Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a anunțat miercuri noi modificări fiscale pentru reducerea deficitului bugetar, ce urmează să fie puse în transparență în curând: de la introducerea unei taxe fixe de 25 de lei pentru fiecare colet de 150 de euro care vine din zona non-UE, cum sunt cele livrate de giganții asiatici Temu și Shein, la eliminarea limitei de 50.000 de lei pentru plățile cu cardul și obligația firmelor active din România de a avea cel puțin un cont bancar.
Taxarea coletelor în valoare de 150 EUR din afara UE
Ministrul Finanțelor a anunțat că una dintre măsurile ce urmează să fie puse în transparență în cursul zilei de miercuri se referă la taxa pe fluxurile extracomunitare de colete.
El spune că în acest domeniu, la nivel european, fluxurile extracomunitare de colete, cele cu valoare sub 150 de euro, au crescut de la 1 miliard la 4 miliarde în ultimii 4 ani.
„În România, aceste fluxuri au crescut de la câteva mii de colete pe zi, 3.000 - 4.000 de colete pe zi, la 225.000 de colete pe zi astăzi. Sunt foarte mulți antreprenori români, vorbim de aproape 40.000 de antreprenori români, care vând în online și care au fost profund afectați de această creștere a coletelor din zone extracomunitare”, a precizat ministrul Finanțelor la conferința de presă.
El spune că sunt multiple efecte negative ale acestei „invazii de produse” din zone extracomunitare.
„Sunt efecte de mediu, sunt efecte logistice, pentru că logistica de a muta atâtea colete la o creștere atât de mare este mult mai complicată, vorbim și de riscuri în privința contrafacerii și a verificării acestor colete, pentru că posibilitățile de a verifica un număr atât de mare de colete sunt mult mai mici și resursele statului în această privință sunt mici”, conform ministrului.
Ca atare, va fi introdusă o taxă fixă de 25 de lei pentru fiecare colet de 150 EUR.
„Această taxă va fi instituită printr-o conlucrare cu toate companiile de curierat care preiau aceste colete, astfel încât să prindem acolo și coletele care vin direct din zone extracomunitare în România și cele care vin prin alte hub-uri în România. Evident că odată instituită taxa, cei care vor să stabilească hub-uri logistice în România și vor să distribuie din România, nu vor mai trebui să plătească acești bani. Evident pe această cale, dacă vor să facă business în România, să vină să stabilească hub-uri logistice în România”, a afirmat Nazare.
Eliminarea plafonului de 50.000 de lei pentru plata cu cardul la comercianți
„O altă chestiune foarte importantă de trasabilitate se referă la obligația operatorilor economici în privința acelui plafon de 50.000 de lei pentru plățile cu cardul. Eliminăm acel plafon de 50.000 de lei, astfel încât nu avem niciun fel de plafon, orice comerciant va trebui să ofere atât posibilități de plată în cash, cât și posibilități de plată cu orice mijloc de plată electronic”, a precizat ministrul.
El spune că în momentul de față peste 300.000 de astfel de cazuri.
„Nu mai suntem în situația din 2021 sau din 2018, când POS-urile aveau diverse regimuri, era foarte complicat să obții un POS. Acum avem trei variante de POS. E mult mai facil să obții acest lucru. Bineînțeles, vom avea în vedere în normele tranzitorii și regimul unor zone speciale din România unde nu există internet”, a spus Alexandru Nazare.
Ministrul a declarat că este esențial ca statul să aibă o imagine clară asupra tuturor tipurilor de tranzacții financiare.
„Ne vom uita și la aceste zone, pentru că probabil că sunt cazuri justificate în anumite zone din țară, dar acele cazuri sunt excepția, nu și regula, avem nevoie să avem o vizibilitate asupra plăților de toate tipurile. În același timp am purtat un dialog foarte deschis cu Asociația Băncilor, dar și cu cei care reprezintă aceste mijloace de plată electronică, astfel încât în paralel cu această măsură am făcut un apel în întâlnirile cu ei și fac un apel public, ca odată cu adoptarea acestei măsuri și din partea acestora să vedem o atitudine diferită în privința dobânzilor pe care le practică, astfel încât plata cu cardul să devină mai puțin costisitoare decât este astăzi. Ne așteptăm de la ei la un răspuns la acest set de măsuri pe care îl propunem astăzi”, a spus el.
Obligația firmelor de a deține un cont bancar
În privința propunerilor care vizează conformarea la plată, una dintre măsuri se referă la creșterea transparenței și trasabilității operațiunilor de încasare și plată în relațiile comerciale dintre operatori.
