România a reușit să absoarbă doar 5% din fondurile europene din Politica de Coeziune a UE, în primii 4 ani ai perioadei de programare 2021-2027 și mai are la dispoziție mai puțin de 5 ani pentru a accesa banii europeni „clasici” care se ridică la 33 de miliarde de euro, alocare totală de granturi pentru țara noastră, a declarat ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș, într-un interviu video acordat StartupCafe.ro. „Nu arată bine” nici cererea de plată numărul 3 depusă de România în decembrie 2023 pentru o tranșă de peste 2 miliarde de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), a precizat Boloș.
În interviul pentru StartupCafe.ro, Marcel Boloș a punctat ce dorește să obțină de la Comisia Europeană în cadrul redeschiderii negocierilor pentru PNRR și a făcut și o promisiune antreprenorilor IMM care au depus proiecte pentru granturile PNRR de câte 20.000-100.000 EUR pentru digitalizarea firmelor, schema de finanțare fiind acum în întârziere.
Interviul video cu Marcel Boloș, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene
-
Scenariul unificării CASS cu impozitul pe venit - 27 miliarde lei, pierdere pentru lucrătorii români, câștig pentru stat
StartupCafe.ro: Ați încheiat mandatul de ministru de Finanțe și ați preluat acum mandatul de ministru al Fondurilor Europene, vă întreb de partea de finanțe, pentru că, prin Ordonanța de urgență 156/2024 (trenuleț), a scăzut pragul de impozitare la microîntreprinderi, ce ne doare pe noi, comunitatea StartupCafe, antreprenorii noștri. A scăzut pragul la 250.000 EUR și o să scadă și la anul și mai mult. Dar în acel plan pe care l-ați negociat cu Comisia Europeană în cadrul PNRR planul bugetar structural pe termen mediu, autoritățile române spuneau că vor discuta în coaliția de guvernare și vor lua în 2025 o decizie în acest sens. Dar ne-am trezit peste noapte cu acea ordonanță 156 și deja a intrat în vigoare o scădere a pragului. De ce s-a luat atât de abrupt acea decizie?
Marcel Boloș: Într-adevăr, scăderea pragului la microîntreprinderi era un jalon care a fost asumat prin Planul național de redresare și reziliență (PNRR). A fost, în cadrul planului fiscal, una dintre cele mai sensibile reforme pe care le-am discutat cu Comisia Europeană, care a insistat pe această reducere treptată a pragului la microintreprinderi, pentru ca să nu creăm acest regim de impozitare specială al microintreprinderilor și pentru ca micro-afacerile, cu adevărat, să fie sprijinite, pentru a nu ajunge în un zone de optimizare fiscală, așa cum au procedat adeseori cei care au beneficiat de aceste facilități. Cu alte cuvinte, insistența Comisiei Europene de reducere a pragului la microîntreprinderi, angajamentele pe care le-am avut asumate în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență, în jalonul 206 și de asemenea, ceea ce în planul fiscal s-a consemnat cu privire la reducerea pragului la microinterprinderi a determinat această decizie începând cu 1 ianuarie 2025. Acest jalon a fost parte și din cererea de plată numărul 3 pentru care România a avut suspendată suma de 330 de milioane de euro din PNRR. Noi am susținut microîntreprinderile și suntem alături de mediul de afaceri, însă, așa cum am spus, Comisia Europeană a fost fără niciun fel de deschidere, pentru ca să mai putem menține această facilitate. Și, în contextul angajamentelor pe care România le-a avut, a trebuit luată decizia. Repet, în condițiile în care înțelegerea Comisiei Europene era ca micro-afacerile să fie sprijinite, respectiv acest prag de100.000 euro, care va fi în final în vigoare cu 1 ianuarie 2026, este considerat pragul până la care Comisia Europeană acceptă sprijinirea micro-afacerilor la nivelul unui stat membru UE.
StartupCafe.ro: Dar de ce a fost nevoie și de celelalte măsuri? Taxa pe stâlp s-a introdus, s-au scos și acele facilități fiscale de care nu s-au bucurat foarte mult timp lucrătorii noștri din agricultură, care și așa nu au salarii mari, cei din sectorul alimentar la fel, domenii cheie, construcțiile și foarte important, cei din IT, care sunt un un domeniu cheie care a ținut bugetul României și PIB-ul în perioada pandemiei. IT-ul a ținut România pe linia de plutire.
Marcel Boloș: Din punctul acesta de vedere, la construcția Planului fiscal, noi am avut o traiectorie a deficitului bugetar pe care am negociat-o, respectiv pentru anul 2025, un deficit bugetar de 7% din PIB. Ca să ajungă România la această țintă de deficit e nevoie și în continuare de venituri suplimentare. Veniturile de care e nevoie în cursul anului 2025, în vederea construcției bugetului, se cifrează undeva la 23 de miliarde de lei, ceea ce înseamnă că România trebuia să adopte și să aprobe măsurile care au în final acest impact bugetar obținut prin măsurile fiscale parțial. Din câte știu eu, au fost 7 miliarde de lei avute în vedere odată cu aprobarea acestor măsuri fiscale pe care le știm cu toții din Ordonanța 156/2024, iar diferența până la 23 de miliarde trebuie asigurată fie prin îmbunătățirea colectării sau varianta pe care o va prezenta probabil Ministerul de Finanțe, pentru că ținta de deficit bugetar poate fi manageriată și prin reducerea de cheltuieli. Acum sper să nu se ajungă la ceea ce înseamnă afectarea cheltuielilor cu investițiile, pentru că investițiile reprezintă motorul de dezvoltare al României și sigur, din acest punct de vedere, afectarea ritmului investițiilor duce la practic efecte pe orizontală în ceea ce privește inclusiv creșterea economică, iar din acest punct de vedere, măsurile fiscale, cum spuneam, acoperă doar parțial nevoia aceasta de fonduri suplimentare pe care am menționat-o.
StartupCafe.ro: Dar taxa pe stâlp, și asta trebuie?
Marcel Boloș: Taxa pe stâlp, nu, nu pot să o comentez, fiindcă e o propunere care a fost analizată de către Banca Mondială inclusiv pe vremea cât eu eram ministrul Finanțelor. Impactul bugetar estimat de către Banca Mondială era undeva la 4 miliarde de lei. Să nu fie o taxă prohibitivă pentru ceea ce înseamnă investițiile în România și din acest punct de vedere trebuie analizată cu multă precauție și bineînțeles că domnul prim-ministru a dispus ca normele metodologice să fie adoptate după o prealabilă discuție cu reprezentanții mediului de afaceri și, sper eu, să găsească calea cea mai adecvată încât să nu afectăm din nou investițiile private de această dată, pentru că ar fi de nedorit să afectăm investițiile, să decelerăm ritmul investițiilor private și în plus, în sectoare importante, cum sunt sectorul energiei, să avem o lipsă de inițiativă în ceea ce privește investițiile strategice în acest important domeniu pentru România.
