Parlamentul European a adoptat, miercuri, la Strasbourg, cu 317 voturi pentru, 206 împotriv și 123 abțineri, o rezoluție pentru stabilirea priorităților bugetului Uniunii Europene pentru perioada de programare 2028-2034, printre acestea numărându-se și reducerea birocrației și accesarea fondurilor europene de către antreprenori, fermieri și ceilalți beneficiari.
„Parlamentul European a decis că dorește simplificarea accesării fondurilor europene. Foarte des, beneficiarii de fonduri europene nu se plâng de lipsa fondurilor, ci se plâng de birocrație, de procedurile în accesarea fondurilor, de faptul că regulile sunt adesea diferite de la un program de fonduri europene la alt program. De aceea, noi dorim simplificarea regulilor, reducerea birocrației, accesarea fondurilor europene să fie mai simplă, mai rapidă și chiar mai ieftină pentru beneficiari” - a declarat europarlamentarul român Siegfried Mureșan (PNL/PPE), raportor pentru rezoluție.
Chestionat de StartupCafe.ro, la Strasbourg, el a explicat că în negocierile cu Comisia Europeană și guvernele statelor membre (Consiliul Uniunii Europene), europarlamentarii vor solicita ca autoritățile naționale de management să nu mai introducă suplimentar condiții nejustificate pentru solicitanții de bani europeni.
„De la nivel european vor veni reguli mai puține, birocrație mai puțină și interdicție de a adăuga birocrație la nivel național acolo unde nu este justificat și nu este absolut necesar. Unele dintre reguli sunt solicitate de nivelul european. Dar unele dintre reguli sunt solicitate de autoritățile naționale. Dorin aceleași reguli pentru toate statele membre UE, reguli mai simple și uniformizate între programele europene. Condițiile de eligibilitate diferă de la un program la altul, de aceea dorim armonizare, astfel încât ca un beneficiar, dacă știe procedurile pentru a aplica cu succes pe un tip de programe să nu aibă nevoie de însușirea de cunoștințe noi, de consultanță pentru a putea aplica pe alte programe” - a explicat Mureșan, chestionat de StartupCafe.ro .
În context, el a mai spus că Parlamentul European vrea ca următorul buget multianual al UE să fie elaborat și împreună cu autoritățile locale din statele membre, iar în plus să fie prevăzute reguli clare pentru suspendarea fondurilor europene în cazul în care statele membre respective încalcă statul de drept:
„Dorim elaborarea acestui buget împreună cu guvernele statelor membre, dar dorim stabilirea priorităților și împreună cu autoritățile locale și regionale.
Dorim aplicarea, în continuare, a condiționării fondurilor europene de statul de drept, condiționare în vigoare de a 1 ianuarie 2021 pentru bugetul UE. Dorim ca această corelare să continue și ca ea să devină cât mai transparență, să existe reguli foarte clare, cunoscute de guvernele tuturor statelor membre înainte pe baza cărora eventuale suspendări de fonduri europene se fac, astfel încât să nu mai existe impresia în spațiul public că deciziile sunt luate pe baza unor criterii politice.
În momentul de față, din păcate, Ungaria are blocat o mare parte din fondurile europene, acest lucru este regretabil, noi dorim ca fondurile europene să ajungă la cetățenii maghiari, dar acest lucru nu este posibil din cauza atacurilor la statul de drept, din cauza atacurilor la presa independentă, liberă din Ungaria. Însă ne dorim metodologii clare privind aplicarea acestor condiționalități în viitor, astfel încât un guvern care are fondurile europene blocate să nu se poată victimiza și prezenta decizia ca fiind o decizie politică împotriva sa”.
În cadrul rezoluției, europarlamentarii au cerut majorarea bugetului de cheltuieli al UE peste plafonul de 1% din venitul intern brut.
„Plafonul actual de cheltuieli de 1% din venitul național brut al UE-27 nu este suficient pentru a face față numărului tot mai mare de crize și provocări, afirmă eurodeputații. Ținând seama de retragerea SUA din rolul său la nivel mondial, cheltuielile vor trebui să abordeze războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, un context economic și social extrem de dificil, un decalaj în materie de competitivitate, precum și agravarea crizei climatice și a biodiversității” - a precizat PE, într-un comunicat.