ANAF-ul s-a pus cu controalele pe firmele românești care fac transport alternativ prin intermediul aplicațiilor de ridesharing: „peste 35 de milioane de euro (175 de milioane de lei) reprezintă prejudiciul adus bugetului de stat de 128 de companii de transport alternativ (ride-sharing), care funcționau la negru, fără a declara fiscal veniturile generate și fără a înregistra legal contractele de muncă ale șoferilor, respectiv fără a achita obligațiile fiscale aferente”, susține Fiscul, într-un comunicat transmis, luni, comunității antreprenoriale StartupCafe.ro.
Presupusa fraudă a fost descoperită în urma unei acțiuni de control la nivel național demarată de Direcția Generală Antifraudă Fiscală (DGAF) derulată în cursul săptămânii trecute, a menționat Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF).
Operațiunea ANAF, inițiată pe 29 septembrie, a vizat descoperirea de practici evazioniste, precum plata la negru a salariilor șoferilor și nedeclararea veniturilor.
Pentru toată suma imputată firmelor, de 175 milioane lei, DGAF a instituit măsuri asigurătorii pe activele patrimoniale ale societăților, conturi bancare și a sumelor urmăribile, pentru recuperarea integrală a prejudiciului. Măsurile asigurătorii puse de ANAF pot fi popriri pe conturi sau sechestre, conform legii.
Cum funcționa frauda în ridesharing, conform acuzațiilor ANAF:
Controalele Antifraudei Fiscale au fost demarate ca urmare a unor analize de risc realizate de DGAF în luna septembrie 2025, care au semnalat un „risc fiscal major” în rândul operatorilor de transport alternativ, precizează acum ANAF.
Fiscul acuză că majoritatea firmelor românești de transport vizate de acest control operau astfel:
- Contracte de comodat fictive: Șoferii transmiteau autoturismele personale cu titlu gratuit (contract de comodat n.r.) către societatea-operator, formalizând astfel înscrierea pe platforme.
- Plată la negru și nedeclararea veniturilor: După ce încasau sumele de la platformele de ridesharing, companiile opreau un comision de până la 15%, restul banilor fiind transferați șoferilor, de cele mai multe ori în numerar, fără a fi fiscalizați.
- Muncă la negru/ subdeclarată: Majoritatea șoferilor care prestau servicii în cadrul acestor societăți fie nu erau angajați cu forme legale, fie erau angajați cu normă de timp parțială, iar pentru aceștia nu erau declarate și achitate contribuțiile datorate bugetului de stat;.
- Omisiunea înregistrării: Reprezentanții societăților nu înregistrau în evidența contabilă și nu declarau administrației fiscale veniturile impozabile, cauzând direct prejudiciul bugetar.
230 de mașini fără case de marcat la o singură firmă de transport. Curse cu bani cash
Pentru a asigura recuperarea prejudiciului total estimat la 175 de milioane de lei, DGAF a instituit măsuri asigurătorii asupra activelor patrimoniale, conturilor bancare și a sumelor urmăribile deținute de platformele de ride-sharing.
Aceste măsuri au fost luate pentru a preveni sustragerea sau ascunderea bunurilor.
Pe lângă implicațiile fiscale majore, controalele au scos la iveală și „nerespectarea obligației de a dota mașinile cu aparate de marcat electronice fiscale, deși se încasau curse în numerar”, a mai susține ANAF.
Într-una dintre situațiile investigate, a fost identificată o flotă de 230 de autovehicule fără case de marcat.
Sancțiunile aplicate au inclus:
- Amendă contravențională.
- Confiscarea sumei de 1,1 milioane de lei.
- Suspendarea activității de ride-sharing a autoturismelor respective până la dotarea cu aparate fiscale.
ANAF cere șoferilor de ridesharing să-și denunțe „angajatorii” care nu-și îndeplinesc obligațiile pentru muncă
ANAF acuză că firmele care au „acest comportament evazionist” prejudiciază și bugetele statului, dar și „persoanele fizice care ar trebui să aibă calitatea de salariat (conducător auto), prin privarea de dreptul la protecție socială, respectiv de a beneficia de asigurările sociale de sănătate și de dreptul la pensie”.
Legislația din domeniul transportului alternativ reglementează calitatea de conducător auto, care poate fi doar titular, respectiv angajat al unui operator de transport alternativ (persoană fizică autorizată, întreprinderea individuală, întreprinderea familială sau persoana juridică deținătoare a autoturismului cu care se efectuează transport alternativ).
ANAF recomandă „tuturor conducătorilor auto care activează în domeniul transportului alternativ să evalueze cu atenție modul de desfășurare a activității”.
În cazul în care șoferii optează pentru a se angaja la un operator de transport alternativ, ANAF le recomandă „să facă toate demersurile posibile pentru a se asigura că angajatorul își îndeplinește obligațiile fiscale pentru munca pe care a prestat-o și să sesizeze organele competente atunci când are suspiciuni cu privire la comportamentul angajatorului”.