StartupCafe.ro: La ce ne mai putem aștepta? Crește TVA-ul oare?
Marcel Boloș: Aici sunt scenarii care se analizează și care trebuie prezentate de către Banca Mondială, pentru că, din nou, reforma fiscală este angajament separat față de ceea ce înseamnă reforma impozitării microîntreprinderilor, față de ceea ce înseamnă eliminarea facilităților fiscale. Deci, componenta de reformă fiscală trebuie să ducă la un impact bugetar de 1,1% din PIB asupra veniturilor curente suplimentare care sunt generate la bugetul de stat. Iar din această perspectivă noi știm că impozitarea muncii în România, în momentul de față, este una dintre cele mai ridicate la nivelul Uniunii Europene. De asemenea, știm că printr-o impozitare a consumului populația și mai ales populația săracă ar fi afectată din plin și ar duce la o creștere inevitabilă a prețurilor de vânzare și a inflației, în consecință. Și sigur, aici probabil loc pentru ceea ce înseamnă impozitarea capitalului mai există, dar trebuie făcută o analiză extrem de responsabilă.
Marcel Boloș: Unde se mai poate mări impozitarea capitalului, pentru că deja a crescut impozitul pe dividende de la 8% la 10%?
Marcel Boloș: Păi ne mai putem uita la ceea ce înseamnă... Sigur, aici discuțiile pentru stimularea investițiilor rămân în picioare și afectarea ritmului investițiilor, dacă, să zicem, am avea o creștere a impozitării profitului, dar trebuie analizat și din perspectiva competitivității la nivelul Uniunii Europene.
StartupCafe.ro: Să crească impozitul pe profit peste 16%?
Marcel Boloș: Taxarea capitalului, nu numai impozitul pe profit, înseamnă și impozitul pe dividende. Deci, eu zic că e loc, loc de analiză.
StartupCafe.ro: Deci mai e loc de creștere a impozitului pe dividende?
Marcel Boloș: Acum depinde cum privind problema, pentru că la nivelul Uniunii Europene sunt state membre la care impozitul pe dividend a trecut de 20%. Dar, repet, trebuie făcută analiza extrem de serios, pentru că orice decizie de acest fel poate fi prohibitivă pentru ceea ce înseamnă atragerea de capital și investiții la nivelul țării noastre și de aceea cred eu că raportul pe care Banca Mondială îl va realiza din perspectiva reformei fiscale trebuie să analizeze perspectiva aceasta a impozitării muncii, a impozitării consumului. Păi, în Planul fiscal, termenul pentru elaborarea acestui raport de specialitate era undeva în luna ianuarie-februarie 2025 și sigur, termenul asumat în planul fiscal era trimestrul întâi 2025
Acum depinde și de discuțiile care se vor purta cu Comisia Europeană, fiindcă este o reformă vitală pentru țara noastră și pentru ceea ce înseamnă traiectoria de ajustare a deficitului bugetar, în contextul în care anul 2024 a fost un an cu standarde de cheltuieli și cu un normativ de cheltuieli publice care a dus la depășirea sumei de 750 de miliarde de lei, o sumă consistentă pentru ceea ce înseamnă cheltuielile publice ale statului. Mi-e groaza să mă gândesc ce ar fi însemnat dacă statul nu ar fi contribuit cu aceste cheltuieli la consumul guvernamental și care ar fi fost impactul asupra creșterii economice a României.
StartupCafe.ro: Domnul ministru, ați pomenit de impozitarea muncii. Este și această idee vehiculată în spațiul public de comasare a impozitului pe venitul salarial cu contribuția la sănătate (CASS). Se întâmplă asta, nu se întâmplă, cum a rămas?
Marcel Boloș: Este un scenariu care a fost prezentat de către Banca Mondială. Practic, Banca Mondială a avut trei scenarii: impozitarea progresivă, care, după cum bine cunoașteți, nu este agreat de nici o parte a coaliției de guvernare. A fost de asemenea prezentat scenariul TVA-ului cu o cotă standard, dar care de asemenea nu este agreat de către coaliția politică.
Și cel de-al treilea scenariu a fost această unificare a impozitului pe venit cu contribuția la asigurările sociale de sănătate. Deci din 10% impozit pe venit, 10% CASS ar fi rezultat o cotă unică de 20% cu mențiunea că în noul algoritm de calcul al impozitului pe venit rezultat din această consolidare se eliminau din baza de impozitare contribuția la asigurările sociale și la asigurările sociale de sănătate. Deci, cu alte cuvinte, ca urmare acestei unificări a impozitului pe venit și a CASS-ului ar fi rezultat un impact asupra banilor încasați de către oameni și odată cu aceasta cred că ar fi existat și, mă rog, o oarecare stare de îngrijorare a oamenilor pentru banii pe care îi încasează.
StartupCafe.ro: Da, pentru că în prezent, se aplică mai întâi contribuțiile sociale asupra salariului brut și, pe suma care rămâne, se aplică apoi impozitul pe venit.
Marcel Boloș: Sistemul actual presupune ca din baza de impozitare să se scoată afară, să se deducă, cum spunem noi, CAS-ul și CASS-ul. Iar în noua formulă, prin unificare nu mai erau aceste deduceri, iar din acest algoritm rezulta un impact bugetar de 27 de miliarde de lei la bugetul de stat.
StartupCafe.ro: Bani care ar fi fost luați de la oameni, de la lucrătorii noștri.
Marcel Boloș: Banii care rezultau tocmai din faptul că nu se mai deducea contribuția la asigurările sociale și la asigurările sociale de sănătate și ei sigur că impactau asupra restului de plată, cum spunem noi în limbaj mai neacademic.
StartupCafe.ro: Și ce se întâmplă cu aceste propuneri?
Marcel Boloș: Nu știu să vă răspund. Sunt cele trei scenarii pe care le-a analizat Banca Mondială. Potrivit Planului fiscal, la aceste scenarii se mai adaugă două opțiuni pe care tot Banca Mondială ar urma să le prezinte guvernului, care ar trebui să conțină măsuri pe zona de reformă fiscală. Și din aceste măsuri guvernul ar fi urmat să aprobe pe cele care împreună duc la un impact bugetar de 1,1% din PIB. Aceasta pentru ca să se respecte ținta de deficit bugetar pe de o parte și pe de altă parte, să se respecte angajamentele care au fost luate în Planul național de redresare și reziliență, pentru că jalonul 207 a fost destul de clar în acest sens.
StartupCafe.ro: Deci măcar una din astea tot o va face Guvernul, anul ăsta?
