Guvernul va adopta, cel mai probabil, pachetul fiscal, în timpul acestei veri, prin ordonanță simplă, în baza Legii de abilitare a guvernului de emite ordonanțe, a declarat, joi, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru. Într-o conferință de presă, el a criticat faptul că guvernele anterioare au „construit un mare balon de săpun” prin Planul Național de Redresare și Reziliență, în sensul în care au fost introduse foarte multe obiective de investiții, cu finanțare mixtă, pentru care România nu are resurse bugetare, în condițiile deficitului bugetar de 9,3% din PIB.
„Pachetul fiscal este una dintre reformele principale asumate de prim-ministrul Bolojan și de coaliția de guvernare. Prin urmare, vom avea cel mai probabil un act normativ pe legea de abilitare, în timpul acestei veri, care va adopta acest pachet”, a declarat Pîslaru, într-o conferință de presă.
De asemenea, în luna iulie 2025, urmează să se stabilească și taxa de poluare auto, atât pentru persoanele fizice, cât și pentru firmele de transport, acesta fiind un jalon important din cadrul viitoarei cereri de plată n.r. 4 din cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență, care urmează să aducă în România aproape 6 miliarde de euro.
„Există și jaloane sensibile politic. Un exemplu este ecotaxa pe mijloacele de transport. Ea privește atât impozitarea persoanelor private, cât și a transportatorilor. Avem niște scenarii cât poate să fie această rovinietă și taxa pe transporturile grele. Discuțiile au avut loc începând de ieri și am spus că ne trebuie scenariile, premierul a cerut să aibă pe masă acest lucru. Prim-ministrul a fost ferm, trebuie făcută până la data D și vă pot spune foarte clar că în iulie 2025 ar trebui să apară ordinul de ministru pentru stabilirea tarifelor pe autovehiculele grele și, atunci când trece pachetul fiscal, care modifică oricum Codul fiscal, evident că n-o să mai aștept să mai modific încă o dată pentru ecotaxa respectivă. Deci la art. 470 (din Codul fiscal - n.r.), pentru impuneri adresate persoanelor fizice, trebuie să intre această modificare cu pachetul fiscal” - a mai spus Pîslaru.
Reamintim că, în programul de guvernare, noul executiv Bolojan are în vedere majorarea impozitului pe dividende de la 10% la 16%, creșterea cu 10% a accizelor, precum și creșterea unor cote reduse de TVA de la 5% sau 9% la 19%, cât este TVA standard.
Aceste măsuri ar trebui să contribuie la reducerea deficitului bugetar.
Pîslaru susține că, în acest moment, în mod realist, România poate să atragă un total de 21 de miliarde de euro din cele 28,5 miliarde de euro puse la dispoziție de UE, prin PNRR, până la termenul de la finalul lunii august 2026.
Astfel, România ar urma să atragă toate cele 13,5 miliarde de euro sub formă de granturi și circa 8 miliarde de euro din împrumuturile din cadrul PNRR, potrivit lui Pîslaru.
Restul de 7,8 miliarde de euro, sub formă de împrumuturi, riscă să fie pierduți din România, din cauza proiectelor fără progrese semnificative.
„Suma de proiecte de investiții care au un semn de întrebare în acest moment legat de capacitatea de a fi implementate este de 7,8 miliarde de euro. Discutăm de școli, spitale, segmente de autostradă, infrastructură feroviară, infrastructură socială, locuințe pentru tineri, IMM-uri, dezvoltarea sectorului privat, împăduriri. Discutăm de o bună parte din capitolele cruciale, care au în acest moment un risc de ajustare semnificativ”, a explicat ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene.
„Franța a făcut un lucru foarte deștept când și-a stabilit jaloanele și țintele”. La PNRR-ul românesc, „stai să te cerți cu Comisia”
Ministrul Pîslaru a criticat faptul că guvernele anterioare au „construit un mare balon de săpun” prin PNRR, în sensul în care au fost introduse foarte multe obiective de investiții, cu finanțare mixtă - europeană (PNRR) și națională, din alte surse, ceea ce îngreunează execuția planului european până la termenul de 31 august 2026.
„Pe cei 28,5 miliarde de euro alocați pe PNRR s-a construit un mare balon de săpun, în sensul că, mai întâi, ca să băgăm cât mai multe lucruri în PNRR, s-au fracționat proiecte majore, gen autostrăzi. Cu alte cuvinte, ca să băgăm toate autostrăzile, în loc să zic autostrada A7 integral din PNRR, am pus că se finanțează jumătate din PNRR și jumătate din alte fonduri, ca să încapă și A8 și alte lucruri. Făcând acest lucru fractionat, ai niște angajamente bugetare pe bani naționali, pe care România îi are și nu-i are în această perioadă, cu deficitul bugetar 9,3% din PIB”, a spus Dragoș Pîslaru.
El a criticat și modul în care România a redactat PNRR.
„Franța a făcut un lucru foarte deștept și anume, când și-a stabilit jaloanele și țintele, a ales o formă foarte simplificată. La noi, sunt jaloane de genul Operaționalizarea grupului operativ din cadrul guvernului, pentru monitorizarea și coordonarea politicilor de guvernanță corporativă. Și dup-aia, stai să te cerți cu Comisia, ce înseamnă operaționalizarea și cum se face. Francezii au fost destul de lacunari de la început, în definirea jaloanelor”, a spus Pîslaru.
De menționat redactarea PNRR a fost coordonată de MIPE când acest minister era condus de Cristian Ghinea, de la USR-PLUS, la vremea respectivă, în timp ce Dragoș Pîslaru era europarlamentar al aceluiași partid.
Separat de PNRR, în privința fondurilor europene din Politica de Coeziune, gradul de absorbție a fondurilor europene alocate României este de numai 10%, iar Pîslaru consideră că România va putea ajunge la 20% în cursul anului 2026.