Contribuabilul român „vrea să vadă respect din partea statului” și că este „considerat ca un partener și eventual, nu ca un suspect care are doar interesul de a face evaziune fiscală”, a spus marți un expert în fiscalitate, la o conferință privind așteptările economice pe anul 2026.
Este important ca statul și contribuabilii să stea la aceeași masă atunci când vine vorba despre taxe, spune Dan Bădin, partener servicii fiscale la Deloitte România. Potrivit lui, una dintre cele mai mari probleme ale sistemului fiscal din România este instabilitatea: regulile se schimbă prea des, iar acest lucru îi pune pe contribuabili în dificultate.
„E bine să stăm la aceeași masă și eu voi încerca să explic puțin meniul fiscalității din perspectiva contribuabilului. Aș vrea să subliniez acest lucru, că asta nu este reformă. Faptul că avem 10, 20, 50 de schimbări în fiecare an, asta nu înseamnă reformă fiscală și asta nu înseamnă că s-a făcut reformă fiscală în fiecare an până acum. Există aceea veche zicală că în viață două lucruri sunt sigure, moartea și taxele. În România mai există o a treia certitudine și anume că fiscalitatea se va schimba de câteva ori și anul acesta”, a spus Bădin.
Potrivit lui, aceasta este una dintre cele mai importante probleme semnalate atât de mediul de afaceri, cât și de persoanele fizice care plătesc taxe.
„Pe de altă parte, noi suntem de acord că trebuie făcută o reformă fiscală. Vedem deficitele bugetare și dacă nu este destul de clar pentru toată lumea, 8-9% din PIB deficit bugetar înseamnă cam un sfert spre o treime din buget. Pentru că dacă bugetul este undeva la 32% din PIB, 8-9% înseamnă că un sfert din cheltuielile statului nu sunt acoperite de venituri. Și asta este într-adevăr o problemă majoră, dar înțelegem că este nevoie de a face lucrurile așa cum trebuie și suntem de acord că este nevoie de o astfel de reformă”, a spus el.
Cerințele de raportare la ANAF: Costurile pentru contribuabili „au crescut dramatic”
Cerințele de raportare și costurile de conformare la raportările fiscale „au crescut dramatic” pentru contribuabili, a subliniat expertul în fiscalitate la conferința Bugetul și fiscalitatea 2026: Așteptările economiei.
„Costurile pentru implementarea de soluții tehnologice au costat foarte mult contribuabilii și costă în continuare ca să le mențină și să facă raportările. Vedem că există extrem de multe lucruri care sunt pe agenda oricărui plătitor de taxe din România, în ultimă instanță a oricărui cetățean. Este evident că pe lângă faptul că avem multe schimbări, acestea nu sunt totdeauna clare”, a spus Dan Bădin.
Potrivit lui, o altă problemă întâmpinată de firme și alți contribuabili este lipsa normelor.
„Cerem clarificări de la autorități și câteodată acestea nu vin sau dacă vin nu aduc nicio clarificare. Nu există o abordare unitară în interpretare. Eventual ANAF zice într-un fel când vine în control, dacă te duci în justiție e altă opinie, consultanții fiscali au altă opinie. Lipsa aceasta de clarificare a legii este unul din marile semne de întrebare și zone de incertitudine pentru contribuabilii. E nevoie de claritate în modul în care se aplică legislația fiscală și aceasta din păcate nu există în foarte multe zone”, a punctat expertul.
Pe lângă numeroasele schimbări legislative, fiscalitatea are și forme mai puțin vizibile. De exemplu, „fiscalitatea prin inflație”, a spus Bădin, completând că „atâta timp cât statul se împrumută la niște dobânzi care sunt sub rata inflației, plătește la bănci mai puțin, el câștigă din inflație pe seama economiei”.
„Pe de altă parte face și această competiție neloială business-urilor care doresc să se împrumute de la bănci. Dar este un fel de fiscalitate mascată”, a adăugat el.
La toate acestea se adaugă și impactul prețurilor crescute la energie, care afectează atât consumatorii, cât și mediul de afaceri.
În plus, Dan Bădin a vorbit și despre companiile de stat care, deși au avut profituri foarte mari în ultimii ani, nu au distribuit dividendele.