Marcel Boloș: Nu știu, aici deja e un lucru care depinde de discuțiile cu Comisia Europeană și felul în care va fi pus în aplicare planul fiscal. Este extrem de importantă ținta de 7% a deficitului bugetar, pe de o parte și, pe de altă parte, reforma fiscală ca angajament pe care Guvernul l-a avut prin Planul național de redresare și reziliență (PNRR).
StartupCafe.ro: La asta cu TVA-ul, propunerea e să se elimine cotele reduse, la alimente, medicamente, să fie cu 19% TVA...
Marcel Boloș: Cota standard presupunea că avem o singură cotă, scenariu puțin probabil, pentru că acest lucru ar fi însemnat o afectare a prețului la alimente, la medicamente și este un scenariu puțin probabil, pentru că ar avea un impact destul de consistent asupra populației și nu cred că acum e un scenariu oportun să se recurgă la aceste măsuri. Dar analiza aceasta pe care am menționat-o cu privire la impozitarea muncii, cu privire la impozitarea capitalului sau cel referitor la impozitarea consumului, toate acestea sunt analize pe care Banca Mondială cu experții le va face ținând cont și de contextul de competitivitate, pentru că orice măsură fiscală poate să fie prohibitivă pentru ceea ce înseamnă investițiile de care depindem, investițiile private, dar și publice, care sunt foarte importante pentru dezvoltarea României.
StartupCafe.ro: Dar e mai probabil poate să se mențină cotele speciale pentru alimente, medicamente și să se mărească peste 19% cota standard de TVA?
Marcel Boloș: Acesta a fost un angajament asumat de către Guvernul României, să nu avem modificări pentru ceea ce înseamnă cota redusă de TVA pentru medicamente și alimente. Acum, celelalte scenarii, după cum bine cunoașteți și poziția oficială pe care a avut-o Guvernul României au fost că nu crește taxa pe valoarea adăugată. Deci, aici depinde de decizia pe care o va lua Guvernul, momentul la care va fi luată această decizie, felul în care politica publică de ajustare a deficitului bugetar va fi pusă în aplicare. Cum spuneam, e posibilă și o reducere de cheltuieli, dar nu ar fi de dorit ca această reducere de cheltuieli să fie pe zona investițiilor, pentru că România are acum oportunitatea de a accesa fondurile europene și discutăm de peste 75 de miliarde de euro, din care puțini bani au intrat până acum în țară. Gândiți-vă ce înseamnă ratarea unei astfel de oportunități, care ar arunca România în spate, cu poate zeci de ani în urmă.
StartupCafe.ro: Dar de unde să se taie?
Marcel Boloș: Pe partea de cheltuieli, aici discutăm inclusiv de ceea ce înseamnă cheltuielile de funcționare a statului. Ați văzut discuțiile care au avut loc pentru ceea ce înseamnă, mai ales, zona cheltuielilor de personal. Oricum, noi am ajuns la un fond de salarii anual de 162 de miliarde de lei, ceea ce spune foarte multe despre anvergura pe care o are aparatul de stat și felul în care astăzi, cu cei 1.300.000 de bugetari, ne desfășurăm serviciile publice. Ar însemna un standard de calitate ridicat pentru ceea ce înseamnă serviciile publice și multe așteptări din partea oamenilor.
StartupCafe.ro: Și nu se ridică la aceste așteptări, spuneți, adică vreți să spuneți că serviciul public nu e pe măsura acestui fond de salarii?
Marcel Boloș: Fiecare dintre noi este beneficiar de servicii publice, de la accesarea serviciilor publice pe zona de sănătate până la cele de pe zona de educație sau cele care privesc buna funcționare a statului și este loc de mai bine pentru aceste tipuri de servicii. Inițiativele pe care le-a avut guvernul, de la reducerea numărului de agenții până la anumite tipuri de măsuri care privesc eficientizarea utilizării banului public sunt binevenite. Altminteri, sarcina finanțării acestor cheltuieli revine mediului de afaceri și sigur, în completare, totdeauna am avut finanțarea deficitului bugetar și vedeți că nu a ajuns, volumul de creditare depășind, numai în anul 2024, 250 de miliarde de lei. Deci a fost un an destul de greu din această perspectivă și loc pentru utilizarea mai bună a banilor publici există întotdeauna.
-
1 miliard EUR absorbiți, din 33 miliarde EUR alocați de UE pentru România, prin Politica de Coeziune 2021-2027
StartupCafe.ro: Într-o declarație recentă ați menționat riscul de dezangajare, la fondurile europene, de peste 5 miliarde de euro, la nivelul acestui an. În ce constă acest risc de decomitere și care sunt sursele sale? De unde de unde a apărut acest risc?
Marcel Boloș: Politica de coeziune are bugetul mai mare decât Planul național de redresare și reziliență (PNRR). România are astăzi 44 de miliarde de euro alocați prin Politica de coeziune, din care 33 de miliarde de euro sunt grant, adică bani pe care România îi primește gratis. Dacă comparăm cu Planul național de redresare și reziliență, unde avem aproximativ 13 miliarde de euro, o analiză foarte simplă ne arată că avem foarte mult grant pe politica de coeziune față de ceea ce există în Planul național de redresare și reziliență. Acum riscul de decomitere este de 5,2 miliarde de euro. În fiecare an există acest, să zicem, prag, în termeni foarte simpli, pe care îl fixează Comisia Europeană și dacă nu-ți folosești banii în ritmul acesta pe care ți l-ai planificat până la sfârșitul perioadei de programare, practic banii îi pierzi prin acest risc de decomitere.
De aceea noi, prin ceea ce înseamnă implementarea proiectelor, fiindcă zonele cu risc cel mai mare de decomitere sunt fondurile alocate prin programele regionale, unde avem 1,2 miliarde euro, avem de asemenea la nivelul Programului de transport, dar aici proiectele de infrastructură de transport sunt într-un ritm dinamic de implementare, în jur de aproximativ 1 miliard de euro. Și mai avem problema proiectelor de infrastructură de apă și canalizare, unde riscul de decomitere este în jur de 600 de milioane de euro. Sunt cele mai complexe proiecte pe care le gestionăm din bani europeni, în valoare de peste 5 miliarde de euro-contracte de finanțare, dar care se întind ca durate de implementare, depășesc uneori chiar 5 ani, media unui astfel de proiect pentru ceea ce înseamnă implementarea.
Deci, cu alte cuvinte, aici va trebui să adoptăm o serie de măsuri, încât banii aceștia pe care eu îi văd mai prețioși, din Politica de coeziune, fiind cu un buget mult mai consistent decât Planul național de redresare și reziliență, sigur că PNRR are ca fundament reformele și aici cumva e vorba de consolidarea capacității de reziliență a statului român. Dar în Politica de coeziune avem cele mai importante investiții care duc la reducerea dezechilibrelor de dezvoltare între diferitele regiuni ale României și an de an trebuie să fim foarte atenți la pierderea acestor bani, pentru că dacă ne uităm la banii care ar trebui să intre în țară și avem peste 10 miliarde de euro din Planul național de redresare și reziliență, cu 5 miliarde de euro care ar trebui să intre din Politica de coeziune, discutăm de un buget enorm pe care îl avem pentru acest an pentru România și sigur, trebuie să fim foarte atenți și precauți la modul în care gestionăm aceste resurse, să nu le pierdem.