ANAF va face propuneri și instituțiilor implicate în transportul alternativ, pentru combaterea muncii la negru și evaziunii fiscale
ANAF mai spune că Direcția Generală Antifraudă Fiscală „va propune instituțiilor implicate în transportul alternativ o serie de măsuri care să contribuie decisiv la combaterea muncii nedeclarate/ subdeclarate, precum și la combaterea nedeclarării/ subdeclarării veniturilor impozabile obținute în domeniul transportului alternativ”.
Astfel, Fiscul afirmă că urmărește „creșterea gradului de conformare în domeniul transportului alternativ de persoane și pentru asigurarea unui tratament fiscal echitabil pentru entitățile de bună credință care activează în acest domeniu și care se conformează legislației fiscale”.
Agenția Națională de Administrare Fiscală „continuă în perioada următoare controalele țintite, în domenii cheie de activitate susceptibile de fraudă fiscală. Analizele de risc și instrumentele digitale elimină factorul de eroare umană și susțin activitatea de colectare și identificare a evaziunii fiscale”.
De asemenea, ANAF subliniază că „acțiunile de control vor continua în mod constant pentru a proteja bugetul de stat și pentru a asigura un mediu concurențial corect, fiind vizate în mod special zonele cu risc fiscal ridicat”.
Fiscul menționează că folosește inclusiv instrumente digitale pentru a declanșa controalele la firme.
„Acțiunile de control sunt susținute de analize de risc avansate și instrumente digitale, care elimină factorul de eroare umană și eficientizează activitatea de colectare și identificare a evaziunii fiscale”, a mai precizat Fiscul.
Din 2025, ANAF urmărește încasările șoferilor de ridesharing prin declarația D397 pe care o depun Uber, Bolt și alte platforme
Din anul 2025, Ministerul Finanțelor a introdus un nou instrument legislativ: declarația informativă D397, pe care o depun la ANAF marile platforme de ridesharing care operează în România, ca Uber și Bolt.
Platformele de transport alternativ sunt obligate să transmită periodic date direct către Fisc.
ANAF spune că noul instrument îi permite acum „un control activ și în timp real” asupra activităților din domeniul transportului alternativ. .
„Dincolo de efectul implicit obținut în sensul creșterii gradului de conformare voluntară, Direcția generală antifraudă fiscală deține date complete, obținute în timp real pentru realizarea de analize de risc fiscal punctuale și țintite exclusiv spre cazurile care prezintă risc fiscal. A.N.A.F. își propune ca măsura legislativă adoptată să contribuie decisiv la combaterea muncii nedeclarate și subdeclarate în domeniul transportului alternativ de persoane dar să protejeze și persoanele de bună credință care activează în acest domeniu și care se conformează legislației fiscale” - afirmă Fiscul.
„Direcţia generală antifraudă fiscală va continua investigarea domeniului transportului alternativ de persoane și va instrumenta operativ cazurile de evaziune fiscală rezultate din analizele de risc realizate, având acum posibilitatea realizării unor intervenții rapide, în timp real”- adaugă ANAF în comunicatul său de luni.
Formularul 397 - Declarație informativă privind activitățile de transport alternativ cu autoturism și conducător auto intermediate printr-o platformă digitală a fost introdus prin Ordinul ANAF 382/2025 și va trebui depus lunar la Fisc, până în ultima zi calendaristică a lunii următoare perioadei de raportare.
Oficial, Ordinul ANAF a intrat în vigoare în luna mai 2025, astfel că deținătorii de aplicații online care intermediază prestarea serviciilor de transport alternativ au început să facă raportarea din luna iunie.
Potrivit Ordinului 382/2025, în situația în care operatorul platformei digitale este o persoană juridică nerezidentă, obligația revine filialei prin care se derulează activitățile comerciale în România.
Formularul 397 conține informații despre activitatea firmelor care operează pe aceste aplicații, valoarea curselor și a încasărilor realizate de operatorul de transport alternativ, codul de înregistrare fiscală - operator de transport alternativ, data acceptării sau eliminării acestuia din platforma digitală.
De asemenea, cuprinde și date despre mașini (număr de înmatriculare, număr kilometri parcurși în curse etc) și șoferi (nume, prenume, CNP, data acceptării pe platforma digitală, sume încasate în numerar pentru cursele realizate).
În cazul în care după depunerea declarației operatorul platformei digitale constată existența unor omisiuni/erori în datele declarate, acesta trebuie să depună o nouă declarație corect completată cu operațiunile care necesită modificarea și/sau operațiunile care nu au fost declarate, declarație care înlocuiește declarația informativă depusă inițial.
Declarația se depune în format electronic sub forma unui fișier PDF, cu fișier xml atașat, semnat electronic.
Fiscul spunea anul trecut că vrea să introducă acest formular pentru a avea acces în timpul util la datele fiscale, în așa fel încât să se poată interveni pentru a reduce „evaziunea fiscală în domeniu” și pentru a „recupera sumele datorate de contribuabilii care au calitatea de operator de transport alternativ”.