O antreprenoare româncă s-a întâlnit, luni, cu un europarlamentar, cu un director din Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene și cu alți șefi din ministere și le-a explicat de ce pierde România din competitivitate, dându-le un exemplu din „prăvălia” ei.
Laura Florea este membră a board-ului organizației de antreprenori și manageri Romanian Business Leaders (RBL) și co-fondatoare a firmei Point Public Affairs. Ea a participat, luni, la o masă rotundă organizată de Biroul de Legătură al Parlamentului European, la București, alături de europarlamentarul Siegfried Mureșan, de directorul MIPE Florin Zaharia, secretarul de stat de la Finanțe Daniel Surdu și de alți șefi din ministere.
Antreprenoarea le-a explicat oficialilor că nu numai gradul de absorbție a fondurilor europene este important, ci și viteza cu care banii ajung efectiv la beneficiari și în proiecte.
„Am această dorință, în afară de a măsura impactul, eu vă propun să introducem un metric, care să fie viteza, nu doar rata de absorbție - cu ce viteză facem. Deci avem o competitivitate foarte subțiată, din punctul ăsta de vedere”, a spus Laura Florea.
Ea a dat ca exemplu propriul proiect pe care l-a depus pentru finanțările de câte 20.000-100.000 EUR din apelul pentru digitalizarea IMM-urilor, din cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
„Eu vin cu un exemplu concret de la mine din prăvălie: în iunie 2023 am depus un dosar pentru o finanțare pentru digitalizare. Am semnat contractul în 29 aprilie 2025. Înțeleg că pot să fie multe impedimente, dar de atunci așteptăm o notificare de validare că suntem IMM și fără această validare nu putem demara nimic: nici achiziții, nimic, nimic. De două luni de zile, nu știu de ce stăm, nu înțeleg de ce stăm, dar stăm. Termenul de finalizare este tot 31 decembrie 2025. Fiecare săptămână, fiecare lună care trece este o pierdere de competitivitate. Este un exemplu mărunt, dar nu-mi imaginez că noi suntem o excepție din ce se întâmplă în general” - a spus Laura Florea.
Florin Zaharia, Director în cadrul Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, promis că în următoarele două săptămâni vor fi progrese în programul de digitalizare IMM.
„Sunt vagoane de bani, dar noi nu știm să-i accesăm”
Pentru perioada de programare 2028-2034, bugetul multianual al Uniunii Europene nu va mai pune accentul pe finanțarea agriculturii și a coeziunii statelor membre, ci pe securitate și apărare și pe competitivitate, a explicat europarlamentarul Siegfried Mureșan.
„În mod tradițional, bugetul Uniunii Europene avea alte două priorități (în trecut): Politica Agricolă Comună și Politică de Coeziune. Acestea nu trebuie ignorate nici în viitor. Aceste două politici tradiționale continuă să fie importante, dar vor trebui să evolueze. Politica de Coeziune va trebui să fie aliniată celor două noi obiective: securitate și apărare și competitivitate. Adică fiecare proiect care va fi finanțat din Politica de Coeziune trebuie să aducă un aport cuantificabil, vizibil la îmbunătățirea competitivității noastre. În al doilea rând, din politică de coeziune va trebui să finanțăm investiții care să aibă și o întrebuințare duală - civilă și militară, de exemplu proiecte de mobilitate militară” - a explicat Mureșan.
Laura Florea, de la Fundația Romanian Business Leaders, a atras, însă, atenția că startup-urile și firmele mici și mijlocii (IMM) românești nu vor avea posibilitatea să beneficieze de fondurile europene destinate apărării și securității.
„Capitalul privat și inovația nu-și prea au locul în tot acest ecosistem de finanțare a apărării. Inovația nu are loc acolo și noi nu avem cum să beneficiem de toți banii ăștia - OK, am înțeles, sunt vagoane de bani, dar noi nu știm să-i accesăm. BEI (Banca Europeană de Investiții) nu acordă finanțare pentru armament. MApN (Ministerul Apărării Naționale) nu achiziționează decât produse mature. Asta înseamnă că inovație, nu. Și oricum nu startup-uri. Băncile nu finanțează în niciun fel defense, CEC este singura care finanțează, dar nu finanțează decât MApN-ul. Tot ceea ce se produce în România de către antreprenoriatul românesc nu este pentru România. Sunt subcontractări ale altora, din afară, noi nu producem nimic pentru noi. Ne dorim foarte mult să contribuim în zona de apărare, avem membri care au dual use (utilizare civilă și militară n.r.), care sunt în zona de tehnologii emergente, care și-ar dori, dar nu știm cum și nici nu reușim să aflăm cum să facem acest lucru” - a spus Florea.
În data de 16 iulie 2025, Comisia Europeană urmează să prezinte proiectul bugetului UE multianual 2028-2034.
---
Citește și:
Model de anunț/comunicat mass-media în proiectele PNRR: S-a publicat Manualul de Identitate Vizuală