StartupCafe.ro: Ce rată de absorbție avem acum pe actualul cadru financiar 2021-2027?
Marcel Boloș: 5% . E o rată de absorbție destul de mică aici, bani virați de către Comisia Europeană, 1 miliard de euro în prezent (fără prefinanțări - n.r.). Am spus, 44 de miliarde de euro sunt disponibili pe politica de coeziune și din această perspectivă ritmul mediu anual pe care ar trebui să-l avem ca să aducem în țară toate cele 44 de miliarde de euro este de 8 miliarde de euro, luând în calcul 5 ani de implementare până la sfârșitul anului 2029. În acest context, trebuie să judecăm lucrurile și mai ales să accelerăm proiectele de infrastructură, care sunt vitale pentru dezvoltarea României.
StartupCafe.ro: Deci vorbim de acest ciclu financiar început în 2021.
Marcel Boloș: Dar, dar el are regula n+2, sunt ani în care este n+3 și practic se închide în 31 decembrie 2029. Dar în același timp trebuie să ne pregătim pentru perioada post-2027, respectiv pentru perioada 2028-2035, pentru ca strategiile naționale să ne fie elaborate încât la începerea negocierilor pentru viitorul cadru financiar, întrucât se discută deja acest lucru, România să nu fie prinsă pe picior greșit și să putem din start să avem temele de casă făcute, încât banii pe care îi vom primi să fie cât mai bine utilizați.
StartupCafe.ro: 5% din 2021 până în 2025?! Cum vi se pare ritmul de absorbție, pentru că s-au dus deja 4 ani?
Marcel Boloș: Asta în condițiile în care s-au alocat banii pentru pregătirea proiectelor. Să nu uităm acest lucru, pentru că în anul 2020 au fost alocați bani și resurse pentru pregătirea efectivă a proiectelor și totuși avem un ritm... Dar, vedeți, suprapunerea aceasta între perioadele de programare și negocierile care au loc cu Comisia pentru aprobarea programelor operaționale sunt de regulă consumatoare de timp, în care, dacă nu implementezi și nu-ți pregătești proiectele, nu ajungi la gradul de absorbție cel mai adecvat pentru țară.
StartupCafe.ro: Cei 5% sunt cu prefinanțările plătite?
Marcel Boloș: Cei 5% sunt cu prefinanțare, sunt cu avansuri cu tot.
StartupCafe.ro: A, deci și mai mică este rata de absorție ca sume rambursate de Comisia Europeană.
Marcel Boloș: Și aici este cheia, cum spuneam, pentru ca să dinamizăm ritmul de implementare a proiectelor. Vedeți, Politica de coeziune este total diferită de PNRR. Politica de coeziune presupune ca pe măsură ce-ți implementezi un proiect să duci documentele necesare să-ți deconteze banii. Pe când în PNRR ai jalonu, ți-ai îndeplinit jalonul, primești banii. Numai că există riscul acesta al întârzierii proiectelor, mai ales pentru țara noastră, prin PNRR, care într-un final poate să ducă la pierderea de bani. Dar în PNRR este o cu totul altă filozofie. Poate să-ți fie, spre exemplu, costul investiției total diferit de bugetarea pe care o ai făcută în PNRR pentru un jalon și de valoarea efectivă a jalonului. De aici se naște, cum am precizat, un avantaj ce reiese din faptul că ți-a dat banii. Dar dezavantajul este că nu are constrângeri pentru ceea ce înseamnă implementare a proiectelor de investiții.
-
Cele două tipuri de întârzieri ale programului Startup Nation 4
StartupCafe.ro: Ați spus că o să introduceți finanțări pentru startup-uri și tineri antreprenori, cum erau cele tip România Start-Up Plus, Innotech Student, în Programul Educație și Ocupare. (PEO). Dar acum s-a introdus în PEO programul Start-Up Nation care în mod normal trebuia să fie făcut pe fonduri naționale, prin Ministerul Economiei. În ce stadiu se află, că nu mai știm nimic de el? MIPE, ca finanțator, trebuie să emiteți ghidurile finale și nu au fost emise, au fost emise doar niște proiecte de ghid și mai departe nu mai știm.
Marcel Boloș: Da, avem două tipuri de întârzieri care sunt în Start-Up Nation, cum e rebranduit acest program național. Una este cea legată de forma finală a ghidurilor și a doua este cea legată de aplicația informatică necesară pentru ca aceste proiecte să poată fi derulate. Mecanismul după care se implementează acest proiect de antreprenoriat este practic cel preluat din Innotech Student, în care te certifici pentru abilitățile antreprenoriale. Certificarea are loc de către un formator de formare profesională și apoi cu planul de afaceri, dacă ți se declară câștigător, îți încasezi grantul la care ai dreptul. Teoretic, poate o continuare a Innoech Student era mai adecvată pentru țara noastră. Dar și forma aceasta pe care o avem cu Ministerul Economiei, cred eu că poate fi una pe care o putem pune pe picioare, în sensul în care să avem aplicația informatică finalizată. Chiar astăzi (luni, 20 ianuarie 2025- n.r.) am avut o discuție pe această temă și împreună cu Serviciul de Telecomunicații Speciale, o să avem o discuție încât să găsim cele mai bune variante. Până la urmă, suferă antreprenorii care s-au înscris în cadrul acestui program și care și-au pus bazele pentru ca să poată să acceseze.
StartupCafe.ro: Vă gândiți la un orizont de timp, când ar putea să se lanseze apelul pentru antreprenori?
Marcel Boloș: Mă gândesc să căutăm resurse și să continuăm și cu programul Innotech Student, încât cu sumele pe care le-am avut alocate în perioada de programare precedentă, pe același model, să sprijinim în continuare studenții care au abilități antreprenoriale, fiind unul dintre cele mai de succes apeluri de proiecte pe care le-am avut și cu un impact destul de mare în rândul celor care s-au înscris în cadrul apelului de proiecte și care ulterior și-au dezvoltat un business, pentru că valoarea grantului, după cum vă aduceți aminte, era în funcție de numărul de angajați și aveam un mecanism care a fost foarte bun pentru ceea ce înseamnă sprijinul tinerilor antreprenori. Modelul și mecanismul cel care a mers și a fost de succes nu trebuie abandonat, nu sunt adeptul modificări lor doar de dragul de a face modificări. În schimb, o să avem discuție cu colegii din cadrul Autorității de Management a PEO, astfel încât un astfel de apel de proiecte să-l reluăm pentru sprijinul tinerilor antreprenori.
