Firmele românești care accesează fonduri europene prin programul de Tranziție Justă, menit să reducă impactul închiderii industriilor poluante, se confruntă cu provocări în a găsi lucrătorii pe care trebuie să-i angajeze pentru a îndeplini condițiile cerute de finanțator, a explicat consultantul Răzvan Gălățan, într-un webinar pe StartupCafe.ro.
România are la dispoziție 2,5 miliarde de euro prin Programul Tranziție Justă (PTJ) 2021-2027, din care 70% de la Uniunea Europeană și 30% de la bugetul de stat. UE finanțează acest program românesc prin Fondul pentru o tranziție justă (FTJ), implementat prin gestiune partajată, în cadrul general al Politicii de Coeziune (principala politică a UE de reducere a disparităților regionale și de abordare a schimbărilor structurale din UE).
Prin acest program, microîntreprinderile și firmele mici și mijlocii (IMM) accesează fonduri europene de la 50.000 de euro până la 8 milioane de euro, prin mai multe apeluri de proiecte, care au fost lansate în cele 6 județe eligibile: Gorj, Dolj, Galați, Hunedoara, Prahova și Mureș, plus Valea Jiului.
De la 1 noiembrie s-au redeschis două dintre apelurile de proiecte pentru IMM, pentru investiții în județul Mureș și în Valea Jiului. Se depun proiecte până în februarie.
Anterior, sute de IMM-uri au accesat fonduri europene prin alte apeluri de proiecte, iar acum sunt în implementare.
Dar atât în faza de realizare a proiectului, cât și în faza de implementare, antreprenorii se confruntă cu unele provocări.
Răzvan Gălățan, director executiv al firmei Goodwill Consulting, specializată în accesare de finanțări nerambursabile, a enumerat principalele provocări în faza de realizare și depunere a proiectelor:
- Obținerea avizului de mediu. „Cea mai importantă depinde și de tipologia proiectului. Dacă vorbim de un proiect cu construcții, automat vorbim de studiul de fezabilitate, vorbim de document final de la Mediu. Și aici trag atenția, vorbim de document final de la Mediu.Pentru că la Mediu, de obicei, dacă în proiect cu construcții luăm o decizie a etapei inițiale, după care trebuie să trecem prin niște pași, să intrăm într-o ședință. Zece zile trebuie să stea decizia finală pe site-ul celor de la Mediu și doar după aia primim decizia etapei de încadrare. Este un proces care este destul de time-consuming. Adică ocupă destul de mult timp”.
- Certificatul de urbanism. „Să nu mai spun faptul că ne putem duce la Mediu doar după ce avem certificatul de urbanism. Și primăria sau consiliul județean are un termen de 30 de zile conform legii să elibereze acest certificat de urbanism. Dar dacă nu este un proiect cu construcții, atunci provocările sunt altele”.
- Condiții specifice în ghidul de finanțare. „Pe construirea bugetului, pe obținerea ofertelor, pe obținerea dovezilor că avem materii prime, că avem materii prime locale. Antreprenorul trebuie să facă o cercetare în zonă, să găsească niște furnizori de materii prime locale pentru ceea ce are el nevoie. La fel, trebuie să caute la nivel național firme care produc materii prime din deșeuri pentru a-i face alte trei puncte. Concurența va fi foarte mare (în județul Mureș și Valea Jiului n.r.) și atunci, provocarea cea mai mare este să-ți faci un punctaj cât de mare pentru a avea șanse reale de a intra la finanțare”.
Și în faza de implementare, IMM-urile se confruntă cu unele provocări:
- Modificări succesive în documentația Ministerului Proiectelor Europene. „Am întâlnit o provocare mare, aceea că suntem pe la Instrucțiunea 21 și s-au tot modificat lucrurile”.
- Reorganizări în cadrul MIPE. „Provocarea cea mai mare a fost schimbarea aceasta de organizare la nivel de Autoritate de Management, că s-a desființat vechea structură AM PTJ și a devenit o direcție în cadrul Programului de dezvoltare durabilă și, practic, am întâlnit abordări noi pe care nu le aveam, pentru că vechea AM PTJ interpreta lucrurile într-un fel, iar noua autoritate interpretează lucrurile în alt fel”.
- Instrumentul de garantare. „Din 2003 este o hotărâre de guvern care spune că se poate primi un avans de 30% din fonduri doar pe baza unui instrument de garantare bancară, care până acum nu s-au aplicat nici pe programele regionale, nici pe Tranziție Justă. Și, dintr-o dată, ne-am trezit cu deconturi depuse care nu au mai fost decontate pentru că nu au acel un instrument de garantare”.
- Goana după lucrători care îndeplinesc condițiile din ghid. „Cealaltă provocare mare este referitoare la angajări. Avem proiecte cu totul finalizat, totul cumpărat, totul făcut și încă n-au oamenii. Și ne luptăm, ca AJOFM să avem oamenii, să putem închide proiectele”.
„Deci au fost și sunt niște provocări cu care ne luptăm zi de zi, dar încercăm să-i ajutăm pe oameni să treacă cu bine peste ele”, a conchis consultantul.
De menționat că în cadrul proiectelor din Programul Tranziție Justă, angajările necesare trebuie efectuate respectând anumite condiții, în cooperare cu Agențiile județene de ocupare a forței de muncă.