Digitalizarea fiscală intră într-o nouă etapă în 2026, iar una dintre cele mai sensibile zone este cea a veniturilor din drepturi de autor (DDA) obținute de persoanele fizice, spune consultantul fiscal Horațiu Hagiu, fondator Kontas România. El a explicat, într-o analiză realizată pentru comunitatea antreprenorială StartupCafe.ro, care este cu adevărat impactul obligațiilor ce urmează să intre în vigoare.
StartupCafe.ro a solicitat opinia unui expert, în contextul în care, prin Ordonanța 6/2026, s-a introdus data de 1 iunie 2026, ca termen de tranziție pentru trecerea obligatorie a persoanelor fizice care au activități economice pe baza codului numeric personal (CNP) la sistemul de facturare electronică RO e-Factura.
„Introducerea facturării electronice pe CNP și extinderea utilizării sistemului RO e-Factura nu aduc doar un nou instrument tehnic, ci schimbă fundamental vizibilitatea fiscală a acestor venituri și modul în care ele pot fi calificate din perspectiva TVA”, susține Horațiu Hagiu.
Specialistul punctează că pentru mulți autori, creatori, freelanceri sau colaboratori ocazionali, întrebarea nu mai este dacă ANAF vede veniturile, ci când și cum le interpretează.
Redăm analiza lui Horațiu Hagiu:
„Până acum, veniturile din drepturi de autor ajungeau la ANAF, de regulă:
- prin declarații informative depuse de plătitori (ex. formularul 205)
- sau prin Declarația unică, depusă ulterior de autor.
Această arhitectură permitea o fotografie fiscală de final de an, relativ agregată, fără detalii despre ritmicitatea veniturilor sau natura relațiilor contractuale.
În contextul înregistrării cu RO e-Factura pe CNP, paradigma se schimbă:
- factura emisă de persoana fizică este transmisă direct în sistem;
- documentul este asociat imediat cu identitatea fiscală a contribuabilului;
- ANAF poate vedea frecvența, regularitatea și valoarea tranzacțiilor, nu numai totalul anual.
Această accelerare a fluxului de date este, în esență, miza reală a modificărilor, cu accent pe activitatea economica, plafonul de TVA și înregistrarea în scopuri de TVA la depășirea acestuia.
Una dintre cele mai importante consecințe practice ale e-Facturii este legată de plafonul de scutire de TVA.
În trecut:
- depășirea plafonului era uneori constatată tardiv;
- cumularea veniturilor din surse diferite era dificil de urmărit și trebuie menționat faptul că plafonul de TVA se cumulează pe mai multe tipuri de venit, cum ar fi PFA, chirii, drepturi de autor etc.;
- riscul de întârziere la înregistrarea în scopuri de TVA era real, mai greu de dovedit imediat, sau chiar pierdut definitiv în evidențele ANAF.
În noul context:
- veniturile facturate sunt vizibile aproape instant;
- cumularea lor este automată;
- momentul depășirii plafonului devine mult mai ușor de identificat.
Drepturi de autor NU reprezintă automat activitate economică!
Un aspect esențial, adesea pierdut în dezbaterea publică, este următorul: nu toate veniturile din drepturi de autor reprezintă activitate economică în sensul TVA.
Din punct de vedere juridic și fiscal:
- drepturile de autor sunt drepturi patrimoniale;
- cedarea lor poate fi și ocazională;
- iar exploatarea pasivă a unei opere nu echivalează automat cu o activitate economică continuă.
Când veniturile din drepturi de autor NU sunt activitate economică (în sens TVA)
Exemplul 1 – autor ocazional
Un profesor universitar scrie un manual o dată la câțiva ani și cesionează drepturile de autor unei edituri, primind o remunerație unică sau redevențe sporadice.
- Nu există continuitate
- Nu există organizare economică
- Nu există portofoliu de clienți
Venitul NU este activitate economică. TVA nu se aplică.
Exemplul 2 – creație singulară
Un jurnalist publică un articol într-o revistă sau pe o platformă media și este remunerat punctual pentru acel material.
- Venit izolat
- Fără repetitivitate
- Fără asumarea unui risc economic propriu
Nu este activitate economică din perspectiva TVA.
Exemplul 3 – cesiune integrală, definitivă
Un fotograf vinde integral drepturile asupra unei fotografii către o companie, fără a mai avea dreptul de a o exploata ulterior și fără alte colaborări similare.
- Exploatare pasivă a unui drept
- Fără venituri recurente
- Fără continuitate
Tranzacția NU intră în sfera TVA.
Exemplul 4 – venituri sporadice, neorganizate
Un autor publică ocazional poezii sau texte literare și primește venituri rare, fără un calendar sau o structură de colaborare.
Veniturile nu capătă caracter economic doar prin simpla existență a unei plăți.
Aceasta nu înseamnă că toate DDA devin automat purtătoare de TVA, dar înseamnă că argumentele contribuabilului trebuie să fie mult mai bine documentate.
Exemplul 5 – colaborări recurente
Un copywriter colaborează lunar cu mai multe companii, livrează constant conținut original și emite facturi în mod regulat.
- Continuitate
- Mai mulți clienți
- Activitate repetitivă
Concluzie:
- Venitul din drepturi de autor este activitate economică.
- Poate apărea obligația de TVA, în funcție de plafon.
Exemplul 6 – portofoliu și structură economică
Un ilustrator are site propriu, portofoliu online, promovează activ lucrările și încheie contracte succesive de cesiune/licență.
- Organizare
- Promovare
- Asumarea riscului economic
Activitate economică în sens TVA.
Exemplul 7 – venituri previzibile și recurente
Un programator licențiază constant software propriu către mai mulți clienți, cu plăți lunare sau trimestriale.
- Exploatare sistematică a drepturilor
- Venituri recurente
- Independență față de beneficiari
Activitate economică = posibilă înregistrare TVA.
De ce contează aceste exemple mai mult ca înainte?
În contextul RO e-Factura, aceste diferențe nu mai sunt doar teoretice. ANAF poate observa acum:
- frecvența facturilor;
- regularitatea veniturilor;
- numărul beneficiarilor;
- dinamica lunară a activității.
Astfel, linia de demarcație dintre „autor ocazional” și „activitate economică” devine mult mai vizibilă, iar riscul de reclasificare crește acolo unde faptele indică o exploatare organizată.
Soluția practică
Pentru persoanele fizice care obțin venituri din drepturi de autor, cheia nu este evitarea facturării, ci:
- claritatea contractuală;
- monitorizarea continuității;
- alegerea formei corecte de desfășurare a activității (PF vs. PFA);
- și anticiparea momentului în care activitatea devine una economică din punct de vedere fiscal.
Încă un aspect important!
Contrar unor percepții alarmiste, e-Factura nu introduce o obligație generală de TVA pentru drepturile de autor. Schimbarea reală este alta:
- ANAF poate analiza pattern-ul activității, nu doar suma;
- delimitarea dintre: venit ocazional din drepturi de autor și activitate economică independentă
devine una factuală, nu declarativă.
Cu alte cuvinte, nu sistemul creează obligația fiscală, ci modul concret în care venitul este obținut.
RO e-Factura nu transformă drepturile de autor în activitate economică peste noapte. În schimb, reduce drastic zona de ambiguitate”.
Consultantul fiscal susține că pentru persoanele fizice care obțin venituri din creație intelectuală, anul 2026 nu aduce neapărat taxe noi, ci o nevoie mult mai mare de claritate, documentare și strategie fiscală. Abordarea de tip „vedem la final de an” devine riscantă într-un sistem în care datele sunt vizibile aproape în timp real.