„Am constatat că 698.000 de companii nu au un card bancar. Nu au un cont în bancă și, bineînțeles, nici card. Și am constatat că o mare parte din aceste companii au datorii la stat de peste 1,7 miliarde de lei. Ponderea companiilor care nu au relație cu nici o bancă și nu fac niciun fel de rulaj prin bani este extrem de mare dacă ne raportăm la numărul total de companii. Practic, aproape jumătate din companiile active, dacă ne uităm bine, nu au un card bancar”, a spus ministrul Finanțelor.
Astfel, firmele vor fi obligate să dețină un cont în bancă.
„De asemenea, instituim obligația pentru bănci să deschidă cel puțin un cont pentru acele companii, ca să avem vizibilitate și să avem o trasabilitate a plăților. Persoanele fizice, bineînțeles, sunt libere să folosească și cash și card. Nu există vreo obligație aici. Dar dacă vorbim de persoane juridice și dacă vorbim de un cuantum atât de mare de companii care nu fac niciun fel de rulaj și nu avem niciun fel de vizibilitate asupra lor, acesta este un fapt extrem de îngrijorător pe care îl reglăm în acest fel”, a spus Nazare.
Schimbări în privința contribuabililor inactivi: Termene mai clare pentru firme
În prezent, în România există 462.000 de contribuabili inactivi, care datorează bugetului de stat 3,5 miliarde de lei, spune ministrul Finanțelor.
„Practic nu a existat o preocupare până acum în privința acestei pături de societăți comerciale inactive, cu sau fără datorii. Dar ele îngreunează foarte mult administrarea fiscală și chiar dacă aparent nu sunt pe radar, creează datorii. 3,5 miliarde de lei sunt foarte mulți bani și sunt foarte mulți bani pentru românii astăzi. Nu mai poți să stai 15-20 de ani în inactivitate fără să te deranjeze nimeni. Vom crea un regim în care societățile inactive vor avea termene clare până la care ori se declară activi din nou, pentru cei care sunt în această situație complet accidental, din diverse motive, ori vor intra într-o procedură de dizolvare, lichidare și radiere după caz”, a spus el.
Ministrul susține că nu putem avea un regim facil în privința înființării companiilor, cu costuri extrem de mici, și un regim „atât de complicat în privința desfințării lor”.
„Practic nu le desființăm niciodată. Am găsit inactivi și de 15 ani. Și inactivii care au o vechime mai mare de 3 ani și aceștia au dat datorii de 1,5 miliarde. Nu i-a deranjat nimeni cu o floare. Și nu se mai poate face acest lucru dacă vrem cu adevărat să ridicăm la suprafață și să reglăm aceste probleme pe fond care nu au fost reglate niciodată. Și nu-i nici normal pentru toți contribuabili corecți care își plătesc taxele la zi, care au actele în regulă. Să ai aproape jumătate de milion de companii în inactivitate la care nu se uită mai nimeni, nu e deloc corect, pentru că regimul trebuie să fie egal pentru toate companiile”, a afirmat Nazare.
Actualizarea capitalului social cu rata inflației
O altă măsură propusă se referă la capitalul social. Potrivit ministrului Finanțelor, din 2020 și până în prezent, „capitalul social nu mai este 200 de lei, ci este 1 leu”.
„Practic, în zona acestor companii cu capital social 1 leu, statul are foarte puține resurse, posibilități de a recupera în momentul în care aceste companii ajungând în activitate de insolvență, dizolvare, în diverse faze. Propunem actualizarea cu rata inflației a capitalului social, dar capitalul social inițial, cel de 200 de lei, care nu a fost modificat niciodată din 1990 până astăzi. Propunem stabilirea unui capital social minim de 8.000 de lei în cazul societăților de tip SRL. Bineînțeles, această chestiune va fi reglată nu imediat, vor fi norme tranzitorii. Banii care ajung în capital social sunt bani care pot fi cheltuiți pentru companie, deci nu sunt blocați în capital social, dar în același timp, și statul în momentul în care aceste companii ajung în insolvență, poate să și recupereze”, a anunțat ministrul Finanțelor.
Schimbări în privința modului în care se fac eșalonările
Ministrul Finanțelor a anunțat o schimbare de abordare în ceea ce privește mecanismul de eșalonare a datoriilor, vizând eficientizarea recuperării sumelor datorate statului. În prezent, există trei tipuri de eșalonare: simplificată, clasică și cu risc fiscal mic.