StartupCafe.ro: Dar tot prin intermediul unor organizații independente, ca administratori de grant, vreți să derulați Innotech Student?
Marcel Boloș: Da, pe acest mecanism al administratorilor de fonduri mă gândesc să putem continua încât să avem, cum spuneam, un buget. În perioada precedentă de programare a avut 150 de milioane de euro și cu același buget vrem să putem continua toate aceste inițiative antreprenoriale.
StartupCafe.ro: Dar la Startup Nation, ce vești aveți de la Ministerul Economiei, care implementează schema?
Marcel Boloș: Nu am cum să dau o veste acum, dar cu siguranță voi reveni asupra acestui subiect, pentru că sunt 440 de milioane de euro pe care i-am alocat în cadrul acestui apel de proiecte. Ce pot să garantez este că împreună cu STS și cu Ministerul Economiei vom avea această discuție, să aducem în normalitate apelul de proiecte, respectiv să putem să avem un grafic de timp predictibil pentru ca să știe aplicații când se lansează apeluri de proiecte și când pot să acceseze banii.
-
Renegocierea PNRR - ce mai vrea Boloș să scoată de la Comisia Europeană
StartupCafe.ro: Vizavi de PNRR, ați invocat o posibilă renegociere a programului, ce vizați prin această renegociere, ce doriți să obțineți de la Comisia Europeană?
Marcel Boloș: Primul obiectiv este ca banii din grand să-i putem accesa 100% adică ne interesează ca grantul să fie prioritatea numărul unu, respectiv banii pe care-i care-i avem alocați să-i putem absorbi în integralitate. De aceea ne gândim ca proiectele și acele jaloane și ținte în care proiectele merg bine și se înregistrează un ritm de implementare adecvat să fie prioritare la alocarea de grant, iar cele care sunt cu proiecte mai complexe și cu un ritm de implementare mai lent să le trecem în împrumuturi, pentru că este de la sine înțeles că până în 31 august 2026 nu vom avea toate proiectele de investiții implementate. Sunt 115 obiective de investiții pe care le avem în implementare în momentul de față. Nu toate vor duce la implementare 100%. Probabil că vom avea o perioadă de timp în care Comisia ne va lăsa să închidem aceste proiecte de investiții.
Aceasta este o primă prioritate, grantul să fie prioritatea numărul unu în absorbție și investițiile cu ritmul cel mai adecvat de implementare să fie relocate în cadrul grantului.
Apoi, avem situații în care grantul contractat este inferior bugetului pe care îl avem aprobat în PNRR. Asta ar însemna ca banii care se disponibilizează să-i folosim adecvat pentru ceea ce înseamnă digitalizarea IMM-urilor. S-ar putea, dacă vom obține acordul Comisiei pentru proiectele care au un ritm susținut de implementare, să propunem relocarea, nu știu, am dat exemplu digitalizării IMM-urilor. Sunt 7200 de proiecte depuse (la Programul Digitalizarea IMM) și, sigur, ele, deși au trenat, această perioadă de evaluare și de contractare, cred eu că este o prioritate pentru noi acum să le finanțăm, dacă este posibil, chiar pe toate. Și să avem din acest punct de vedere acceptul Comisiei. Dar și proiectele de eficiență energetică, ce sunt, de asemenea, destinate IMM-urilor și care le-ar ajuta într-o perioadă destul de grea pentru ceea ce înseamnă costul energiei, să-și gestioneze problemele. Acesta ar fi al doilea obiectiv pe care îl vom urmări, ca aceste economii sau valori necontractate ale bugetelor să le putem reloca spre digitaizare și eficiență energetică. Al treilea obiectiv: acolo unde vedem că în implementarea investițiilor, termenul intermediar pe care l-am avut nu poate fi respectat, să prelungim până la ultimul deadline, respectiv 31 august 2026.
Și după aceea sunt valorile cantitative pe care le avem asumate, ca jaloane și ținte, care trebuie revizuite, pentru ca, la momentul la care ni se validează un jalon să nu fim în situația în care din analiza conținutului jaloanelor să pierdem banii doar pentru că nu suntem în litera și spiritul pe care le avem scrise în PNRR.
StartupCafe.ro: Dar pe partea de împrumuturi din PNRR este această posibilitate să renunțăm la anumite sume de bani?
Marcel Boloș: Eu nu aș renunța la aceste sume de bani pe care le avem în cadrul împrumuturilor, fiindcă este cel mai ieftin împrumut pe care îl puteam avea vreodată din perspectiva costului.
StartupCafe.ro: Cât e dobânda la PNRR?
Marcel Boloș: 0,2% este dobânda pe an, pe o perioadă timp de 30 de ani în care trebuie să rambursăm împrumuturile.
StartupCafe.ro: Și acum la ce dobânzi se împrumută statul român de pe piață?
Marcel Boloș: Sunt împrumuturi, în funcție de orizontul de timp, care pot ajunge și până la 7,5%, ca și cost al dobânzii. Aceasta din cauza ratingului de țară pe care îl avem, dar și a volumelor de creditare de care avem nevoie în fiecare an. Cu cât este mai mare acest volum de creditare, cu atât costul cu dobânda este mai ridicat. Deci, din această perspectivă, noi avem această oportunitate pe care am mai discutat-o și am mai prezentat-o, de dezvoltare, cu care ne mai întâlnim în viitorul apropiat și cred eu că trebuie să profităm la maximum, fiind un moment de răscruce, chiar dacă, să zicem așa, avem probleme de deficit și de datorie publică, dar nu există un stat membru UE modern și dezvoltat care să fi făcut politicile de dezvoltare fără deficit bugetar, fără probleme de deficit bugetar și fără datorie publică.
StartupCafe.ro: Unul dintre predecesorii dumneavoastră de la minister, domnul Ghinea, chiar ministrul care a acoordonat redactarea PNRR-ului României, spunea că vă pregătiți, Guvernul se pregătește să renunțe la 3 miliarde de euro din PNRR pentru a nu mai face anumite reforme.
Marcel Boloș: Nu. Nu știu de această informație, nu știu la ce se referă. Eu v-am spus doar valoarea economiilor pe care le avem între valoarea contractată a grantului și valoarea bugetată, adică acești bani pe care în lipsa unei propuneri din partea statului membru, i-am pierde și e păcat să pierzi acești bani, care sunt aurul României și contează foarte mult pentru dezvoltarea țării noastre. Aceasta este, n-am discutat sub nicio formă de renunțare la reforme și nici nu cred că ar fi de acord Comisia cu renunțarea la reforme. Sunt reforme care consolidează statul român și capacitatea de reziliență a României. Totuși, nu mai prindem. Să nu uităm de la reforma pensiilor generale, unde am avut impactul bugetar colosal, de 33 de miliarde de lei, până la reforma salarizării unice. Aceste două categorii de cheltuieli sunt consistente pentru România. Numai pensiile sunt anual 155 de miliarde de lei. Mai adăugați cheltuielile cu salariile 162 de miliarde de lei, deci peste 310 miliarde lei sunt astăzi cele două categorii de cheltuieli pe care România le are.
