72% dintre românii respondenți ai unui studiu spun că nu au economii suficiente pentru a se simți în siguranță financiar, adică bani care să acopere cel puțin trei luni de cheltuieli, potrivit unui comunicat transmis, marți, StartupCafe.ro.
Contextul economic actual, marcat de inflație persistentă și de incertitudini fiscale, ne obligă să reevaluăm modul în care abordăm stabilitatea financiară, avertizează specialiștii Mr.Finance.
„Pentru români, siguranța financiară nu mai este doar o chestiune de a avea «bani în buzunar» sau de a evita datoriile. Ea a devenit un concept mai complex, care implică stabilitatea veniturilor, economisirea constantă, capacitatea de a face față cheltuielilor neașteptate și existența unui plan pe termen lung. Posibilitatea de a acoperi cheltuielile neprevăzute, precum cele generate de problemele medicale, reparațiile capitale sau pierderea locului de muncă, reprezintă un criteriu esențial în obținerea securității financiare", explică Ion Soltinschi, consultant și planificator financiar MrFinance.ro.
Potrivit studiilor recente, aproximativ 84% dintre români consideră că primul pilon al siguranței financiare este existența unui venit stabil recurent. Fie că vorbim despre salariu, pensie, venituri din chirii sau activități de freelancer, stabilitatea sursei de bani este percepută ca fundația acestei siguranțe. În mod paradoxal însă, o bună parte dintre cei care au un venit stabil se confruntă cu volatilitatea cheltuielilor și nu reușesc să facă economii în mod constant.
Existența unui fond de urgență este critică pentru peste 72% dintre români, care afirmă că s-ar simți mai în siguranță financiar dacă ar avea deoparte bani pentru cel puțin trei luni de cheltuieli. Cu toate acestea, în realitate, doar 28% dintre ei dispun de o astfel de rezervă. 1 din 3 români s-a confruntat deja cu situații în care economiile lor nu au fost suficiente pentru a face față unor cheltuieli medicale sau pentru a le permite menținerea nivelului de trai în cazul pierderii locului de muncă.
Un alt factor important în evaluarea stabilității este reprezentat de relația românilor cu datoriile. În timp ce 2,5 milioane de conaționali au împrumuturi la bănci, de la carduri de cumpărături, la credite ipotecare, majoritatea declară că nu se pot simți în siguranță până nu scapă complet de orice formă de datorie.
Contextul economic agravează situația
„Deși salariul minim brut pe economie a fost majorat la 4.050 lei, de la 1 ianuarie, inflația rămâne ridicată. Ceea ce înseamnă că, în termeni reali, puterea de cumpărare a populației a stagnat sau chiar a scăzut în anumite sectoare", subliniază Ion Soltinschi.
La rândul ei, rata șomajului, care a rămas relativ constantă la nivel național (aproximativ 3%), a înregistrat un nivel alarmant de peste 23% în rândul tinerilor (16-24 de ani). Acest decalaj ridică semne de întrebare legate de integrarea noilor generații pe piața muncii și de perspectivele lor financiare pe termen lung.
Pe de altă parte, România continuă să înregistreze unul dintre cele mai mari deficite bugetare din Uniunea Europeană, ceea ce generează presiuni suplimentare asupra politicilor fiscale și sociale. Creșterea economică, cu un avans de doar 0,9% în 2024 și 0,3% în primul trimestru din acest an, nu oferă un impuls puternic în sensul sporirii veniturilor sau al reducerii inegalităților. În acest cadru tensionat, economiile populației rămân fragile, iar majoritatea gospodăriilor din România nu dispun de un fond de rezervă suficient, conform analizei MrFinance.ro.
„În 2025, siguranța financiară pentru românul obișnuit este un ideal încă greu de atins, dar din ce în ce mai bine înțeles. Ea presupune mai mult decât lipsa datoriilor sau un salariu constant – înseamnă capacitatea de a gestiona incertitudinea, de a anticipa riscurile și de a construi un viitor sustenabil. Într-o economie volatilă, investiția în educația financiară devine astfel un element cheie pentru obținerea stabilității", mai precizează Soltinschi.
În acest sens, în primul rând este importantă monitorizarea cheltuielilor. Apoi, este esențială construirea unui fond de urgență care să acopere minim trei luni de cheltuieli de bază. Este important să avem garanția că, în cazul în care apar probleme sau urgențe, nu vom fi destabilizați și vom avea timpul necesar pentru a ne redresa.
Un al treilea aspect care trebuie luat în calcul este cel al investițiilor pentru viitor, pentru a avea un grad de siguranță financiară mai ridicat atunci când ne pregătim pentru retragerea din activitate, de exemplu.