„Eșalonarea simplificată a fost adoptată în pandemie, și-a produs efectele în pandemie, dar, ca multe alte lucruri care au fost inițiate în pandemie, a fost permanentizată. Este vorba de un fel de credit cu buletinul aplicat companiilor, dar care nu acordă statului măsuri suficiente astfel încât să și recupereze sumele atunci când aceste companii nu plătesc. Și avem companii care au plecat de la o datorie foarte mică, de la poate o sută de mii de lei și au ajuns la zeci de milioane. Și nu este un caz. Sunt foarte multe cazuri în care aceste companii au ajuns să acumuleze datorii foarte mari. Și nu este vorba doar de eșalonarea simplificată. Vom regândi sistemul de eșalonări astfel încât să permitem contribuabililor corecți care chiar au nevoie de o eșalonare să o facă, să-i ajutăm, dar în același timp prevenind abuzurile și prevenind abuzul de aceste facilități acordate, care din nefericire se vede atunci când ne uităm la arieratele pe care le au aceste companii și la numărul de debitori”, a spus el.
Ministrul susține că, de exemplu, „la eșalonarea simplificată mai avem 3 miliarde de recuperat. Pentru celelalte tipuri de eșalonări, că e vorba de o companie care are mai puțin de 12 luni, nu aveam niciun fel de măsură asigurătorie. O companie nouă vine direct în eșalonare. Aceste companii vor trebui să prezinte garanții și am introdus un contract de fideiusiune pentru aceste companii și nu doar pentru acestea ci și pentru celelalte tipuri de eșalonări astfel încât să avem garanții suficiente că vom recupera banii”, a spus el.
De asemenea termenele pe care le aveau aceste companii până acum pe diverse tipuri de eșalonări, inclusiv la restructurare, se vor reduce.
„Vă dau un exemplu, de la 180 la 60 de zile. Pentru că ei o dată ce-și luau eșalonarea, își eșalonau și datoriile curente. Și din cascadă în cascadă, din eșalonare în eșalonare am ajuns în anumite cazuri, inclusiv cazul pe care l-am anunțat ieri, la sute de milioane datorii, companiii care intră în concordat sau în insolvență, după care statul trebuie să consume resurse de toate felurile să recupereze acei bani”, a anunțat ministrul.
Totodată, va fi sancționată penal cesionarea părților sociale deținute într-o societate comercială cu răspundere limitată în situația în care societatea are obligații bugetare neachitate, iar cesionarea se dovedește că s-a realizat în scopul sustragerii de la plata obligațiilor fiscale.
„Vom închide acest capitol în care diverse firme erau vândute cu datorii, tocmai pentru a scăpa de datorie. Nu se mai pot cesiona acțiuni acolo unde există datorii. Împreună cu ONRC și Ministerul Justiției am gândit un mecanism în care cei care cumpără o firmă sau vând o firmă, acolo unde nu sunt datorii, nu-i nicio problemă, dar acolo unde există datorii, trebuie să prezinte dovezi, ori fie că sunt plătite, fie să arate măsuri asiguratorii în privința acelor datorii, tocmai pentru a nu muta aceste datorii pe o firmă oarecare, după care firma să intre în activitate și după care statul să nu mai poată recupera nimic”, a anunțat Nazare.
Măsuri în privința activității ANAF și a Ministerului Finanțelor
„Introducem un text prin care în privința activităților specifice, ANAF va fi coordonat de Ministerul de Finanțe. Ministerul de Finanțe are responsabilitatea și în privința construirii bugetului și în privința colectării iar în privința activităților pe care ministerul le are trebuie să poată coordona acolo, pe domeniul său de specialitate, ANAF”, conform ministrului Nazare.
El a spus că activitatea de control rămâne în gestiunea ANAF, dar Finanțele se vor implica în toate celelalte activități de coordonare.
„Până acum, această activitate era reglată doar dintr-un singur cuvânt, că ANAF este subordonat Ministerului de Finanțe dar, în fapt, în spatele acestui cuvânt, nu era absolut nimic. Nu exista niciun fel de coordonare și trebuie să avem responsabilități și trebuie să avem coordonare dacă vrem să avem rezultate. Cum am mai spus, reiau ideile legate de testele de integritate pentru ANAF, pentru Autoritatea Vamală Română și pentru ONJN. Avem nevoie să instituim această măsură tocmai pentru a putea acționa atunci când avem persoane suspecte sau suspectate de diverse activități frauduloase în oricare din aceste instituții, mai ales în zona de control”, a spus el.
„Să putem face teste de integritate iar acei funcționari care sunt suspecți să poată trece prin aceste filtre. Este o chestiune sănătoasă, nu o face doar România, o face și Italia, o fac și alte țări, tocmai pentru a cultiva integritatea în aceste zone. Introducem, de asemenea, bodycamuri pentru activitatea de control din ANAF, pentru activitatea de control a vămii și pentru zona de control din ONJN”, a mai anunțat ministrul.
