53,4% dintre jurnaliștii români au fost expuși la limbaj insultător sau ofensator, 26,3% au raportat amenințări digitale, iar 7,1% au experimentat hărțuire sau agresiune sexuală, arată o cercetare semnată de opt cadre didactice ale Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării (FJSC), Universitatea din București (UB).
Jurnalismul din România funcționează într-un climat de vulnerabilitate structurală, în care agresiunile frecvente, presiunile digitale, lipsa protecției instituționale și precaritatea condițiilor de lucru transformă siguranța profesională într-o preocupare majoră, subliniază studiul publicat recent în revista științifică Journalism Studies. Cercetare face parte din proiectul internațional Worlds of Journalism Study (WJS3), desfășurat în 75 de țări.
Raportul internațional evidențiază creșterea riscurilor profesionale, precaritatea condițiilor de muncă și presiunile economice și politice asupra jurnalismului.
La nivel mondial, mai mult de jumătate dintre jurnaliști au fost ținta discursului instigator la ură, cele mai frecvente forme de intimidare fiind psihologice și digitale. Impunitatea agresorilor rămâne un motiv central de îngrijorare, iar supravegherea digitală este raportată de aproximativ doi din cinci profesioniști. În peste jumătate dintre țările analizate, jurnaliștii apelează la autocenzură ca strategie de autoprotecție.
Totodată, raportul arată o creștere a ponderii freelancerilor și a contractelor part-time, ceea ce indică o accentuare a precarității. O treime dintre jurnaliști au cel puțin o a doua sursă de venit, expunându-se riscului de conflicte de interese, iar gradul de asociere profesională diferă puternic între regiuni, Europa Centrală și de Est se situează sub media globală. În plus, peste 60% dintre jurnaliști se definesc drept „generalists”, fiind nevoiți să acopere simultan multiple domenii, ceea ce amplifică volumul de muncă și expunerea la presiuni.
România este prezentată ca un caz de jurnalism exercitat într-un regim hibrid, marcat de regres democratic și de o protecție instituțională fragilă. Datele naționale mai arată că 53,4% dintre jurnaliști au fost expuși la limbaj insultător sau ofensator, iar 26,3% au raportat amenințări digitale, inclusiv hacking, blocarea conturilor sau atacuri coordonate în social media. 17,3% dintre jurnaliști au semnalat cazuri de doxing (distribuirea fără consimțământ a datelor personale), iar 7,1% au experimentat hărțuire sau agresiune sexuală, aspect ce evidențiază vulnerabilitățile specifice jurnalistelor.
Peste 42% dintre respondenți consideră că siguranța fizică le este amenințată cel puțin periodic, iar 47% indică sănătatea mintală drept un motiv major de îngrijorare. Cel mai grav, 61,4% cred că persoanele care îi hărțuiesc sau atacă rămân, în general, nepedepsite, ceea ce reflectă nivelul scăzut de încredere în capacitatea instituțiilor statului de a proteja profesia, consideră cercetătorii.
În plus, doar jumătate dintre jurnaliști beneficiază de instruire privind siguranța profesională, iar sprijinul guvernamental este aproape inexistent, fiind menționat de doar 5-6% dintre respondenți. Pandemia de COVID-19 a amplificat aceste vulnerabilități: peste 60% dintre jurnaliști și-au modificat rutina de lucru pentru a reduce expunerea la risc, iar aproximativ 11% au refuzat cel puțin o deplasare sau un subiect din motive de securitate.
„How Safe Is Journalism? Unpacking Risks and Implications for the Profession in Romania” , publicat în revista Journalism Studies, analizează siguranța și condițiile de lucru ale jurnaliștilor români pe baza un sondaj realizat între octombrie 2022 și septembrie 2023 pe un eșantion de 365 de profesioniști din redacții locale, regionale și naționale, măsurând nivelul de percepție al acestora. Proiectul internațional Worlds of Journalism Study (WJS3) este cel mai amplu demers comparativ dedicat jurnalismului la nivel global, cu peste 32.000 de respondenți din 75 de țări.
Echipa de cercetare din România care a realizat studiul este coordonată de profesor univ. dr. Natalia Vasilendiuc, cu participarea lector univ. dr. Alexandra Bardan, lector univ. dr. Antonia Matei, conferențiar univ. dr. Rodica Melinda Șuțu, asistent univ. dr. Andrada Fiscutean, lector univ. dr. Gheorghe Anghel, lector univ. dr. Bogdan Oprea și asistent univ. dr. Carmen Ionescu.
Cercetarea completă este disponibilă AICI, iar rezultatele detaliate ale proiectului pot fi consultate AICI.