„Faptul că am avut firme cu capital majoritar de stat care au avut profitabilități extraordinar de mari în ultimii ani, nu și-au distribuit dividendele este o formă la fel mascată de taxare a economiei. Există pe de altă parte și un fel de cvasifiscalitate. Avem zona de inovare fiscală care ține nu numai de predictibilitate, avem impozite care au fost introduse poate în foarte puține țări în lume sau niciuna, s-a vorbit despre IMCA, am vorbit despre impozite prin energie și altele. Acestea clar afectează apetitul investițional, vin cu costuri suplimentare și impozitează profiturile, am văzut, la rate inimaginabile. Chiar impozitează și pierderile. De ce să vină investitorii aici la noi în România când ne dorim să vină de fapt acești investitori?”, a explicat el.
Problema colectării: „Dacă îmi plătesc corect taxele, de ce tot mie îmi crești impozitele?”
Un alt punct sensibil este colectarea taxelor în România, spune Dan Bădin, partener servicii fiscale, Deloitte România.
„Plătitorii corecți de taxe au această cerință făcută către guvernanți continuă: dacă eu îmi plătesc corect taxele, de ce tot mie îmi crești impozitele? În loc să te duci să colectezi din marea zonă de economie gri, neagră și aici estimările sunt între 10-30% din economie că ar fi în zona aceasta și nu se plătesc taxe”, a afirmat el.
Bădin a ridicat problema eficienței ANAF în combaterea evaziunii fiscale. Deși se cunosc zonele cu risc ridicat, precum construcții sau anumite servicii, nu este clar dacă există analize concrete și, dacă există, de ce nu se iau măsuri pentru a reduce evaziunea.
„Se știe în ce zone se face evaziune de către ANAF, construcții, servicii, nu știu în ce zonă există astfel de analiză. Dacă da, de ce nu se luptă împotriva acestei zone de evaziune fiscală?”, a spus el.
Expertul atrage atenția și asupra capacității administrației fiscale: controalele trebuie realizate profesionist și concentrate pe riscurile reale.
O altă problemă se referă la sistemele „din spatele celor de la ANAF”, a spus el, adăugând că nu există un sistem unitar. „Există zeci sute de sisteme informatice care nu sunt puse unitar și de multe ori contribuabilii vor să afle care este situația fiscală la Fisc, cer o evidență și este, bineînțeles, diferită de ce au ei. Există foarte multe probleme care duc în zona de reformă”, a spus Bădin.
E nevoie de reformă fiscală, claritate, stabilitate și încă un element important
Dan Bădin subliniază că, deși România are nevoie de reformă fiscală, claritate și stabilitate, lipsește un element important: o direcție strategică pe termen lung în ceea ce privește fiscalitatea.
„Noi nu știm încotro vrem să ajungem, nu știm pe ce să punem accent, nu știm ce măsuri să luăm acum ca să ne fie bine atunci. La fel este și în zona de fiscalitate. Nu există o astfel de strategie. Singura, să spun, zonă în care am văzut o abordare pe termen lung, a venit tocmai din perspectiva PNRR-ului, care a cerut un program multianual pentru a face investițiile și acolo am văzut mai multă coerență în politicile publice”, a explicat Bădin.
Dan Bădin atrage atenția că și PNRR-ul, care prevede printre altele reforma fiscală, se apropie de finalul implementării.
„Se va termina la anul și atunci chiar suntem curioși cu toate modificările politice și vedem câți prim-ministri am avut în ultimii 10 ani, câți miniștri de finanțe, câți președințe ai ANAF și așa mai departe, de unde o să vină continuitatea dacă nu există o astfel de strategie pe termen lung?”, a spus el.
Dan Bădin a mai afirmat că multe dintre măsurile fiscale adoptate sunt pro-ciclice. Deși în contextul actual, creșterea unor taxe a fost inevitabilă, expertul atrage atenția asupra impactului acestor măsuri în perioade economice dificile.
„Dar când spuneam acum 7-8-9 ani că aveam creștere economică și atunci se reduceau taxele, că se iau măsuri la noi pro-ciclice, nu anti-ciclice și vom ajunge în situația, când vom fi într-o criză, să creștem taxele, că nu avem de unde, atunci nu a ascultat nimeni. Mediul de business, mediul academic și așa mai departe a repetat lucrurile astea, sunt cunoscute și repetate. Din păcate am ajuns în această situație și spunem, da, suntem în criză și acum luăm măsuri iarăși pro-ciclice, în contextul în care trebuia încurajată economia, noi nu avem cu ce și creștem fiscalitatea”, a spus el.