Cum urmează să fie impozitate multinaționalele
Ministrul Alexandru Nazare a anunțat că se va schimba, de asemenea, și modul în care sunt tratate companiile multinaționale.
„Despre companiile multinaționale s-a vorbit foarte mult și s-a făcut destul de puțin în foarte mulți ani de zile și pot să vă spun din experiența acestor săptămâni, luni de zile de când am preluat mandatul că nu am găsit foarte multe urme de acțiune în ANAF în privința supravegherii transferurilor de profituri artificiale ale multinaționalelor. Nu am găsit nici măcar o evidență clară a sumelor care sunt transferate către afiliați. Începem un exercițiu complet nou care, în paralel, va însemna și o întărire a direcției de prețuri de transfer din ANAF care a fost în ultimii patru ani văduvită de foarte multe resurse, fie că sunt umane, fie că sunt materiale”, a anunțat ministrul.
Ministrul Finanțelor a explicat că demersul pornit de instituție se bazează pe evidențe cuantificabile din datele ANAF, care arată categoriile de cheltuieli declarate de multinaționale în relația cu entitățile afiliate, precum taxele de management, cheltuielile administrative, plățile pentru proprietate intelectuală, dobânzile intragrup și serviciile de consultanță.
„Aceste cheltuieli apar în momentul de față în evidențele pe care aceste companiile raportează și vrem ca de acum încolo să ne raportăm în special la aceste cheltuieli care sunt susceptibile sau să spun pricinoase ale multinaționalelor prin care în mod tradițional se transferă profit. De ce facem acest lucru? Pentru că vrem să schimbăm atitudinea de la o taxă pe cifra de afacere a unei multinaționale care în fapt îi oprește, previne creșterea economică, previne investițiile acelei companii, la o taxă care să vizeze exact zona prin care multinaționala respectivă își exportă profitul”, a spus el.
Astfel, se va introduce o nouă formulă de taxare, inspirată din modelul „base erosion tax” aplicat în Statele Unite, pentru a limita transferul artificial de profituri ale multinaționalelor.
„Pe aceste patru categorii pe care le-am identificat deja avem un volum calculat pentru anul 2024 de aproape 15 miliarde de lei în relația cu afiliații. Ca atare, am creat o nouă formulă de taxare inspirați fiind din base erosion tax, din taxa care este folosită în Statele Unite, cu un trigger de 3% pe aceste 4 categorii de cheltuieli, astfel încât tot ce depășește acest 3% să fie considerat nedeductibil. În fapt, ce facem? Permitem niște cheltuieli deductibile, dar la un nivel minimal de 3%. Tot ce depășește acest 3% este taxat cu 16%. Ca atare ne așteptăm la un efect și în creșterea impozitului pe profit și ne așteptăm la o evidență mult mai clară a acestor zone care au fost dintotdeauna susceptibile în zona de export de profit a multinaționalelor. Acest impozit va fi construit pentru anul 2026, având ca bază anul 2024, și credem noi că va targeta mult mai bine această zonă de export de profit”, a precizat Nazare.
Noua taxă pe afiliați va înlocui impozitul pe cifra de afaceri care funcționează în acest moment la companiile de peste 50 de milioane de euro.
„De ce vrem să înlocuiască? Pentru că vrem investiții, pentru că avem o creștere economică în decelerare, pentru că avem investiții străine care scad la primele 5 luni ale anului cu 30%, și pentru că trebuie să fim pregătiți în orice moment pentru o recesiune, având datele economice la zi de astăzi, care ne indică acest lucru, că trebuie să fim pregătiți în orice moment pentru o recesiune, și trebuie să anticipăm acest lucru. Ca atare, odată cu eliminarea IMCA ne așteptăm de la companii, bineînțeles, să aibă o altă atitudine față de investiții în România”, a spus el.
Odată cu adoptarea IMCA, statul așteptat la încasări de 5-7 miliarde lei, dar a realizat încasări de 1,2 miliarde lei, conform ministrului.
„Este clar că această taxă nu și-a atins efectele. Și nici măcar nu a targetat zona de cheltuieli a multinaționalelor, care era cu adevărat sensibilă, ci a targetat practic toată activitatea lor economică. Nu trebuie să targetăm activitatea economică a multinaționalelor, multinaționalele trebuie să investească în România, trebuie să încurajăm și alte multinaționale să vină în România, să creeze locuri de muncă, să creeze plus valoare, dar când vine vorba de cheltuieli cu afiliații, când vine vorba de prețuri de transfer, trebuie să investească impozit pe profit în România, iar acesta este mesajul pe care vrem să-l transmitem prin această nouă formulă pe care o introducem astăzi, o nouă abordare, o nouă paradigmă în privința tratării multinaționalelor”, a spus Nazare.