StartupCafe.ro: Ce se întâmplă cu tranșele de plată din PNRR? Unde sunteți acum?
Marcel Boloș: 9,2 miliarde de euro avem încasați cu tot cu avansuri, din 29 de miliarde. 20 de miliarde de euro mai avem de încasat într-o perioadă de 1 an și 8 luni. Deci, vă dați seama timpul scurt pe care îl avem la dispoziție, banii mulți pe care îi avem de accesat și responsabilitatea pe care o are Guvernul, pentru că fără reforme nu putem visa că încasăm acești bani. Dar pentru România, 20 de miliarde de euro pe care-i mai avem de încasat împreună cu cei care vin din Politica de coeziune, 44 de miliarde de euro, să ne gândim ce ar însemna o Românie cu un asemenea buget și cu proiectele de investiții implementate. De fapt, discutăm despre o altă Românie.
StartupCafe.ro: Din acest punct de vedere, vă gândiți să renegociați cu comisia și calendarul actual al PNRR?
Marcel Boloș: Noi trebuie să privim pragmatic lucrurile. Avem în momentul de față 1 an și jumătate, timpul rămas până la deadline-ul pe care îl avem de respectat și mai mult de două cereri de plată anul acesta și una anul viitor nu mai putem depune. De aceea va trebui să facem o rearanjare a jaloanelor și a țintelor pe care le avem, încât să fim pragmatici cu noi. Discutăm totuși de 20 de miliarde de euro pe care, dacă încercăm să ne furăm căciula de unii singuri, s-ar putea să rămânem fără bani. Și atunci eu văd pragmatic ca din cele opt cereri de plată pe care le avem, pentru perioada următoare, să rămânem cu maxim trei, astfel încât să putem să și implementăm reformele, pentru că dacă noi doar vom încerca să mimăm că implementăm reformele, șansa PNRR-ului este zero de a avea atât absorbția de fonduri, cât și a duce la bun sfârșit reformele. Cheia absorbției banilor din PNRR înseamnă reforme. Fără reforme, degeaba avem noi planuri mărețe și îndrăznețe, nu vom putea accesa banii.
-
„Probleme la jalonul privind pensiile speciale” - de ce nu ne-a dat UE 2 miliarde EUR până acum
StartupCafe.ro: Ce se întâmplă cu ultima cerere de plată PNRR?
Marcel Boloș: Nu arată bine, să știți, cererea de plată, cu probleme la jalonul privind pensiile speciale. Aici, după cum știm, Curtea Constituțională trebuie să se pronunțe pe data de 4 februarie 2025 sau ar trebui să se pronunțe pe data de 4 februarie pentru pensiile militarilor. De asemenea, s-a pronunțat pe neconstituționalitatea impozitării cu 20% a părții necontributive pentru magistrați. Aici va trebui să așteptăm publicarea deciziei, pentru că acest jalon neîndeplinit înseamnă 660 de milioane de euro pentru țara noastră. Deci s-ar putea ca din suma pe care o avem de încasat să ni se mai rețină încă 660 de milioane de euro numai pentru pensiile speciale. E un jalon care noi ne-am obișnuit cu ideea că este închis. Nu. El este un jalon încă neînchis în relația cu Comisia Europeană. Apoi, avem jalonul de 400 de milioane de euro suspendați, care este cel privitor la AMEPIP, pentru selectarea administratorilor la ceea ce înseamnă guvernanța companiilor de stat. Aici avem 400 de milioane de euro suspendați, avem jalonul cu microîntreprinderile, care acum este dus la bun sfârșit și sperăm să fie închis și în felul acesta 330 de milioane de euro să fie salvați. Avem, de asemenea, jalonul de la Ministerul Energiei cu ceea ce înseamnă selectarea administratorilor la nivelul companiilor de stat, alți 300 de milioane de euro. Deci, practic, probleme care oarecum sunt mărunte și funcționărești, dar au un impact bugetar colosal. Adică costul acestor neîndepliniri de jaloane este unul prea usturător pentru țara noastră.
StartupCafe.ro: Care e problema? Că depind de Guvern, de Executiv, și cei de la companiile de la Ministerul Energie și AMEPIP?
Marcel Boloș: Da. Este decizie care depinde foarte mult de Guvernul României. Și aici trebuie clarificat, pentru că reformele nu sunt de joacă.
StartupCafe.ro: De ce nu luați decizia aceasta în Guvern, de ce Guvernul nu ia decizia aceasta?
Marcel Boloș: Acum, toate aceste lucruri vor fi clarificate, zic eu, odată cu vizita pe care o va face Comisia în perioada 10-14 februarie 2025, când subiectele de discuție vor fi cererea de plată 3, cererea de plată 4 și renegocierea PNRR-ului. Când vom avea, cred eu, o analiză serioasă asupra mersului pe care îl avem pentru implementarea PNRR.
StartupCafe.ro: Da, dar vedeți cum e? Mediul de afaceri, microîntreprinderi, mai ales, antreprenorii au dus tot greul PNRR-ului. Când a fost vorba de ei, lor le-ați scăzut imediat, peste noapte, pragul la microîntreprindere. Când e vorba de pensiile speciale, hopa, stați, că e decizia Curții Constituționale nu știu care. Când e vorba de funcțiile acelea de administratori, clientela de partide, la fel, nu știm de ce nu nu se iau deciziile.
Marcel Boloș: Aici nu pot decât să fiu de acord cu cele ce ați menționat. Sper să avem o asumare responsabilă a acestor decizii care țin de implementarea jaloanelor. Cum vă spuneam, costul este prea usturător pentru țara noastră, pentru jaloane care țin de deciziile ministerelor de linie și să înțeleagă că aceste pierderi sunt ireversibile pentru dezvoltarea României și că e de domeniul neînțelesului cum o decizie administrativă pentru ceea ce înseamnă conducerea unor companii de stat nu poate fi rezolvată în acord cu cele asumate de România prin jaloane și ținte și pentru aceasta trebuie să plătim usturător. Vedeți, numai conducerea AMEPIP e ca și contravaloare 400 de milioane de euro. Inacceptabil, e o o problemă inacceptabilă pentru faptul că acest cost usturător trebuie să fie suportat de țara noastră pentru ceea ce înseamnă implementarea unor decizii funcționărești, administrative.
