Cele mai multe dintre femeile participante la un studiu derulat în România iau o pauză profesională între 2 și 5 ani, majoritatea pentru îngrijirea copiilor și din cauza problemelor de sănătate și burnout, iar 4 din 10 (42%) nu vor să se întoarcă în domeniul anterior, conform unui comunicat transmis, vineri, StartupCafe.ro.
Durata medie a pauzei profesionale este de 2,9 ani, iar cea mai mare parte a respondentelor se încadrează în intervalul 2–5 ani. Datele sugerează că reinserția nu este asociată, în principal, unor întreruperi foarte scurte, ci unor perioade suficient de lungi încât să afecteze încrederea, ritmul profesional și actualizarea competențelor, transmite organizația Carierista, care a lansat primul Barometru al Reinserției Profesionale a Femeilor din România.
Studiul dedicat măsurării sistematice a dificultăților, nevoilor și oportunităților femeilor care revin pe piața muncii a fost prezentat de Steliana Moraru, Co-fondatoare și Președintă a Consiliului Director Carierista, în cadrul unui eveniment de lansare găzduit de Ambasada Canadei la București.
„Am creat Barometrul Reinserției Profesionale a Femeilor din România pentru că am văzut, dincolo de statistici, realitatea multor femei care vor să revină în câmpul muncii, dar se lovesc de bariere invizibile: lipsa de încredere, lipsa sprijinului, rigiditatea pieței muncii și absența unor soluții adaptate vieții lor reale. Pentru noi, la Carierista, acest barometru este important pentru că aduce date, claritate și voce unei experiențe despre care se vorbește încă prea puțin. Ne-am dorit să construim nu doar o radiografie a problemelor, ci și un argument solid pentru intervenții, politici și programe care să facă reinserția profesională posibilă, demnă și sustenabilă pentru cât mai multe femei din România. În același timp, vrem ca aceste rezultate să fie un punct de plecare pentru colaborare cu toate părțile interesate, angajatori, autorități, organizații și comunități, astfel încât să transformăm concluziile barometrului în proiecte concrete, cu impact real în viața femeilor”, a spus Steliana Moraru.
Rezultatele confirmă faptul că reinserția profesională nu este doar o problemă individuală, ci o provocare cu implicații economice, sociale și instituționale.
Principalele motive ale întreruperii activității femeilor sunt îngrijirea copiilor (48%), sănătatea și burnout-ul (16%), migrația (12%), urmate de îngrijirea unei persoane dependente (10%), recalificarea (7%), lipsa oportunităților locale (6%) și alte motive (7%).
Aproximativ 42% dintre femei declară că nu doresc să se întoarcă în domeniul anterior.
Barometrul a evaluat șase bariere majore de a reintra pe piața muncii pe o scală de la 1 la 5, unde 1 înseamnă „deloc semnificativ”, iar 5 înseamnă „foarte semnificativ”.
Cele mai ridicate scoruri sunt asociate lipsei serviciilor de îngrijire a copiilor (4,3), transportului deficitar (4) și dificultăților ce țin de sănătatea mintală sau încrederea în sine (3,9).
Datele calitative și indicatorii complementari arată că situația este deosebit de dificilă în mediul rural, unde transportul apare ca o barieră majoră. Totodată, interviurile de angajare generează un nivel ridicat de anxietate, iar o parte relevantă dintre respondente nu beneficiază de rețele de sprijin sau de sprijin emoțional constant, se mai arată în barometru.
6 din 10 femei (61%) au declarat că vor să dobândească diferite competențe digitale, iar 56% au menționat că vor să se dezvolte pe partea de comunicare.
Participarea la formare în ultimul an rămâne limitată. Doar 38% dintre respondente au participat la cel puțin o formare, în timp ce 62% nu au accesat astfel de oportunități. În rândul celor care au participat, formulele online gratuite sunt cele mai frecvent utilizate, urmate de cursurile online plătite, formările practice gratuite și mentoratul.
Majoritatea româncelor participante la chestionar preferă să lucreze full-time hibrid (44%), urmate de munca remote full-time (26%), în timp ce munca exclusiv de la birou (16%) și opțiunile part-time (14%) se situează la o anumită distanță.
Motivațiile care stau la baza acestor preferințe sunt legate în primul rând de responsabilitățile de îngrijire, de constrângerile de distanță și infrastructură, precum și de considerente de sănătate sau mobilitate.
În ceea ce privește beneficiile percepute ca esențiale, programul flexibil (74%) și posibilitatea de a lucra remote (59%) sunt menționate cel mai frecvent, alături de oportunități de recalificare (47%), pachete de sănătate și wellbeing, programe de tip returnship și servicii de sprijin pentru îngrijirea copiilor.
44% din respondente au participat la cel puțin un program de reinserție profesională în ultimii doi ani. Percepția asupra impactului acestor programe este în general pozitivă, în special în ceea ce privește încrederea în aplicare, dobândirea de competențe noi și îmbunătățirea stării emoționale.
Totuși, analiza arată și o serie de lacune în oferta actuală. Respondentele semnalează nevoia unor intervenții mai bine conectate la realitatea locală, inclusiv în zonele rurale, precum și a unor mecanisme mai eficiente de conectare cu angajatorii și de sprijin individualizat.
Barometrul identifică trei dimensiuni care frânează reinserția femeilor în România: infrastructura insuficientă (lipsa creșelor, transport deficitar), adaptarea limitată a pieței muncii (flexibilitate redusă, bias în recrutare) și povara psiho-socială (anxietate, lipsă de rețele de sprijin, dificultatea de a justifica pauza în CV). Soluțiile recomandate vizează extinderea serviciilor de îngrijire, programe de upskilling digital, modele hibride de muncă și programe structurate de returnship.
Eșantionul barometrului a fost de 723 de femei, dintre care 63% provin din mediul urban și 37% din mediul rural.
Citiți întregul barometru mai jos: