand iese public cu un asemenea raport si cu un set de propuneri pentru Executivul tarii.
Faidy a evitat raspunsul la intrebarea „De ce acum?”. Ne putem imagina ca firmele CCIFER au ajuns la un punct in care au nevoie de schimbari de reglementare pentru a creste mai departe. Niciun raport de acest fel nu se naste dintr-o dorinta altruista, vorbim totusi despre afaceristi, iar scopul lor cat se poate de legitim este acela sa faca bani.
Cu toate acestea, „Cartea Alba a Competitivitatii” nu trebuie privita (cel putin nu exclusiv) ca un demers de lobby pur. In ceea ce priveste „micile masuri” propuse de CCIFER, orice logica a bunului simt arata ca acele modificari ar produce efecte benefice intr-un termen scurt si nu numai pentru firmele din CCIFER, ci pentru toate companiile din Romania asaltate in ultima vreme de politici incoerente ale Guvernului roman. Dar si acesti „pasi mici” depind de vointa politica.
Ramane de vazut daca Victor Ponta va gasi resurse de vointa politica macar pentru micile ajustari care nu l-ar costa capital politic. In ceea ce priveste marile probleme identificare de raportul CCIFER, ele nu sunt noi.