StartupCafe.ro: Dar la Energie ați văzut că e ministrul dumneavoastră de la PNL, dl. Burduja, de ce nu ia măsurile astea la companiile de stat?
Marcel Boloș: Da, dar nu se face vinovat domnul Burduja de situația în care suntem acum la Ministerul Energiei, iar dumnealui, ca să poată lua o măsură, trebuie să i se asigure cadrul legal.
StartupCafe.ro: Cine să i-l asigure?
Marcel Boloș: Păi noi trebuie să-i facem și lucrăm la acest cadru legal pentru ca prin măsurile specifice pe care le vom adopta să poată să aibă baza legală pentru implementarea măsurilor necesare în vederea îndeplinirii acestor jaloane pe care Ministerul Energiei le are.
-
Programul de digitalizare IMM (PNRR): Indicatorii „nu arată un management corect”
StartupCafe.ro: Ați menționat Programul de digitalizare a IMM-urilor prin PNRR, chiar dumneavoastră ați făcut ghidul și ați lansat apeluri de proiecte, ați plecat din minister, v-ați întors, apelul e tot acolo, de 2 ani, nu s-au finalizat verificările.
Marcel Boloș: Da, din păcate. Sunt 3.200 de proiecte în contractare. Am avut o o întâlnire chiar din prima zi după reîntoarcerea mea. Am stabilit un target zilnic pentru ceea ce înseamnă contractarea acestor proiecte, vitale pentru mediul de afaceri. Mă voi ține de acest target și sper eu ca în ritmul pe care l-am impus, undeva până la sfârșit de luna martie să avem proiectele contractate. Sunt 2.200 de proiecte care încă nu au fost repartizate pentru contractare. Indicatorii aceștia de analiză nu arată un management corect și discutăm de un buget mare, de peste 500 de milioane de euro. Dar vă promit că mă țin de target-urile pe care le-am fixat și până la sfârșit de luna martie închidem această problemă rușinoasă pentru ceea ce înseamnă Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene. Și, mă rog, disfuncționalitățile acestea interne, vedeți, uneori se repercutează și asupra mediului de afaceri.
StartupCafe.ro: În ce sens o închideți?
Marcel Boloș: Ca să avem contractată toate toate proiectele, respectiv cele 5279 de contracte pe care ni le-am asumat prin Planul național de redresare și reziliență.
StartupCafe.ro: Am înțeles, dar vedeți că pentru antreprenorii obișnuiți, microîntreprinderi, IMM-uri, cum e acest program din PNRR, au trenat lucrurile, dar pentru nepotul premierului Ciolacu, tot în PNRR, lucrurile s-au mișcat. S-au drept aprobări mai repede. Cum se explică această dublă măsură?
Marcel Boloș: Nemulțumirea aceasta pe care mediul de o afacere o are este o nemulțumire pe bună dreptate, pentru că este total neadecvat să aștepți 1 an și jumătate, 2 ani pentru ca proiectele pe care le-ai depus să să-ți fie evaluate și să ai cumva un rezultat final pentru cererea de finanțare pe care ai depus-o. Cu atât mai mult cu cât digitalizarea și progresul în ceea ce înseamnă digitalizare nu stau pe loc și soluțiile tehnice pe domeniul digitalizării pot să fie uneori depășite de ceea ce presupune te tehnologia în domeniul IT-ului. De aceea problema este în monitorizarea mea directă și mă voi ține de colegii mei încât să ducem la bun sfârșit acest obiectiv.
StartupCafe.ro: Marile proiecte de infrastructură pe fonduri europene. Ce se întâmplă cu ele? Pentru că în sfârșit am intrat în spațiul Schengen și cu frontierele terestre, dar companiile românești, antreprenorii români și populația României nu se pot bucura pe deplin de libera circulație pentru că încă nu avem infrastructură să circulăm în primul rând în interiorul țării.
Marcel Boloș: Acuma, după cum știm, principalul coridor trans-european, dacă ritmul de implementare pentru Sibiu-Pitești, pentru că aici avem cea mai mare provocare și din câte am văzut la Ministerul Transporturilor există o preocupare astfel încât ritmul și data implementării să fie devansate. Dacă Sibiu-Pitești se închide, este cel mai scump tronson de autostradă pe care îl finanțăm din politica de coeziune, peste 2,2 miliarde euro, atunci înseamnă că în sfârșit, probabil la finalul lui 2026, vom avea un coridor trans-european de la Constanța până la ieșirea din țară complet circulabil. Lugoj-Deva sper ca să fie lotul doi, secțiunea e cu celebrul ecoduct pentru urși, să fie finalizat. Și atunci putem spune că din Politica de coeziune un întreg coridor de autostradă este inaugurat.
Sigur, aici incluzând și autostrada Bucureștiului, A0, care este de asemenea parte din coridorul transeuropean, și Autostrada Transilvania este de asemenea, Tunelul Meseș în momentul de față creează dificultăți pentru ceea ce înseamnă operaționalizarea, dar este la fel de importantă pentru dezvoltarea României autostrada A8. Dacă vreodată ați venit din Iași, Târgu Mureș, Cluj-Napoca este un iad și de autostrada A8 depinde foarte mult dezvoltarea întreagă a Moldovei. Sigur, A7, care se implementează din Planul național de redresare și reziliență... Cred eu că pe zona aceasta infrastructuri rutiere lucrurile sunt vizibil îmbunătățite și cred că am depășit 1.000km de autostradă inaugurați.
Acum pe ceea ce înseamnă infrastructura feroviară aici ritmul de implementare probabil mai suportă loc de îmbunătățiri și de măsuri pentru accelerarea implementării, pentru că totuși Brașov-Sighișoara este celebru și este la fel, ca și complexitate, cu Sibiu-Pitești. Aș putea să le compar cumva ca nivel de complexitate și de aceea este un tronson la fel de important ca și Sibiu-Pitești, pentru ca să avem și un coridor de infrastructură feroviar inaugurat aici. Oportunitatea pe care sectorul de infrastructură de transport o are, să aibă un buget de 20 de miliarde de euro care provin din politica de coeziune și din planul național de redresare și reziliență, este istorică. Adică dacă acum nu facem, cât avem această mare oportunitate oferită de Politica de coeziune și de Planul național de redresare și reziliență, atunci o să vină vremea când am dori să facem, dar nu o să mai avem acest buget uriaș pe care Transporturile îl au și prin care sunt convins că va implementa proiectele în ritmul cel mai potrivit pentru România.
-
Cererea de plată 4, în iunie 2025
StartupCafe.ro: La PNRR, următoarea cerere de plată, cu nr. 4, când o depuneți, că și asta e în întârziere?