„Oamenii nu mai au dorința, interesul să-și plătească corect taxele”
Digitalizarea fiscală este un alt aspect pentru contribuabili, care își doresc un proces mai simplu, cu plăți și depuneri de declarații online, ușor de gestionat. Totuși, Dan Bădin atrage atenția că, deși au existat investiții din partea firmelor în sisteme informatice și alte resurse pentru implementarea digitalizării, rezultatele nu s-au văzut: raportările nu s-au simplificat, dimpotrivă, volumul de muncă a crescut, iar beneficiile promise au întârziat să apară.
„Digitalizarea este un alt aspect pe care contribuabilul și-l dorește, pentru că dorim un acces simplu, cât mai inteligibil, eventual plăți online și așa mai departe, depunere declarații online, această conformare în ceea ce privește fiscalitatea, să se facă din ce în ce mai simplu. Din păcate, ce vedem în realitate este că toată această campanie pentru digitalizare care s-a făcut în ultimii ani pe relația ANAF-contribuabil, a însemnat foarte multe investiții din partea contribuabilor, atât din perspectiva sistemelor informatice, din perspectiva muncii efective pentru a implementa acele sisteme și, din păcate, după aceste investiții nu vedem prea multe rezultate, nu vedem că raportăm mai puțin, dimpotrivă, raportăm mai mult, nu raportăm mai ușor. În loc să aducă niște beneficii a această digitalizare, pare că lucrurile au mers în direcție opusă: avem mai multe raportări și avem mai multe de lucru și avem costuri de conformare mai mari. Deci, digitalizarea este un lucru pe care contribuabilul și-l dorește, dar să se facă cu contribuabilul și nu pe seama lui. Pentru că, așa cum am spus, digitalizarea vrem să simplifice, nu să complice lucrurile”, a declarat el.
Un alt punct important pentru contribuabili este lipsa încrederii în reformele fiscale recente. Dan Bădin explică că majorarea taxelor nu a fost însoțită de o reducere a cheltuielilor publice sau de îmbunătățirea serviciilor, ceea ce creează impresia unui efort unilateral, suportat doar de contribuabil.
„Se vede că măsurile recente s-au concentrat în zona de creștere a fiscalității, pe de altă parte, cheltuielile publice au rezistență, nu prea scad, sunt tot pe acolo, și crește sentimentul că este un efort unilateral: efortul vine din partea contribuabilului, care trebuie să plătească mai multe taxe, dar nu se vede în oglindă ceva care să vină în susținerea acestui efort crescut. Nu vedem servicii publice mai bune. Există privilegii și excepții și asta doare. Pare că sistemul favorizează pe unii, pe alții și nu este în beneficiul tuturor”, a explicat el.
Aceste lucruri, conform specialistului, duc la scăderea conformării voluntare și a solidarității fiscale.
„Oamenii nu mai au dorința, interesul să-și plătească corect taxe. Și dacă vă uitați la persoane fizice, micii comercianți, micii lucrători și așa mai departe, pare că, din păcate, este un sport național în a încerca să eviți plata taxelor în foarte multe zone. Și atunci, de fapt, ideea este cum să cresc încrederea cetățeanului, că ceea ce plătesc eu către stat, se va întoarce către mine, în beneficiul meu ca și plătitor de taxe”, a spus el.
Dan Bădin concluzionează că o reformă fiscală ar trebui să aducă claritate, reguli simple și aplicare unitară, oferind predictibilitate pe termen lung. În timp ce în alte țări politica fiscală este planificată pe ani sau chiar pe decenii, contribuabilii români se confruntă cu schimbări frecvente și lipsa unei viziuni pe termen lung.
„În alte țări, când se modifică o legislație fiscală, încep discuțiile cu 2-3 ani înainte și se implementează cu 1 an înainte, astfel încât lumea să știe și să fie pregătită pentru ce urmează. La noi apare pe 30-31 decembrie cu aplicare de la 1 ianuarie, când ai timp să te pregătești pentru modificările acelea fiscale?”, a spus el.