Parlamentul a adoptat marți proiectul de lege revizuit, inclus în cel de-al doilea pachet de măsuri fiscal-bugetare, un act care cuprinde mai multe modificări fiscale de interes pentru firme și care s-a întors în Legislativ după ce, luna trecută, fusese identificată o problemă de constituționalitate.
Problema de neconstituționalitate se referă la introducerea testelor poligraf pentru angajații ANAF, ai Autorității Vamale Române și ai Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc.
Printre principalele măsuri din document se numără:
- majorarea capitalului social minim pentru firmele noi, la 500 lei, și la 5.000 lei pentru cele cu o cifră de afaceri de peste 400.000 lei;
- creșterea impozitului pe tranzacții crypto, de la 10% la 16%. Câştigul sub nivelul 200 lei/tranzacție nu se impozitează cu condiţia ca totalul câştigurilor într-un an fiscal să nu depăşească nivelul de 600 lei;
- creșterea bazei de calcul a CASS la 72 de salarii minime brute pe țară pentru veniturile din activități independente;
- introducerea unor noi criterii pe baza cărora firmele vor putea fi declarate inactive;
- actualizarea termenului de aplicare a taxei de 25 de lei pentru coletele sub 150 de euro comandate de pe platforme non-UE, precum Temu sau Shein.
Amintim că acest proiect legislativ face parte din cele cinci pentru care Guvernul condus de premierul Ilie Bolojan și-a asumat răspunderea în fața Parlamentului, pe 1 septembrie 2025. Ulterior, Curtea Constituțională a declarat neconstituționale trei articole din proiect, care se refereau la folosirea testelor poligraf pentru angajații din trei instituții publice atunci când existau suspiciuni de abateri de integritate. Luni, prim-ministrul a anunțat că Parlamentul, în ședință comună, va aproba și acest proiect de lege.
Iată lista principalelor măsuri:
Noi situații în care contribuabilul/plătitorul să fie declarat inactiv
Contribuabilul/Plătitorul persoană juridică este declarat inactiv și îi sunt aplicabile prevederile din Codul fiscal privind efectele inactivității, dacă se află în una dintre următoarele situații:
- a) nu are cont de plăți în România sau un cont deschis la o unitate a Trezoreriei Statului;
- b) nu a depus situațiile financiare anuale în termen de 5 luni de la împlinirea termenului legal pentru depunerea acestora.
Dacă un contribuabil/plătitor declarat inactiv nu se reactivează în termen de un an de Dacă un contribuabil/plătitor declarat inactiv nu se reactivează în termen de un an de la data la care a fost declarat în inactivitate, acesta se dizolvă potrivit actului normativ de înfiinţare, cu excepția societăților reglementate de Legea nr. 31/1990 privind societățile, republicată, cu modificările și completările ulterioare care se dizolvă potrivit art. VIll din Legea pentru modificarea şi completarea unor acte normative.
În cazul contribuabilului/plătitorului declarat inactiv care nu se reactivează în termen de un an de la data declarării în inactivitate, organul fiscal are obligaţia de a formula cerere de dizolvare atât în situația în care nu figurează cu obligaţii fiscale restante precum şi alte creanţe bugetare individualizate în titluri executorii emise potrivit legii şi existente în evidenţa organului fiscal central, cât și în situaţia în care figurează cu asemenea obligații de plată, dacă nu este subiectul unor sesizări penale.
Contribuabilul/plătitorul declarat inactiv conform alin. (12), se reactivează dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute la alin. (5) şi nu se mai află în situația pentru care a fost declarat inactiv, respectiv are cont de plăți în România sau un cont deschis la o unitate a Trezoreriei Statului ori şi-a îndeplinit obligația des depunere a situațiilor financiare anuale şi nu se află în nicio altă situație din cele prevăzute la alin. (1) lit. d) - g)."
Obligația firmelor de a deține cont bancar
Persoanele juridice au obligația să deţină un cont de plăţi în România sau la o unitate a Trezoreriei Statului. Pentru persoanele juridice nou-înfiinţate, deschiderea contului se realizează într-un termen de maximum şaizeci de zile lucrătoare de la data înființării.
Persoanele prevăzute la alin. (12) au obligația de a deține cel puțin un cont de plăţi pe toată perioada desfăşurării activităţii.