Marcel Boloș: Da. Aici, termenul pe care îl aveam pentru cererea de plată 4 era la sfârșitul anului 2024, dar trebuie să clarificăm și să închidem cererea de plată 3 și după aceea... Cererea de plată 4 are câteva puncte cheie: reforma fiscală - aici e de văzut în condițiile în care se va implementa reforma fiscală. Avem reforma pensiilor generale, avem Legea nouă a energiei, avem Codul urbanistic. Deci sunt în prezent 18 jaloane și ținte care încă nu sunt realizate și care noi, împreună cu colegii de la coordonatorii naționali ai planului național de redresare și reziliență, încercăm să găsim cele mai bune măsuri încât până la sfârșit de iunie să putem depune cererea de plată numărul 4. Dacă nu respectăm acest termen, atunci dăm peste cap toată ritmicitatea care există și termenul pe care îl avem de respectat și sigur, cele trei cereri de plată pe care le avem în plan până la sfârșitul perioadei de implementare a PNRR-ului.
StartupCafe.ro: Deci 9 miliarde ați încasat până acum?
Marcel Boloș: Da, 9,2 miliarde de euro. Mai sunt de încasat aproximativ 20 de miliardede euro. Banii se virează României și după aceea de acolo se asigură plățile necesare. Banii intră la Banca Națională României, în buffer. Și din buffer sunt făcute plățile necesare pentru implementarea proiectelor. Plățile vin pe de o parte din încasările pe care le avem din veniturile curente, pe de altă parte, pentru acoperirea deficitului bugetar uneori se folosește și bufferul.
StartupCafe.ro: Acoperiți deficitul bugetar inclusiv folosind bani luați prin PNRR...
Marcel Boloș: Deficitul bugetar se acoperă inclusiv din PNRR, dar cum spuneam, pentru implementarea acestor proiecte se folosesc și banii rezultați din încasările pe care le avem din impozite și taxe.
StartupCafe.ro: Acuma ca o estimare din banii ăștia din PNRR încasați, 9,2 miliarde euro, cât s-au cheltuit în proiectele PNRR?
Marcel Boloș: Dacă este să luăm în calcul și partea de cheltuieli neeligibile, 6 miliarde de euro.
StartupCafe.ro: Deci practic 3 miliarde de euro stau cam degeaba, acum, i-ați încasat cam degeaba, pentru că ritmul investițiilor e mai scăzut decât ritmul plăților făcute de Comisia Europeană României.
Marcel Boloș: Este adevărat, dar până când vine perioada șantierelor și momentul în care șantierele încep să funcționeze, deja proporția se va inversa.
StartupCafe.ro: Și ce se întâmplă dacă până la sfârșitul lunii august 2026 nu cheltuiți toți banii?
Marcel Boloș: Rămân bani la dispoziția României, pentru că ei sunt rezultatul îndeplinirii jaloanelor și țintelor. Mecanismul PNRR-ului nu înseamnă că pierzi banii dacă nu i-ai folosit. Nu funcționează dezangajarea, ca în Politica de coeziune. În PNRR funcționează în schimb îndeplinirea jalanelor și a țintelor. Primești banii pentru îndeplinirea jaranelor și țintelor, iar dacă nu i-ai folosit pentru implementarea proiectelor, îți rămân banii mai departe la dispoziție. E un avantaj din acest punct de vedere.
StartupCafe.ro: Într-un fel. Că poate îi sparge guvernul - care o fi pe aici - pe pomeni electorale...
Marcel Boloș: Ar fi păcat acest lucru, dar aici poate să difere valoarea investiției de valoarea bugetată a investiției și de valoarea jalonului, respectiv țintei. Și felul acesta, de exemplu, pentru neîndeplinirea unui jalon care privește o investiție, s-ar putea să ai, să zicem, o pierdere de - nu știu - 70 de milioane de euro. Dar valoarea investiției să fie de 3 miliarde de eur. E un avantaj pe care îl are PNRR din perspectiva implementării jalanelor și țintelor.
-
Ajutoarele COVID 4.1.1 și 4.1.1 Bis: „Vedem ce nemulțumiri s-au generat, determinate de întârzieri în rambursarea cererilor”
StartupCafe.ro: Hai să închidem și cadrul financiar 2014-2020. Principalele provocări care care sunt acum în momentul de față. Cum s-au închis cele două linii de ajutoare 4.1.1 și 4.1.1 Bis, destinate firmelor, pentru a se refcae din criza COVID, prin investiții în retehnologizare.
Marcel Boloș: Nu lăudabil pentru ce a însemnat scopul pe care l-am avut pe 4.1.1. Dacă ne aducem aminte, scopul a fost ca să dotăm cu echipament companiile, microintreprinderile, întreprinderile mici și mijlocii pentru ca să-și poată adapta capacitatea de reziliență în situații de criză. Ăsta a fost obiectivul pe care l-am avut, dar întârzierile pe care le care au fost înregistrate pentru ceea ce înseamnă ritmul plăților și implementarea proiectelor au dus unde au dus.
Sigur, a fost o asumare pe care Guvernul României a avut-o pentru implementarea apelului de proiecte 4.1.1 și din această perspectivă trebuie să fie la capitolul lecției învățate, pentru ca pe viitor să știm ce măsuri trebuie să luăm încât să nu facem dintr-un apel cu impact semnificativ pentru sprijinul mediului de afaceri unul care s-a transformat într-o serie nenumărată de plângeri și sigur, pentru unii dintre mediul de afaceri poate încurcături pe care le-au avut în implementarea proiectelor. Sigur că aici pot să fie interpretări legate de felul în care au fost gândiți indicatorii, indicatori, au fost discutați cu Comisia Europeană și ideea indicatorilor și a criteriilor de selecție era de a selecta la finanțare cele mai afectate companii de criza COVID.
Să nu uităm că a fost o măsură care se dorea a fi de sprijin pentru cei care au fost mai afectați de criza COVID. De la momentul la care am au fost gândite acele criterii, repet, cu discuții purtate cu Comisia Europeană, scopul fiind de a selecta pe cei mai afectați până la momentul la care s-a ajuns să fie judecată măsura de către Autoritatea de Audit. Vedeți cum au decurs lucrurile și s-a considerat de către Autoritatea de Audit că este incorect criteriul de selecție. Eu am fost martor la aceste discuții și am participat personal la discuțiile care au avut loc pentru criteriile de selecție și-mi amintesc cu exactitate scopul pentru care apelul a fost lansat. Cele mai afectate companii să fie selectate pentru a fi sprijinite să reducă impactul crizei COVID. Or, cel mai afectat însemna cu indicatorii de performanță cei mai afectați.
Nu poți să judeci altfel lucrurile, ca mai apoi la misiunea Autorității de audit să fie întoarse toate aceste criterii de judecată. (...) Practic am investit acești bani în mediul de afaceri. Mai departe vedem ce nemulțumiri s-au generat și în general determinate de aceste întârzieri în rambursarea cererilor și în implementarea proiectelor în general.