Firmele care trec codul numeric personal (CNP) al clientului pe factură încalcă legislația privind protecția datelor și principiul minimizării datelor și riscă amenzi de până la 4% din cifra de afaceri, în baza GDPR, avertizează avocatul Ruxandra Sava.
Explicațiile publicate de Ruxandra Sava vin în contextul în care companiile din România pot utiliza opțional facturarea electronică pe relația cu persoanele fizice (B2C) prin sistemul Ministerului Finanțelor, eFactura, de la 1 iulie 2024, iar din 2025 urmează să se utilizeze obligatoriu acest sistem în relația B2C. Aici vorbim în primul rând de magazinele online, care emit facturi către consumatori.
„Trecerea CNP-ului pe factură este lipsită de temei legal, iar firmele care trec CNP-ul pe factură încalcă legislația privind protecția datelor și principiul minimizării datelor (art. 5 alin. 1) lit. c) GDPR). Potrivit acestui principiu, firmele trebuie să prelucreze doar datele care sunt necesare pentru atingerea unui scopul. Or, atât timp cât firmele pot identifica o persoană prin nume, prenume și adresă, prelucrarea CNP-ului pe factură va încălca principiul minimizării datelor, iar amenda pentru această contravenție poate ajunge până la 4% din cifra de afaceri. Ce e drept, în România, amenzile în temeiul GDPR nu depășesc decât în cazuri extreme 10.000 EURO, dar chiar și o amendă de câteva mii de euro poate fi considerabilă pentru un operator. Prin urmare, ce este de făcut? Ignorați ce spun anumite voci care îndeamnă la colectarea masivă a CNP-ului. Facturile pot fi emise în continuare pe bază de nume, prenume și adresă de domiciliu” - a explicat avocata, pe site-ul Legal Up.
Ea a arătat că „prelucrarea datelor este permisă atunci când există o obligație, nu și atunci când există doar o posibilitate”.
„Atât timp cât identificarea clientului se poate realiza în continuare prin nume, prenume și domiciliu, trecerea CNP-ului pe factură nu este necesară, iar temeiul interesului legitim nu poate fi utilizat. Nici temeiul obligației legale nu poate fi utilizat. În primul rând, în prezent nu există obligația utilizării e-facturării pentru persoane fizice. Exită doar opțiunea utilizării e-facturării, iar prelucrarea datelor este permisă atunci când există o obligație, nu și atunci când există doar o posibilitate” - a precizat avocata.
„În al doilea rând, chiar dacă utilizarea e-facturii ar fi obligatorie pentru persoane fizice, textul actual al OUG nr. 120/2021 nu prevede în mod explicit că CNP-ul trebuie trecut pe factură, ci prevede într-un mod vag la art. art. 10 ind 1 pct. 3 că Livrările de bunuri/ Prestările de servicii efectuate către o persoană fizică care se identifică în relaţia cu furnizorul/ prestatorul prin codul numeric personal se consideră efectuate în relaţia B2C. A interpreta acest text de lege în sensul în care CNP-ul trebuie trecut pe factură înseamnă a adăuga la lege, lucru nepermis în interpretarea textelor juridice” - a mai explicat Sava.
Ea consideră că statul nu va putea impune, printr-o o eventuală lege, ca firmele să treacă CNP-urile consumatorilor pe facturi, pentru că „cel mai probabil această lege ar fi declarată neconstituțională pentru încălcarea dreptului fundamental la viață privată”.
„Chiar dacă ne-am putea imagina o lege viitoare care ar impune obligativitatea trecerii CNP-ului pe factură, cel mai probabil această lege ar fi declarată neconstituțională pentru încălcarea dreptului fundamental la viață privată. Totodată, o astfel de lege extrem de abuzivă vis-à-vis de respectarea drepturilor fundamentale ale omului ar determina unele persoane care nu doresc să își dea CNP-ul online să o fraudeze (de exemplu, prin furnizarea unui CNP greșit). Alte persoane care nu doresc să furnizeze CNP-ul s-ar putea îndrepta spre a cumpăra bunuri și produse din alte țări europene unde nu ți se solicită CNP-ul, lucru care ar afecta, în cele din urmă, economia internă”.
Citește mai departe pe Legal Up...