Prestatorii de servicii de plată definiți la art. 2 lit. a), b), d) din Legea nr. 209/2019 privind serviciile de plată şi pentru modificarea unor acte normative, cu modificările și completările ulterioare, care furnizează servicii de plată pe teritoriul României nu pot refuza o cerere privind deschiderea contului prevăzut la alin. (12), şi nici o cerere care vizează deschiderea unui cont de către persoanele fizice, cu excepția cazurilor în care deschiderea unui astfel de cont ar avea drept rezultat o încălcare a dispozițiilor Legii nr. 129/2019 pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului.
Capital social minim de 500 lei pentru înființarea SRL
De la data intrării în vigoare legii, valoarea minimă a capitalului social al societăților cu răspundere limitată se stabilește în funcție de nivelul cifrei de afaceri nete raportate prin situațiile financiare anuale aferente exercițiului financiar precedent, respectiv în cazul societăților care au înregistrat o cifră de afaceri netă peste 400.000 lei, valoarea minimă a capitalului social este de 5.000 lei.
În cazul societăților cu răspundere limitată nou înființate, valoarea minimă a capitalului social este de 500 lei.
Valoarea minimă a capitalului social se majorează până la finalul exercițiului financiar următor celui în care se constată creșterea cifrei de afaceri nete raportată prin situaţiile financiare anuale ale exerciţiului financiar precedent.
Valoarea capitalului social stabilită potrivit alin. (1) rămâne nemodificată, în cazul diminuării cifrei de afaceri nete raportată prin situațiile financiare anuale ale exerciţiului financiar precedent.
Cu excepţia cazului în care societatea este transformată într-o societate de altă formă, capitalul social al societăților cu răspundere limitată prevăzute la alin. (1) uu poate fi redus sub minimul legal decât dacă valoarea sa este menţinută la un nivel cel puțin egal cu minimul legal prevăzut la alin. (1) prin adoptarea unei hotărâri de majorare de capital în acelaşi timp cu hotărârea de reducere a capitalului. În cazul încălcării acestor dispoziții, orice persoană interesată se poate adresa instanţei pentru a cere dizolvarea societăţii.
Societăţile cu răspundere limitată înregistrate în registrul comerţului îşi vor majora capitalul social stabilit în condiţiile alin.(1) prin modificarea actului constitutiv, dar nu mai târziu de 2 ani de la data intrării în vigoare a prezentei legi.
În cazul societăților cu răspundere limitată care îşi majorează capitalul social până la data de 31 decembrie 2026, conform prevederilor alin.(1), tariful de publicare a actului în Monitorul Oficial al României, partea a IV-a, prin care se prevede această majorare se reduce cu 50% faţă de valoarea în vigoare la momentul publicării. Reducerea se aplică numai în cazul în care modificarea vizează exclusiv majorarea capitalului social pentru implementarea prevederilor alin.(1).
În cazul în care societatea cu răspundere limitată nu şi-a completat capitalul social în termenul prevăzut la alin. (6), la cererea oricărei persoane interesate, precum şi a Oficiului Național al Registrului Comerţului, tribunalul va pronunţa dizolvarea societății.
Societatea nu va fi dizolvată dacă, până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti de dizolvare, capitalul social este adus la valoarea minimului legal prevăzut de prezenta lege. Prevederile art. 237 din Legea nr. 31/1990 privind societăţile, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se aplică în mod corespunzător.
Închirierea locuințelor pe termen scurt
Sunt considerate venituri din prestarea de servicii de cazare veniturile obţinute de operatorii economici definiţi potrivit legislaţiei specifice domeniului turismului - contribuabili potrivit prezentului titlu, prin punerea la dispoziţie a unui spaţiu amenajat în scopul înnoptării pentru o perioadă determinată, măsurată în zile.
Venitul net anual din prestarea de servicii de cazare se determină prin deducerea din venitul brut a cheltuielilor determinate prin aplicarea cotei forfetare de 30% asupra venitului brut. Venitul brut reprezintă totalitatea sumelor în bani şi/sau echivalentul în lei al veniturilor în natură, încasate în cursul anului fiscal.
Nu se cuprinde în venitul brut comisionul reținut de către entitățile care facilitează închirierea pe termen scurt a camerelor situate în locuinţe proprietate personală, inclusiv interfeţele electronice, cum ar fi o piaţă online, o platformă, un portal sau alte mijloace similare.
