România traversează „una dintre cele mai periculoase perioade pentru mediul investițional din ultimii 20 de ani”, atrage atenția Asociația Consultanților în Management din România (AMCOR), o mare organizație profesională a experților în accesarea de fonduri europene.
Deși România are la dispoziție „cele mai mari bugete de investiții din istorie” - PNRR, Programele Regionale - economia reală, în special microîntreprinderile și firmele mici și mijlocii (IMM), se află într-un „blocaj sistemic fără precedent” - avertizează consultanții, într-o analiză transmisă comunității antreprenoriale StartupCafe.ro.
„Antreprenorii nu mai au predictibilitatea regulilor, nu există suficientă transparență, accesul la finanțare este incert, stabilitatea fiscală sau încrederea că procedurile administrative vor fi respectate este scăzută. În schimb, companiile sunt prinse între decizii administrative uneori controversate, întârzieri importante în implementare, interpretări retroactive și o orientare tot mai accentuată a băncilor către finanțarea statului, nu a economiei reale. Rezultatul: IMM-urile sunt împinse spre un blocaj financiar, iar România riscă o prăbușire a investițiilor private” - denunță AMCOR în analiza sa.
Cele 7 probleme depistate de AMCOR
În apelul lor public, consultanții AMCOR identifică 7 mari probleme care stau la baza acestei perioade periculoase pentru mediul investițional românesc:
1. România nu are o strategie economică reală, iar consecințele se văd
„În timp ce alte state europene își consolidează strategiile industriale, energetice și digitale, România funcționează fără o strategie economică reală. Documentele-cheie nu sunt finalizate sau implementate:
- Strategia Națională pentru Competitivitate 2021-2027 - neoperaționalizată
- Strategia Industria 4.0 - nefinalizată
- Strategia Economiei Circulare - rescrisă repetat, fără adoptare finală
Această lipsă de direcție face ca finanțările să fie decise ad-hoc, fără coerență și fără predictibilitate. În absența unor repere clare, antreprenorii nu pot planifica investiții multi-anuale”.
2. Programe lansate, amânate, anulate. Costuri pierdute pentru mii de companii
„Ultimii ani au fost marcați de modificări intempestive în programele de finanțare:
- Digitalizare IMM - PNRR: suspendări repetate, relansări și evaluări care durează peste un an.
- ElectricUp 2: anunțat public, înghețat ulterior fără explicații.
- HG 807/2014 - ajutorul de stat pentru investiții: suspendat în 2023, blocând proiecte industriale majore.
Pentru fiecare proiect anulat sau întârziat, antreprenorii au suportat costuri nerecuperabile - studii, avize, proiecte tehnice - fără a beneficia de un mecanism de compensare”.
3. Birocrația fondurilor europene: ghiduri schimbate, întârzieri masive și decizii arbitrare
„Implementarea fondurilor europene este afectată de:
- modificarea ghidurilor după lansarea apelurilor,
- evaluări care durează 12-18 luni,
- aplicare neunitară între regiuni,
- clarificări repetate și contradictorii.
Cazul POC 4.1.1 și 4.1.1 bis este un episod emblematic.
Plățile efectuate de MIPE pe 29-30 decembrie, în perioada închiderii sistemelor bancare și a Trezoreriei, au făcut imposibilă efectuarea plăților către furnizori. Beneficiarii au primit fondurile doar pentru ca ulterior să li se solicite returnarea acestora.
Nu vorbim despre o simplă eroare tehnică, ci despre o nedreptate sistemică cu impact financiar sever asupra antreprenorilor”.
4. Reguli schimbate retroactiv: cazul avansurilor și Adresa MIPE 127638/06.11.2025
„Adresa MIPE introduce:
• restricții noi la decontarea avansurilor,
• obligații suplimentare de justificare,
• limitări neprevăzute în contractele semnate,
• riscul ca avansuri deja acceptate să devină neeligibile.
Această interpretare retroactivă afectează grav încrederea în programele europene. Predictibilitatea este pilonul fundamental al finanțărilor. Dacă regulile se schimbă în timpul jocului, beneficiarul devine victima sistemului”.
5. Presiune fiscală crescută - lichiditate tot mai redusă
„Măsurile fiscale introduse în 2024-2025 au redus semnificativ capitalul disponibil pentru investiții:
• eliminarea facilităților pentru IT, construcții, agricultură,
• creșteri de TVA,
• introducerea impozitului minim pe cifra de afaceri,
• creșterea costurilor cu forța de muncă.
În timp ce statul solicită cofinanțare pentru proiecte europene, drenarea lichidității afectează tocmai capacitatea IMM-urilor de a investi”.
6. Băncile finanțează statul, nu economia reală
„Structura pieței bancare a devenit dezechilibrată:
• aproape jumătate din creșterea activelor băncilor se regăsește în titluri de stat,
• creditarea IMM-urilor devine neatractivă,
• scrisorile de confort sunt emise și retrase brusc,
• finanțările pentru proiecte cu grant sunt tot mai greu de obținut.
IMM-urile concurează direct cu statul pentru acces la resurse. Este o competiție inegală, cu efecte dramatice asupra investițiilor private”.
7. 2026: riscul unui blocaj investițional total
„AMCOR avertizează că anul 2026 poate aduce un val de măsuri cu efect cumulativ devastator:
• creșteri de TVA și limitarea cotelor reduse,
• reducerea plafonului pentru microîntreprinderi,
• extinderea impozitului minim pe cifra de afaceri,
• scăderea fondurilor pentru prefinanțare și cofinanțare publică,
• dobânzi mai mari și reguli bancare mai restrictive,
• reinterpretări administrative imprevizibile,
• restricționarea eligibilității în industrie, energie și digital.
Aceste măsuri pot bloca definitiv investițiile private într-un moment critic pentru economia României”.
„Un val de falimente și insolvențe”, în lipsa unor măsuri adecvate ale statului
Având în vedere aspectele de mai sus, consultanții din cadrul AMCOR consideră că statul ar trebui să asigure stabilitatea, să accelereze investițiile și să susțină IMM-urile prin reducerea incertitudinii, prin atragerea de investiții și prin reducerea birocrației, a costurilor și a riscurilor nejustificate.
AMCOR avertizează că, dacă nu se iau măsuri rapide, România riscă:
- un val de insolvențe și falimente,
- pierderea miliardelor din fonduri europene,
- un blocaj investițional la nivel național,
- pierderea unui nou deceniu de dezvoltare.
„IMM-urile nu solicită tratament preferențial. Solicită doar respectarea contractelor, predictibilitate administrativă, transparență și consultarea actorilor relevanți. Un dialog proactiv între Guvern, ministere, ong-uri și mediul de afaceri ar ajuta enorm pentru rezolvarea problemelor existente și găsirea de soluții concrete (ca de exemplu susținerea de către stat cu garanții a beneficiarilor de proiecte prin FEI și BID)” - menționează AMCOR.
