România nu are ce îi trebuie pentru a deveni o economie hight-tech, pentru că nu a pus bazele pentru așa ceva, și se îndreaptă spre o economie a serviciilor, consideră Valentin Lazea, economistul șef al Băncii Naționale a României, citat de Agerpres.
„Eu, personal, nu cred că avem ce ne trebuie pentru a deveni o economie high-tech, pentru că nu am pus bazele pentru a avea așa ceva, atât în ceea ce privește sistemul educațional, cât și în ce privește sistemul de cercetare-inovare. Cât timp avem în sistemul educațional scorurile la PISA pe care le avem și 40% analfabeți funcțional, nu putem spera la o economie bazată pe cunoaștere. Și prima măsură care trebuie luată acum pentru ca, eventual peste 15-20 de ani, să putem aspira la o economie a cunoașterii, este un sistem de stimulente și penalizări pentru profesori, ca să meargă în mediul rural”, a declarat Lazea la summit-ul 'Dezvoltare inteligentă, competitivitate europeană', precizând că vorbește în nume personal.
El a subliniat că, de 12 ani, vine cu o propunere, pe care pare că nu o aude nimeni, și anume să fie acordate burse de stat celor mai buni elevi de liceu din mediul rural, sub semnătura acestora că, odată terminate studiile, se vor întoarce și vor presta măcar trei-cinci ani, în contul bursei pe care au primit-o, în localitatea lor de baștină, iar dacă nu se vor întoarce să suporte în întregime costul bursei, eventual cu dobânzi, cu penalizări.
„Trebuie găsit un mecanism de piață, subliniez de piață, prin care să-i ajuți pe cei mai brilianți dintre elevii din mediul rural (...) și, ajutându-i pe ei, să-i ajuți și pe copiii ceilalți. Deci asta trebuie făcut în învățământ, dacă vrem, peste 15 ani, să sperăm la o economie a cunoașterii”, a spus oficialul BNR.
Iar în ceea ce privește sistemul de cercetare-inovare, acesta susține că nu există nici cea mai mică legătură între cei patru actori care sunt parte a acestui sistem, adică între inovator (inginerul care vine cu ideea), producător, comerciant și specialistul în proprietate intelectuală.