În situaţia în care sumele sunt încasate în valută, echivalentul în lei al acestora se determină prin utilizarea cursului de schimb valutar comunicat de Banca Naţională a României în ultima zi bancară anterioară încasării.
Veniturile din prestarea de servicii de cazare, realizate într-o fracţiune de an sau în perioade diferite ce reprezintă fracţiuni ale aceluiaşi an, se consideră venit anual. (6) Impozitul anual datorat se calculează prin aplicarea cotei de 10% asupra venitului net anual, determinat potrivit alin. (2), impozitul fiind final.
Impozitul pe tranzacții crypto va crește de la 10% la 16%
În cazul veniturilor din transferul de monedă virtuală, impozitul pe venit datorat se calculează de către contribuabil, pe baza declarației unice privind impozitul pe venit şi contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice prin aplicarea cotei de 16% asupra câştigului din transferul de monedă virtuală, determinat ca diferenţă pozitivă între preţul de vânzare şi preţul de achiziție, inclusiv costurile directe aferente tranzacției.
Câştigul sub nivelul 200 lei/tranzacție nu se impozitează cu condiţia ca totalul câştigurilor într-un an fiscal să nu depăşească nivelul de 600 lei.
Veniturile sub forma câştigurilor din transferul titlurilor de valoare şi din operaţiuni cu instrumente financiare derivate, determinate conform art. 94 şi 95, pentru transferuri/operaţiuni efectuate prin entităţile prevăzute la art. 96^1 alin. (1), se impun prin reţinere la sursă astfel:
- a) în cazul titlurilor de valoare: (i) prin aplicarea unei cote de 3% asupra fiecărui câştig din transferul titlurilor de valoare care au fost dobândite şi înstrăinate într-o perioadă mai mare de 365 de zile, inclusiv, de la data dobândirii; (ii) prin aplicarea unei cote de 6% asupra fiecărui câştig din transferul titlurilor de valoare care au fost dobândite şi înstrăinate într-o perioadă mai mică de 365 de zile de la data dobândirii;
- b) în cazul operaţiunilor cu instrumente financiare derivate: (i) prin aplicarea unei cote de 3% asupra fiecărui câştig din efectuarea de operaţiuni cu instrumente financiare derivate deţinute o perioadă mai mare de 365 de zile, inclusiv, de la data dobândirii; (ii) prin aplicarea unei cote de 6% asupra fiecărui câştig din efectuarea de operaţiuni cu instrumente financiare derivate deținute o perioadă mai mică de 365 de zile de la data dobândirii.
Pentru determinarea perioadei în care au fost deţinute se consideră că titlurile de valoare şi instrumentele financiare sunt înstrăinate/răscumpărate în aceeaşi ordine în care au fost dobândite, respectiv primul intrat - primul ieşit, pe fiecare simbol.
Noutăți privind dividendele
Societățile care distribuie trimestrial dividende, potrivit legii, nu pot acorda acționarilor sau asociaților, după caz, sau altor persoane afiliate, aşa cum sunt definite conform reglementărilor contabile aplicabile, împrumuturi, până regularizarea diferenţelor rezultate din distribuirea dividendelor în cursul anului.
Societăţile care, pe baza situaţiilor financiare anuale, aprobate potrivit legii, au o valoare a activului net diminuată la mai puţin de jumătate din valoarea capitalului social subscris nu pot restitui acționarilor sau asociaților, după caz, sau altor persoane afiliate, aşa cum sunt definite conform reglementărilor contabile aplicabile, împrumuturile luate de la aceștia.
În cazul nerespectării interdicţiei prevăzute la alin. (23) şi (24) se dispune atragerea răspunderii solidare a societății și a acționarului/asociatului care а beneficiat de plata de dividende interimare, fără a fi regularizate, sau căruia i s-a restituit împrumuturi deşi societatea avea activul net sub limita prevăzută de lege.
Societatea, împreună cu acţionarii/asociații, răspund solidar pentru obligaţiile bugetare restante datorate de societate şi administrate de organul fiscal central, în limita sumelor care au făcut obiectul împrumutului acordat, respectiv restituit.
