Numărul firmelor aflate în dificultate și care determină probleme pe lanțurile economice continuă să crească, potrivit unei analize care arată că după primul trimestru din 2025, una din patru firme din România a intrat în zona „zombie”.
Este vorba despre firme care au o situație financiară „extrem de instabilă și care pot oricând să intre în insolvență sau în faliment, cu pericol de contagiune pe lanțurile de business”, conform Sierra Quadrant.
Cele mai multe probleme sunt în zona IMM-urilor din domenii precum comerțul, transportul și depozitarea, agricultură, turism și prestări servicii.
Afectate de scăderea vânzărilor, de inflație, de creșterea costurilor operaționale (taxe, costuri de producție, forța de muncă etc.) multe dintre aceste firme funcționează la limita de avarie, riscând oricând să se prăbușească.
„Sunt firme care funcționează în prezent, care abia se descurcă cu facturile, cu plățile și care sunt angrenate în special în lanțurile economice asociate consumului, de la comerț la transporturi, servicii. Sunt considerate zombie pentru că starea lor este una extrem de fragilă, iar perspectivele economice sunt incerte”, arată analiza Sierra Quadrant.
Redăm analiza:
„Potrivit datelor statistice de la Ministerul Finanțelor și Registrul Comerțului, dincolo de companiile zombie mai sunt alte aproape 160.000 de firme în dificultate, unele dizolvate, radiate, în insolvență, sau cu activitatea suspendată. Cifra reprezintă un record al ultimilor cinci ani.
„Economia încetinește, iar aceste probleme încep să iasă la suprafață tot mai mult. Sunt firme care au beneficiat în ultimii ani de perfuzii financiare, de la schemele de ajutor guvernamental, la amânări de plată, care s-au folosit excesiv de creditul comercial. Pentru multe dintre ele, pe fondul accentuării problemelor din economie, a sosit momentul bilanțului – din păcate multe dintre ele, în loc să aleagă să se restructureze, intră în blocaj financiar și trag după ele furnizori, angajați și alte firme” afirmă Ovidiu Neacșu, partener coordonator Sierra Quadrant.
O criză care se amplifică
Marea majoritate a firmelor zombie supraviețuiesc, în prezent, din rulaj, din efectele creditului comercial și din amânări la plată către furnizori.
Potrivit datelor BNR, instrumentele de plată refuzate au crescut anul trecut atât ca valoare (+30%) cât și ca număr (+17%) comparativ cu 2023 dar continuă să rămână sub nivelurile înregistrate înainte de pandemie.
Dincolo de IMM-urile aflate în această situație, există tot mai multe semnale că și companii medii și mari intră în dificultate financiară.
„Din păcate, multe dintre aceste companii cu probleme nu devin vizibile decât când e prea târziu, când deja ajung în incapacitate de plată și se blochează. De acolo încep problemele pe lanțurile comerciale, apar insolvențele și din păcate tot mai multe falimente”, arată experții.
În fața acestui pericol de contagiune, antreprenorii trebuie își ia măsuri de prevenție. În primul rând să știe cum să le recunoască.
„Există o gamă largă de soluții, de credit risk management, de monitorizare a activității firmelor. Sunt câteva red flag-uri care trebuie luate în calcul când faci o analiză de risc, de la existența capitalurilor proprii negative la datoriile rostogolite de la an la an, fără un plan de restructurare. Alte semnale de alarmă sunt legate de lipsa investițiilor, de dependența de împrumuturi, eșalonări sau măsuri guvernamentale. În esență, devine tot mai riscant să deschizi o legătură de business cu o companie necunoscută fără să apelezi la o analiză aprofundată privind situația financiară a acesteia”, afirmă Ovidiu Neacșu.
Potrivit datelor statistice, inflația, creșterile de taxe și scăderea vânzărilor au făcut ca numărul firmelor cu probleme să atingă un adevărat record la finalul lui 2024, de 155.207, cu 21,950 mai multe decât cu un an înainte.
Potrivit datelor statistice ale RECOM, analizate de Sierra Quadrant, pentru economia românească este cea mai proastă performanță din anii de după pandemie (2020).
Datele INS arată avansul economic din 2024, de 0,8%, a fost cel mai mai scăzut din ultimii 12 ani, exceptând anul pandemiei (2020 – 0,6%).
Statisticile arată, totodată, că numărul firmelor dizolvate, de exemplu, a atins anul trecut cel mai mare nivel de la precedenta criză economică, din 2008. Dacă în acel an, Registrul Comerțului raporta 3762 de firme dizolvate, în 2024 s-a ajuns la 46.205, mai multe cu 18% față de 2023.
Și numărul radierilor de firme a crescut, anul trecut, cu 16,5% (83.012), iar cel al firmelor care și-au suspendat activitatea a avansat cu 14,5%, la 18.716 companii.
În 2024 s-au deschis 7.274 de proceduri noi de insolvență față de 6.650 în 2023. Instrumentele de plată refuzate au crescut atât ca valoare (+30%), cât și ca număr (+17%) comparativ cu 2023.
Din totalul numărului de companii intrate în insolvență în 2024, aproximativ 37% sunt companii cu o activitate de minim 10 ani (înființate înainte de 2014).
Pe ansamblu, acestea aveau datorii totale de peste 2,5 miliarde euro.
Cele mai riscante domenii
Cele mai multe firme dispărute din meniul economic sunt din comerţul cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor, urmate de activităţile profesionale, ştiinţifice şi tehnice, sectorul construcțiilor și transport și depozitare.
La nivel regional, cele mai multe firme cu probleme au fost consemnate în București, Cluj, Constanța, Ilfov și Brașov.
Având în vedere situația economică tot mai precară a majorității firmelor din România, expertiza de business va face diferența între firmele care vor eșua și cele care se vor extinde și vor câștiga cote nesperate de piață.
„Scăderea vânzărilor, generată în principal de deprecierea puterii de cumpărare și în general de înrăutățirea condițiilor de business, va duce multe firme în pragul insolvenței și al falimentului.
Antreprenorii trebuie să știe că pot evita aceste situații prin dezvoltarea unor programe de însănătoșire a business-ului, de la acordul de restructurare la concordatul preventiv”, arată analiza.
În cazul procedurii Acordului de Restructurare, de exemplu, firma aflată în dificultate, cu plățile blocate, cu probleme financiare majore, le propune un acord de restructurare creditorilor afectați.
Procedura acordului de restructurare este accesibilă deoarece este o procedură parțial judiciară și avantajoasă pentru că oferă o monitorizare activă a respectării acordului cu ajutorul unor specialiști desemnați în acest scop, care asistă părțile implicate să ducă la bun sfârșit prevederile acestuia”.