Patronatul Antreprenorilor din Contabilitate, Taxe și Audit din România (PACR) atrage atenția, vineri, că o majorare a salariului minim brut în anul 2026, în absența unor măsuri de relaxare fiscală, ar conduce la o creștere semnificativă a costului total suportat de angajatori și ar afecta direct microîntreprinderile și IMM-urile.
Antreprenorii contabili solicită guvernanților „adoptarea de urgență” a unor măsuri, în contextul discuțiilor privind creșterea salariului minim brut pe țară garantat în plată, la nivelul estimat de 4.350 lei.
Astfel, printre măsurile solicitate de PACR se numără:
- Majorarea plafonului neimpozabil: majorarea sumei neimpozabile acordate salariaților remunerați cu salariul minim, de la nivelul actual de 300 lei la 500 lei lunar, începând cu aceeași dată la care intră în vigoare noul salariu minim;
- Instituirea mecanismului de sincronizare fiscală: instituirea unui mecanism automat și permanent de ajustare a acestei facilități fiscale, sincronizat cu formula de actualizare a salariului minim prevăzută de HG nr. 35/2025, pentru a asigura predictibilitatea și proporționalitatea fiscală pe termen lung.
În susținerea acestei solicitări, antreprenorii contabili aduc ca argumente:
- Menținerea puterii de cumpărare și protecția socială
Majorarea salariului minim brut la 4.350 lei generează, în mod inerent, presiuni inflaționiste prin creșterea costului total al angajatorului (CTA) și transferul acestuia în prețul final. Ajustarea plafonului neimpozabil de la 300 lei la 500 lei este esențială pentru:
• Protejarea venitului net real: o ajustare mai mare a componentei nete a salariului compensează impactul inflației induse de creșterea costurilor.
• Echitate socială: asigură că majorarea brută se traduce într-un câștig net semnificativ pentru angajat, îndeplinind obiectivul social al măsurii.
- Coerența fiscală și reducerea "Tax Wedge"
Conform analizelor structurale (inclusiv cele ale OCDE), România are o povară fiscală ridicată pe munca cu venituri mici (tax wedge).
• Facilitatea fiscală de 300 lei netaxabili, instituită prin OUG nr. 156/2024, a vizat reducerea acestei sarcini.
• În contextul creșterii salariului minim cu aproximAntreprenorii contabili cer majorarea de la 300 la 500 lei a sumei scutite de taxe la salariul minim, dacă acesta va crește din 2026ativ 7,4% (300 RON), menținerea unui plafon fix de 300 lei ar diminua eficacitatea măsurii, distorsionând principiul proporționalității.
• Majorarea la 500 lei este necesară pentru a menține și consolida efectul de reducere a fiscalității pe munca slab remunerată, limitând creșterea disproporționată a contribuțiilor încasate de stat din acest palier salarial.
- Sustenabilitatea mediului de afaceri și competitivitatea
Creșterea salariilor brute, fără relaxare fiscală, echivalează cu o creștere a costului total al angajatorului (CTA). Acest lucru afectează direct:
• Microîntreprinderile și IMM-urile: acestea, fiind mai puțin reziliente la șocurile de cost, vor înregistra o eroziune a profitabilității, afectând lichiditatea și capacitatea de investiție.
• Competitivitatea: creșterea artificială a costurilor pune firmele românești în dezavantaj față de concurența regională.
• Păstrarea locurilor de muncă: măsura propusă de majorare a plafonului neimpozabil este un mecanism eficient prin care se atenuează presiunea pe CTA, contribuind la menținerea competitivității firmelor și, implicit, la protejarea locurilor de muncă la nivelul salariului minim.
- Alinierea la bunele practici europene
Statele membre UE care au implementat Directiva privind salarii minime adecvate utilizează frecvent mecanisme de susținere a salariaților cu venituri mici prin deduceri sau reduceri de contribuții sociale pentru acest segment. Ajustarea și automatizarea facilității fiscale (punctele 1 și 2) consolidează convergența României către modele fiscale europene moderne, orientate spre echitate socială și stimularea ocupării forței de muncă formale.
În acest context, PACR solicită guvernanților să includă „de urgență” în actul normativ de stabilire a salariului minim pe economie măsura majorării sumei neimpozabile de la 300 lei la 500 lei lunar.
Salariul minim în România, în 2025. Ce costuri suportă firmele și cât primesc angajații „în mână”
De la 1 ianuarie 2025, a crescut cu 9,4% salariul minim brut pe economie, iar salariul net, pe care angajații îl primesc „în mână” s-a majorat cu aproape 9%, în România, inclusiv în firmele private, comparativ cu ultimul nivel din 2024.
Începând cu data de 1 ianuarie 2025, salariul minim brut este de 4050 lei lunar, în creștere cu 9,4% față de nivelul precedent, de 3700 de lei. Salariul minim orar este de 24,496 lei/oră pentru un program normal de lucru de 165,334 ore, în medie, pe lună, conform HG 1505/2024.
La un salariu minim brut de 4.050 lei pe lună, salariul minim net pe care un angajat îl primește „în mână” este de 2574 lei, cu aplicarea scutirii de taxe pe suma de 300 de lei din salariul minim (OUG 156/2024 - ordonanța-trenuleț).
Astfel, pe net, angajatul primește 211 lei mai mult la salariul minim, în creștere cu nici 9% față de nivelul precedent al salariului minim net, care a fost 2363 lei pe lună. De majorarea salariului de bază minim la 4050 lei beneficiază 1,82 milioane salariați.
Salariul minim net crește și în funcție de deducerile personale, conform art. 77 din Codul Fiscal,
În schimb, de la 1 ianuarie 2025, firmele suportă un cost salarial complet la salariul minim de 4134 lei, în creștere cu 357 de lei (9,4%) față de nivelul precedent. Aici intră salariul net, impozitul pe venit, contribuția la pensie (CAS), contribuția la sănătate (CASS) și contribuția asiguratorie pentru muncă (CAM).