Nerespectarea de către societăți a interdicţiei prevăzute la alin. (23) şi (24) constituie contravenţie. Prin derogare de la prevederile art. 8 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aceasta se sancţionează cu amendă de la 10.000 de lei la 200.000 de lei, de către persoanele cu atribuţii în acest sens, din cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală stabilite prin ordin al preşedintelui Agenției Naţionale de Administrare Fiscală.
Taxa de 25 lei pe coletele extracomunitare de la 1 ianuarie 2026
Se instituie o taxă logistică pentru gestionarea fluxurilor de bunuri extracomunitare, în valoare de 25 de lei pentru fiecare colet ce conţine bunuri cu valoare comercială, denumit în continuare colet, care intră pe teritoriul României, cu loc de începere al livrării în afara teritoriului Uniunii Europene, a cărei valoare declarată se situează sub plafonul de 150 de Euro, denumită în continuare „taxă", indiferent de locul punerii în liberă circulație în Uniunea Europeană.
Taxa se aplică coletelor care conţin bunurile livrate în cazul vânzărilor la distanţă de bunuri importate din teritorii terțe sau ţări terțe.
Prin colet se înţelege fiecare expediere ce conţine bunuri cu valoare comercială, aferente unor operaţiuni de vânzare la distanţă de bunuri importate din teritorii terţe sau ţări terţe.
Obligaţia de plată a taxei revine furnizorului bunurilor, persoanei care expediază coletul sau entității care facilitează prin intermediul unei platforme digitale vânzarea la distanţă de bunuri, după caz.
Coletele a căror livrare nu a fost efectuată către destinatarul final din România nu fac obiectul taxe. În cazul coletelor care sunt returnate în baza prevederilor Ordonanţei de urgenţă Guvernului nr. 34/2014 privind drepturile consumatorilor în cadrul contractelor încheiate cu profesioniştii, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, aprobată cu modificări prin Legea nr.157/2015, de persoana destinatară din România, taxa nu se rambursează.
Coletul care face obiectul acestui act normativ, livrat pe teritoriul României, este însoţit de informații cu privire la declarația de origine a acestuia, aşa cum a fost transmisă în vederea efectuării formalităţilor vamale simplificate prin declaraţia vamală cu set redus de date - H7, emisă de furnizorul bunurilor, persoana care expediază coletul sau entitatea care facilitează prin intermediul unei platforme digitale vânzarea la distanţă de bunuri, după caz.
Obligația de colectare, declarare şi virare a taxei revine furnizorilor de servicii poştale astfel cum sunt definiți la art. 2 punctul 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 13/2013. Aceste prevederi privind taxa intră în vigoare de la 1 ianuarie 2026
Taxe pe marile averi
Cota suplimentară pentru impozitarea marilor averi va crește de trei ori. În cazul proprietăţilor reprezentând clădiri rezidenţiale, prin aplicarea unei cote de 0,9% asupra diferenţei dintre valoarea impozabilă a clădirii comunicată de către organul fiscal local şi plafonul de 2.500.000 lei; iar în cazul proprietăţilor reprezentând autoturisme, prin aplicarea unei cote de 0,9% asupra diferenţei dintre valoarea de achiziţie şi plafonul de 375.000 lei.
Munca la negru. Amenzi mai drastice pentru angajatori
Potrivit textului final al proiectului de lege, litera e) al alin. (1) al art. 260 se modifică şi va avea următorul cuprins: "e) prin derogare de la prevederile art. 8 alin. (2) lit. a) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare, primirea la muncă a uneia sau a mai multor persoane fără încheierea unui contract individual de muncă, potrivit art. 16 alin. (1), se sancționează cu amendă de 40.000 lei pentru fiecare persoană astfel identificată, fără a depăşi valoarea cumulată de 1 milion lei.
Crește baza de calcul CASS pentru veniturile din activități independente
Persoanele fizice care în cursul anului fiscal obţin exclusiv venituri din activităţi independente realizate în baza contractelor de activitate sportivă, pentru care plătitorii de venituri au obligaţia calculării, reţinerii, plății și declarării contribuţiei de asigurări sociale de sănătate în situația în care baza anuală de calcul, din una sau mai multe surse de venit cumulate, este mai mică sau egală cu nivelul de 72 de salarii minime brute pe ţară, nu au obligaţia depunerii Declaraţiei unice privind impozitul pe venit şi contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice, prevăzută la art. 122, în vederea stabilirii contribuției de asigurări sociale de sănătate.
În cazul veniturilor realizate în baza contractelor de activitate sportivă, plătitorii veniturilor prevăzuţi la art. 68^1 alin. (2) calculează și rețin contribuția de asigurări sociale de sănătate datorată de către beneficiarul venitului, la momentul plății venitului, prin aplicarea cotei prevăzute la art. 156 asupra bazei de calcul egale cи venitul brut, care nu poate fi mai mare decât cea corespunzătoare unei baze anuale de calcul egale cu nivelul de 72 de salarii minime brute pe ţară. Plătitorul de venit depune declaraţia prevăzută la art. 147 alin. (1) şi plăteşte contribuția până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care a fost reţinută.
Potrivit HotNews.ro, o altă măsursă care urmează să intre în vigoare este un nou mecanism de impozitare a mijloacelor de transport, astfel încât să existe o diferențiere între vehiculele mai poluante și cele mai puțin poluante, pe principiul „poluatorul plătește”.
În urma unui studiu elaborat cu sprijinul Băncii Mondiale, au fost făcute propuneri de impozitare luându-se în calcul capacitatea cilindrică și norma de poluare.
Formula de calcul se aplică primelor opt categorii de mijloace de transport cu tracțiune mecanică:
- Motociclete, tricicluri, cvadricicluri și autoturisme cu capacitatea cilindrică de până la 1.600 cm3, inclusiv;
- Motociclete, tricicluri și cvadricicluri cu capacitatea cilindrică de peste 1.600 cm3;
- Autoturisme cu capacitatea cilindrică între 1.601 cm3 și 2.000 cm3 inclusiv;
- Autoturisme cu capacitatea cilindrică între 2.001 cm3 și 2.600 cm3 inclusiv;
- Autoturisme cu capacitatea cilindrică între 2.601 cm3 și 3.000 cm3 inclusiv;
- Autoturisme cu capacitatea cilindrică de peste 3.001 cm3;
- Autobuze, autocare, microbuze;
- Alte vehicule cu tracțiune mecanică cu masa totală maximă autorizată de până la 12 tone, inclusiv.
Pentru fiecare categorie de mijloc de transport cu tracțiune mecanică se diferențiază un impozit în funcție de două criterii: capacitate cilindrică (în lei/200 cm3) și norma de poluare.
Sunt 8 norme de poluare de la cea mai poluantă, non-euro, la cea mai nepoluantă: E0/Non-euro, E1, E2, E3, E4, E5, E6, Hibride cu nivel de emisii mai mare de 50g CO2/km.
Astfel, pentru o mașină cu motor de 1,6-2,0 litri cu normă de poluare E0-E3, impozitul ar fi între 237,6 lei și 297 de lei.
Pentru o mașină cu aceeași motorizare, dar cu normă de poluare Euro 4, impozitul ar fi între 228 de lei și 285 de lei.
Eșalonarea la plată
Sunt reglementate noi condiții pentru eșalonarea la plată, în formă simplificată. În cazul persoanelor juridice, vor putea beneficia de eșalonarea simplificată doar cele care au fost înființate cu minimum 12 luni înainte de depunerea cererii.
Eșalonarea la plată se acordă pentru:
- a) obligațiile fiscale principale și accesorii ale persoanelor fizice în sumă totală cuprinse între 500 – 100.000 lei;
- b) obligațiile fiscale principale și accesorii ale asocierilor fără personalitate juridică în sumă totală cuprinse între 2.000 – 100.000 lei;
- c) obligațiile fiscale principale și accesorii ale persoanelor juridice în sumă totală cuprinse între 5.000 – 400.000 lei.
În privința impozitului minim pe cifra de afaceri (IMCA), acesta va rămâne în vigoare, așa cum este și în prezent. Un mecanism pe care executivul îl pregătise pentru a înlocui IMCA, limitarea deductibilității unor cheltuieli, va fi aplicat în schimb doar companiilor cu afaceri sub 50 de milioane de euro, care nu au intrat și nu vor intra nici pe viitor sub incidența impozitul minim pe cifra de afaceri, conform Profit.ro.
Legea privind stabilirea unor măsuri de redresare și eficientizare a resurselor publice și pentru modificarea și completarea unor acte normative a fost adoptată cu 253 de voturi „pentru”, 128 „împotriva” și 3 „abțineri”.
Accesează și descarcă documentul cu noile măsuri ce vizează firmele: